Clasificarea instituţiilor de credit în sistemul noii legi bancare

Jul 12


Sistemul bancar românesc este structurat pe două nivele1 : primul nivel cuprinde o singură entitate, Banca Naţională a României (banca centrala 2  statutului român, cu atribuţii privind politica monetară, valutară de credit şi de plăţi, precum şi în materia autorizării şi supravegherii prudenţiale bancare), iar al doilea cuprinde, în principal, instituţiile de credit în cadrul cărora băncile deţin rolul preponderent.

Instituţiile de credit sunt definite de noua lege bancară, O.U.G. nr. 99/2006, în art. 7, pct. 10 ca fiind entităţi care desfăşoară cu titlu profesional activităţi de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public şi de acordare de credite în cont propriu.

Acestea se constituie şi funcţionează în una din următoarele forme reglementate de Legea bancară:

a) Bănci universale

Acestea sunt definite ca instituţii de credit cu vocaţie universală în privinţa activităţilor pe care le pot desfăşura în cadrul sistemului bancar3 . Vocaţia universală aşa cum este definită ea de lege, se manifestă totuşi în limitele autorizării specifice acordate de către B.N.R. fiecărei societăţi comerciale bancare distincte.

Lucrarea de faţă tratează în exclusivitate acest tip de instituţii de credit, de altfel cu ponderea cea mai mare în sistemul bancar românesc.

b) Bănci specializate

Acestea se pot constitui în una din următoarele forme: bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ şi bănci de credit ipotecar. Acestea îşi desfăşoară activitatea în limita obiectului principal de activitate, desfăşurarea altor activităţi financiare se poate face în măsura în care acestea activităţi susţin obiectul principal de activitate.

Bănci de economisire şi creditare în domeniul locativ sunt instituţii al căror obiect principal de activitate constă în economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Bănci de credit ipotecar – obiectul principal de activitate este constituit din desfăşurarea cu titlu profesional a activităţii de acordare de credite ipotecare pentru investiţii imobiliare şi atragerea de fonduri rambursabile de la public prin emisiune de obligaţiuni ipotecare.

În doctrină denumirea de bănci specializate are rolul de a deosebi băncile de orice fel de Banca Naţională a României.4

c) Alte instituţii de  credit specializate

Cooperative de credit – instituţii de credit constituite ca o asociaţie autonomă de persoane fizice unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor şi aspiraţiilor lor comune de ordin economic, social şi cultural, a cărei activitate se desfăşoară, cu precădere, pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori.

Instituţiile emitente de monedă electronică, instituţii ce au obiectul de activitate limitat la emiterea de monedă electronică şi la prestarea de servicii financiare şi nefinanciare strâns legate de activitatea de emitere de monedă electronică.

Spre deosebire de celelalte instituţii instituţiile emitente de monedă electronică nu pot atrage depozite şi alte fonduri rambursabile şi nici nu pot acorda credite.

Download

  LEGE nr.227 din 4 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.pdf (230.2 KiB, 1,258 hits)
You need to be a registered user to download this file.

  ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.pdf (609.0 KiB, 1,167 hits)
You need to be a registered user to download this file.

  1. E. Zaharciuc, Contabilitatea societăţilor bancare, Ed.Teora, Bucureşti, 2002, p. 9. []
  2. Revista de drept comercial, Anul XI, nr. 12, 2001,  p.100. []
  3. Băncile pot desfăşura, în limita autorizării, conform art. 285 din Legea bancară oricare din activităţile cuprinse în Secţiunea 1.2. a Capitolului II din Titlul I, Partea I din O.U.G. 99/2006 []
  4. L. Ristea, Managementul societăţilor bancare şi instituţiilor financiare,  p. 116. []

Comentarii

Lasa un comentariu.