DOOM for Windows – un software pe 32bit compatibil cu Windows 3.11 dar și Windows 11! *fara niciun fel de modificări

Suntem la începutul lui 1995 iar Microsoft insistă că Windows e cea mai bună experiență pentru jocuri. Cum așa? Incontestabilul hit al vremii DOOM (iD Sofware) rulează în Windows 3.11 folosind o fereastră DOS, ceea ce afectează performanța pe ansamblu. Ce facem ca să rulăm DOOM direct in Windows 3.11? Ei bine, folosim extensiile Win32s și rulăm DOOM direct in Windows 3.11 folosind WinDoom pe 32bit, un program gândit să ruleze și în Windows 95 care va fi lansat pe piață în același an.

WinDoom, a fost un proiect intern al Microsoft care utilizează librăriile WinG. Ce este WinG, pronunțat„WinGee” ? Ei bine, vorbim despre precursorul DirectX.

Dar mai bine să ne uităm la următorul video cu DOOM for Windows din 13 aprilie 1995:

My computer in octombrie 2000

Stiti momentul ala cand cauti ceva si gasesti altceva…? Ei bine, eu am gasit un CD de back-up din anul de gratie 2002. Datele s-au copiat fara probleme chiar si dupa 20 de ani fabricantul CD-ului chiar se lauda pe coperta cu “lifetime durability”. Asa sa fie! Dar nu despre CD-uri voiam sa discut ci despre un screen shot din 29 octombrie 2002. Cum de unde stiu ca fix de atunci? Fisierul, bineinteles, si-a pastrat data de creare dar, mai mult de atat, este un screenshot cu msn.com care-ti arata mare in coltul din dreapta ca este “Octomber 29”.

Mai intai, m-am intrebat daca e chiar un screen shot autentic de pe PC-ul meu de atunci sau o fi fost downloadat de pe net. M-am convins repede ca eu sunt autorul dupa ce am vazut sofware-ul instalat.

Asadar ce avem noi aici?

Windows 98SE – recunoastem dupa zona de Quick Launch din Taskbar, unde gasim si ce software ava un utilizator din mileniul trecut. Da, anul 2000 face parte din secolul XX…

Winamp – Ce altceva? (Ce ascultam – THE CARS…..? )

Microsot Word 2000. Office 2000 a fost lansat in iunie 1999.

Outlook

The Bat! Un client de email care exista inca si in ziua de azi. Este facut ce fratii nostri de la RIT Labs Chisinau.

Total Commander – Fireste! N-are cum sa fie PC-ul meu fara TC. Pentru cei care au lucrat in DOS cu Norton Commander, TC a fost o alegere naturala. Mi-e si acum greu sa copii fisiere utilizand Windows Explorer sau alta interfata.

Windows 3.11 pe Ryzen 3900X [youtube video]

Un scurt video despre cum ruleaza Windows 3.11 pe Ryzen 3900X

Ryzen 3900X
Biostar X470 motheboard with 2 classic PCI slots
Voodoo 3 3000 PCI (PCI slot #1)
Ensoniq Audio PCI (ES1370) (PCI slot #2)
120GB WD SSD connected to a PCI to SATA adapter (VIA 6421) (using some PCI to PCI-E adaper)
Intel Gigabit LAN with NDIS 2 DOS drivers
Microsoft Cordless Wheel Mouse Serial and PS/2 (using the serial port from the motherboard with a header)
PS/2 Keyboard

YouTube player

DiskWrite

DiskWrite este un mic utilitar (doar 17KB) din anul de gratie 2000 care vă permite să transferați o imagine de floppy (.img) direct pe o dischetă. La vremea lansării a fost o alternativă compatabilă Windows versus utilitarele MS-DOS – precum rawrite.exe sau fdimage.exe. Este un program perfect compatibil cu Windows 10/11 (98/NT/2000) și foarte util in cazul în care doriți să creați o dischetă bootabilă folosind un drive USB. Windows 10/11 încă oferă suport pentru unitățile floppy USB așadar tot ce aveți e o imagine de dischetă .img, o unitate floppy și acest program. Revenind la imagine de dischetă, este evident că nu se poate copia direct fișierul .img pe dischetă și să ne așteptăm ca aceasta să devină bootabilă. De aceea e nevoie de un software care să se ocupe și de partea bootabilă iar DiskWrite este unealta perfectă. Mai mult de atât știe să-și asigure accesul exclusiv la unitatea floppy in timpul procesului de scriere, iar pentru acest motiv aveți nevoie de drepturi de administrator pentru a putea obține rezultate.

Download

P.S. În cazul în care nu știți de unde să faceți rost de imagini bootabile de dischetă există allbootdisks.com

Windows NT 3.1, primul sistem de operare pe 32bit, ruleaza si pe hardware nou

Windows 3.0 a fost prima ediție care s-a bucurat de un real succes și s-a vândut în 10 milioane de copii până la apariția Windows 3.1. În tot acest timp, Microsoft a început să coacă un nou sistem de operare, independent de MS-DOS, bazat pe o noua tehnologie. Apropo, NT vine chiar de la New Technology. Prima variantă beta pentru noul sistem de operare pe 32bit a apărut în toamna lui 1991 iar doi ani mai târziu, în iulie 1993, a fost lansat oficial Windows NT 3.1 primul sistem de operare pe 32bit de la Microsoft.

Întrebare: poate rula Windows NT 3.1 pe hardware cu 20 sau 30 de ani mai nou? Se pare că da, întrucât am reușit să-l instalez cu succes pe configurație la voga în anul 2014, respectiv un i5-4570 3.2Ghz, 16GBRAM și SSD de 500GB.

Datorită interfeței grafice identice, Windows NT 3.1 poate fi confundat ușor cu Windows 3.1, însă nu trebuie să ne lăsăm păcăliți, vorbim de un sistem de operare pe 32bit, care poate accesa până la 4GB RAM și, nu în ultimul rând, nu este dependent de MS-DOS.

Suportul hardware și software pentru NT 3.1 este destul de limitat, acesta a fost lansat în 1993 și a primit doar 3 service pack-uri, ultimul în 1995. Windows NT 3.5 (septembrie 1994) și NT 3.51 (mai 1995) lansate în decurs de 2 ani sunt sisteme de operare mai robuste, cu suport hardware și software mult mai bun.

Chiar și cu suport limitat, odată instalat pe configurația i5 generație Haswell de mai sus, am căutat o placă de rețea compatibilă. Vorbim de mijlocul anilor ’90 când plăcile de rețea pe slot PCI erau destul de comune, am găsit o placă cu chipset Winbond, de 100mbps, cu suport pentru NT 3.1.

Ei bine, odată conectat la rețea, NT 3.1 nu și-a arătat bătrânețea. În primul rând a reușit să se conecteze la routerul TP-Link Archer C6U care rulează un server SAMBA pentru a partaja în rețea hard disk-ul extern conectat la portul USB. A De asemenea, routerul facilitează si acces FTP iar acesta funcționat de asemenea în NT 3.1

Windows NT 3.1 network share

Mai mult de atât, NT 3.1 a reușit să se înțeleagă și cu print serverul EPSON și am reușit să printez în rețea. Bineînțeles, nu am găsit un driver pentru imprimanta EPSON dar am putut printa text simplu, ceea ce nu e puțin lucru.

Windows Vista pe hardware modern? Desigur!

Windows Vista este un produs lansat de Microsoft în anul de grație 2006 și a venit ca o continuare pentru foarte popularul Windows XP lansat la rându-i în anul 2001. Deși Vista a fost un produs inovativ, acest sistem de operare n-a avut succes pe hardware-ul disponibil la momentul lansării. Windows XP avea cerințe minime de 64MB RAM, pe când Vista ridica ștacheta la 512MB RAM. Cine se grăbește să instaleze un sistem de operare care-i încetinește munca de zi cu zi? Nu multă lume, după cum s-a dovedit. Astfel mulți utilizatori au făcut saltul de la XP direct la Windows 7, care este construit pe fundația Vista într-o foarte mare măsură. După cum știm Windows 7 a avut mult mai mult succes și încă este popular și în 2021 cu o cotă de piață de 13-14%, ceea ce demonstrează că direcția pe care a avut-o Microsoft cu Vista a fost una bună, doar că nu s-a întâmplat la momentul potrivit.

Cum instalăm?

Instalarea Vista poate pune ceva bătăi de cap pe un sistem mai nou. Ideal ar fi să folosim o unitate DVD conectată la SATA/ATA sau una externă pe USB.

Dacă facem un stick USB, trebuie să fim atenți la ce program folosim, pentru că poate apărea următoarea eroare: “Windows Vista error code: 0x80070070 Windows cannot copy files required for the installation.” Exact cu această eroare am avut de a face pe sistemul All in One – Ryzen 3900x folosind arhipopularul utilitar Rufus. Nici cu ultima variantă din 2022 nici cu o variantă mai veche și mai contemporană cu Vista nu a reușit să facă un stick bootabil care să ducă instalarea la capăt. De fiecare data, instalarea s-a oprit momentul copierii fișierelor de pe stick undeva la 20%.

De asemenea, stick-ul trebuie introdus într-un port USB 2.0 și nicidecum 3.0, întrucât Windows Vista (inclusiv Windows 7) va cere un driver pentru portul USB 3.0 și instalarea se va împotmoli în acel punct. Din fericire, am avut deja instalat o placa PCI-E to USB 2.0 cu chipset VIA care o folosesc pentru Windows 9x si NT4/2000/Xp – care a fost recunoscută din start de către Windows Vista.

Ryzen 3900x-12 core/ 32GB RAM / PCI-Express/ SATA?

Cum era și de așteptat, procesorul x86 și memoria nu pun niciun fel de probleme de compatibilitate. Aceasta funcționează în regim multicore chiar din Windows 2000 lansat în 1999. La fel se întâmplă și în Vista unde procesorul funcționează la capacitate maximă cu toate core-urile disponibile.

Nici cu interfața SATA nu avem probleme, toate unitățile SSD fiind disponibile prin intermediul driverului generic AHCI.

PCI-Express nu este decât un sub-set al clasicului standard PCI, de aceea chiar și sisteme precum Windows 95 pot folosi placi de extensie PCI-Express, întrucât ele se prezintă drept PCI într-o prima instanță. Așadar nu sunt probleme cu device-urile PCI-Express dacă, bineînțeles, avem drivere pentru ele. Mai mult de atât, putem folosi și hardware mai vechi, de exemplu placa Ensoniq ES1370 care face furori in Windows 3.1 merge foarte bine și în Vista. La fel, am putut instala și venerabilul Voodoo 3 3000 PCI care duce greul în Windows 3.11/ NT 3.51 sau 95. (unde cu greu poți găsi o placă video mai compatibilă)

În rest, procesorul, memoria și placa video nu vor pune probleme în Windows Vista. Putem folosi chiar și o placă video decentă pentru care există suport oficial, precum nVidia GTX seria 9, cu un 980Ti nu te faci de râs nici în ziua de azi, mai ales când prețurile la plăcile video au luat-o razna.

Oh la la! Windows NT 3.51 pe hardware nou! Nu credeam ca se poate.

Windows NT, de la “New Technology”, a fost primul sistem de operare pe 32bit de la Microsoft.  Aceasta noua tehnologie din 1993 se regăsește în parte și în Windows 10 sau în mai noua reîncărcare sub nume de cod Windows 11. Fișiere care formează motorul sistemului de operare precum hal.dll sau ntoskrnl.dll le găsim si astăzi în folderul Windows, exact ca și acum 27 de ani. Mai mult de atat, aplicatiile native pe 32bit din Windows NT 3.51 – precum calc.exe, clock.exe si multe altele rulează și în Windows 10/11. Asta da compatibilitate!

Windows NT 3.51 este varianta cea mai șlefuită din familia NT 3.x. și a fost lansat în august 1995. Oare îl putem instala pe un sistem generație 2020+? Ei bine, dacă folosim combinația potrivita de hardware și software, bineînțeles se poate instala…

De la bun început, Windows NT 3.51 va folosi cu gratie 4GB RAM, și nu va fi deloc deranjat dacă sistemul nostru are de exemplu 32GB instalați, cum este cazul configurației mele cu Ryzen 3900X. Când vine vorba de procesor, acesta va funcționa perfect în regim single core. In regim multi core avem nevoie de o generație care încorporează tehnologia MPS, de la MultiProcessorSpecification. Procesoarele Intel până la generația 7 încă furnizează aceasta funcție MPS necesara pentru Windows NT. Procesorul de test – Ryzen 3900X – nu furnizează, așadar vom primi o eroare dacă încercam sa folosim mai multe procesoare, în schimb merge ca uns în regim single core, fara BSOD-uri si foarte stabil.

Cum stăm cu driverele?

În general, driverele SCSI/RAID concepute pentru NT 4.0 (mult mai multe și mai ușor de găsit) funcționează și sub NT 3.51. În valul doi de compatibilitate putem număra driverele pentru plăcile de sunet – de exemplu Avance Logic ALS4000 și M-Audio Audiophile 24/96 folosesc același sete de drivere și pentru NT 3.51 și pentru 4.0. În rest, alte drivere concepute pentru NT4.0 pot refuza cu ușurința sa funcționeze sub NT 3.51. Nu strica sa le încercați, dar e bine sa va limitați așteptările. Driverele video nu par să fie compatibile, întrucât NT 3.51 nu suport DirectX pe cand NT 4.0 vine cu suport DirectX instalat.

Pe partea video am folosit același venerabil Voodoo 3 3000 PCI care funcționează și în Windows 3.1 și Windows 95, 98 tocmai până la Windows 7. Până și Windows 10 oferă oarecare suport prin standardul VESA pentru Voodoo 3 în sensul ca avem rezoluție 1280×1024 și culori pe 32bit cu driverul standard.

Pe partea de networking, chiar nu trebuie sa ne facem griji. NT 3.51 vine la pachet cu TCP/IP dar fără DHCP, adică trebuie sa introducem noi singur IP-ul și restul. Plăcile de rețea PCI au de regula drivere și pentru NT 3.51. Eu am folosit Realtek 8029 care s-a instalat fara probleme. In Windows NT4.0 – lansat in 1996 – am putut folosi o placa gigabit cu chipset de la Broadcom, care fireste merge si in Windows 10. Trebuie musai mentionat ca avem parte si de browsere funcționale, respectiv un Firefox generație 2010 si un Sea Monkey. Si Thunderbird funcționeaza si am reusit sa descarc emailul de pe casuta POP3.

Sunet? Nicio problema! O placa de sunet PCI cu suport specific pentru Windows NT3.51 nu e ceva tocmai complicat, dar opțiunile sunt mai limitate față de NT 4.0 unde găsim drivere pentru placi de la Creative, inclusiv Sound Blaster Live si toata generatia PCI64/128 cu chip de la Ensoniq, Yamaha YMF724/744 s.a.m.d. In NT 3.51 am putut instala, spre marea mea surpriza, o placa de sunet profesionala de la M-Audio. E vorba de Delta Audiophile 24/96 care are un driver universal pentru NT4.0/3.51. Totusi, putinele jocuri care functioneaza sub NT3.51 nu reușesc sa se înțeleagă cu aceasta placa de sunet exotica, conceputa pentru mediul profesional.

Din fericire, exista Avance Logic ALS4000, o placa PCI “extra-compatibila”- care functioneaza in NT 3.51 perfect. Bineînțeles, se împacă și cu NT4, Windows 9x, ba chiar chiar Windows 10 pe 32bit.

SATA? Aici vin de ajutor driverele universale UniATA. Exista si varianta unui controller PCI – SATA/IDE cu drivere pentru NT4.0 si care pot (sau nu) funcționa și în NT3.51. Un astfel de controller este cel cu chipset VIA6421 pe care l-am testat în Windows NT3.51 pe conexiunea PATA. Pentru SATA pur și simplu folosim driverele de la UNIATA care va inițializa toate controlerele SATA din computer, în special cel de pe placa de baza. NT 3.51 se împaca bine cu partițiile FATA16, dar nu le recunoaște pe cele FAT32. Nici cu partițiile NTFS nu este foarte prietenos. Dacă am creat o partiție NTFS direct din NT3.51 aceasta va fi vizibila și în Windows 10 și o putem folosi. Dacă partiția e făcută din Windows 10, nu este utilizabila in NT 3.51.

Gaming? Windows NT 3.51 nu a fost gândit pentru gaming, motiv pentru care nu are incorporata tehnologia DirectX. Așadar, jocurile pe 32bit concepute pentru Windows 95 nu vor funcționa dacă sunt dependente de DirectX. Cu toate acestea, putem folosi galeria de jocuri conceputa pentru Windows 3.1 care vor rula stabil și mai ales cu sunet, ținând cont ca în Windows 3.11 plăcile de sunet pe PCI nu prea funcționează. In plus, păstram si aceeași interfața clasica de Windows 3.x. Windows NT 4.0 deja vine la pachet cu interfața de Windows 95.

Un joc extraordinar care rulează in NT 3.51 este Unreal. Minunea se datorează faptului ca acest joc a fost conceput chiar pe calculatoare echipate cu Windows NT 3.51 si ar fi fost culmea ca jocul sa nu poată fi testat direct pe mașinile pe care era confecționat. Faptul că Unreal pornește într-o fereastra stil Windows 3.x si lasa impresia ca ruleaza chiar in Windows 3.1 (ceea ce ar fi imposibil tehnic, Windows 3.1 fiind un sistem de operare pe 16bit) i-a facut pe unii utilizatori sa nu creadă in screen shot-uri precum cel de mai jos, mergând pe ideea unor poze trucate.

Cum instalam Windows 98SE pe un PC modern

1. Activam CSM din BIOS. Daca CSM nu e, nimic nu e…

2. Facem o partiție FAT32 pe un SSD sau HDD. Dupa ce am creat partiția, e musai sa o facem activa. Operațiunea se poate realiza și din Windows 10 cu ajutorul disk management sau de pe un stick bootabil cu DOS. (sau chiar de pe stickul de instalare cu Win 10)

3. Dupa ce am creat partitia, copiem kitul de instalare cu Windows 98SE, respectiv folderul WIN98 de pe CD-ul de instalare. ( sau copiem tot conținutul CD-ului intr-un folder)

4. Cu ajutorul UNetbootin facem un stick bootabil cu DOS

5. Bootam de stickul cu DOS si facem partitia FAT32 bootabila – folosind comanda sys C: (aceasta comanda va copia fisierele command.com si IO.sys pe C: de vom putea boota astfel in MS-DOS)

6. Dupa ce am folosit comanda sys C:, copiem de pe stick-ul bootabil si fisierul edit.exe pe C: (s-ar putea sa avem nevoie de el) dupa care scoatem stick-ul, restartam

7. Din meniul de boot, selectam partiția cu DOS pe care tocmai am creat-o de unde rulam setup.exe din folderul cu kitul de instalare WIN98 (folosim comanda CD pentru a naviga printre foldere; daca, de exemplu, am pus kitul de instalare in folderul kit scriem cd kit dupa care setup

8. Daca primim o eroare atunci cand rulam setup.exe, trebuie sa facem niste modificari:

a) copiem din folderul WIN98 fisierul himem.sys direct pe C:

b)scriem edit config.sys si introducem urmatoarea linie device=himem.sys /M:1 (comanda edit nu va functiona daca nu am copiat fisierul edit.exe pe C: – pasul 6)

9. Repornim si repetam pasul 7 – instalarea a pornit! Dupa ce trecem cu bine de prima parte a instalarii la primul restart vom primi eroarea „Insufficient memory to initialize Windows. Nu ne panicam! Scriem edit c:\windows\system.ini scrunde adaugam la sectiunea [386Enh] urmatoarea linie: MaxPhysPage=20000

10. Restartam si continuam instalarea până cand apare primul blue screen. Iarasi, nu nu ne panicam… restartam din nou… et voila… Welcome to Windows 98!

Aceeași poveste intr-un video de 25 de minute:

YouTube player

02:55 – Cum facem un stick bootabil cu DOS
05:15 – Asus Prime B460 Plus – update de BIOS si activam functia „CSM” – Compatibility Support Module
07:20 – Cum facem SSD-ul bootabil cu sys.com
08:15 – Windows 10: cum facem o partitie FAT32 „activa”
10:00 – Cum scapam de eroarea: „Not enough free Extended/XMS memory to run Setup.”
13:28 – Cum rezolvam partea cu: „Insufficient memory to initialize Windows”
15:35 – Mouse-ul a luat-o razna? Exista o explicatie/solutie(i)!
17:55 – Cum rezolvam cu hardware-ul PCI/PCI-Express care este NU recunoscut initial
21:00 – Cum instalam drivele NDIS2 pentru placa de retea
22:54 – Intram pe mIRC din Windows 98

2020 – Hardware compatibil cu Windows 9x care poate fi cumpărat de nou

Misiune imposibilă? Mai găsim în iunie 2020 hardware pe care să-l putem comanda de nou și care să funcționeze în Windows 98? Ei bine, avem vești grozave pentru pasionații de sisteme de operare retro: mai găsim! Bineînțeles, lista nu e foarte lungă, pentru că în mod firesc producătorii de hardware au renunțat de mult să ofere suport pentru familia Windows 9x (95, 95OSR2, Windows 98, Windows 98SE, Windows Me)

Totuși, anumite chip-uri contemporane cu aceste sisteme de operare au supraviețuit până în prezent și pot fi cumpărate chiar pe interfață PCI-Express. Astfel de hardware hibrid ne ajută să umplem golurile lipsă la o instalare retro pe un PC de ultimă generație: sunet, USB, placa de rețea sau chiar video. De exemplu, am instalat Windows 98 pe un Ryzen 3900x și acesta este pefect funcțional cu LAN, sunet și video.

Procesor x86 + CSM = retro-comapatibilitate

Dar sigur merge procesorul? Oh, da! Toate procesoarele x86, inclusiv cele pe 64bit multicore, sunt compatibile cu DOS, respectiv Windows 1/2/3.x/95/98/Me. De la bun început arhitectura x86 a fost gândită să fie backward-compatible și această caracteristică distinctă a ecosistemului x86 a rămas valabilă și până în ziua de azi.

Cu plăcile de bază povestea e puțin diferită. Chiar dacă, prin arhitectura sa, procesorul este perfect compatibil, sisteme de operare mai vechi au nevoie de BIOS pentru a putea fi instalate. Din fericire, aproape toate plăcile de bază care implementează mai noul sistem UEFI vin echipate cu un modul de compatibilitate (CSM, de la Compatibility Support Module) care va oferi aceleași funcții ca și BIOS-ul tocmai pentru compatibilitatea cu sistemele de operare mai vechi. Din moment ce Windows 10 nu are nici cea mai mică problemă să funcționeze în tandem cu clasicul BIOS, asta însemnă că putem activa modulul CSM și alături de Windows 10 să instalam orice sistem de Windows operare dorim, apoi putem boota de pe care avem chef.

Pe o configurație formată din procesor Ryzen 3900x și placă de bază X470, un VooDoo 3 PCI am putut instala următoarele sisteme de operare:

  • Windows 1.x (1985)
  • Windows 2.x (1987)
  • Windows 3.0 (1990)
  • Windows 3.1 (1992)
  • Windows 3.11 (1993)
  • Windows 95A (1995)
  • Windows NT 3.51 (1995)
  • Windows NT 4 (1996)
  • Windows 95 OSR2 B/C (1996/1997)
  • Windows 98 (1998)
  • Windows 98SE (1999)
  • Windows Me (2000)
  • Windows 2000 (1999)

Așadar, știm că putem instala clasicul Windows 98 pe sistemul nostru, dar funcționalitatea va fi una redusă deoarece nu vom avea drivere pentru video și nici sunetul nu va funcționa. Cea mai la îndemână soluție e să reciclăm din hardware-ul mai vechi, care știm că e compatibil cu Windows 98, de exemplu o placă video din seria GeForce 6 sau o placa de sunet Creative Soundblaster Live sau Audigy. Dacă nu avem la dispoziție sloturi clasice PCI – nicio problemă, putem folosi plăci pe slot PCI-Express – interfață care este perfect compatibilă cu Windows 9x cu condiția să avem drivere.

Așadar ce plăci pe USB/PCI-Express găsim de cumpărat de noi ca să finalizăm instalarea Windows 98.

I. Plăci USB PCI-Express [VIA 6212]

În acest context, am cumpărat recent o placă StarTech PCI Express High Speed USB 2.0 Card. Deși producătorul nu pomenește nimic de Windows 98 (nu vrea să dea senzația că vine antichități) am recunoscut imediat ultra-compatibilul chip VIA 6212L.

Și într-adevăr, chipul VIA 6212L este prieten de familie cu Windows 9x. Aceasta va fi recunoscut chiar în Windows 95 OSR2, dar pentru că Win95 nu oferă cine știe ce suport pentru device-urile USB nu ne este foarte util. În Windows 98/Me este altă viață – această placă va fi recunoscută cu driverele originale din 1999 și vom suport nativ pentru USB 1.1 – asta înseamnă ca a recunoscut mouse=ul, tastatura și placa de sunet externă pe USB. Dacă instalăm driverele oficiale obținem și suport USB 2.0 și suportul se extinde la: stick-uri wireless LAN și alte device-uri care vor să funcționeze exclusiv în modul USB 2.0.

II. Plăci de sunet PCI-Express [CMI-8738]

Dacă am avut un calculator asamblat undeva după anii 2000, e foarte probabil să fi avut o aventură cu o placă de sunet externă, pentru că nu ne-am mulțumit cu sunetul on-board. Începând cu anii 2000 și până în prezent Chip-ul C-MEDIA CMI8738 a reprezentat soluția cea mai ieftină pentru o placă de sunet externă cu mai mult de 2 canale. Ei bine, aceste plăci pot fi cumpărate și în prezent deoarece oferă drivere la zi pentru Windows 10, dar vor merge la fel de bine și în Windows 98.

III. Placi de sunet pe USB

Una dintre noutățile aduse de Windows 98SE a fost suportul pentru standardul USB – Audio. După mai bine de 20 de ani, dispozitivele care aderă la acest standard vor fi recunoscute automat în Windows 98/Me datorită unui driver de clasă universal. La fel cum sunt este recunoscut, de exemplu, mouse-ul.

Momentan în Windows 10 folosesc o placă de sunet externă ceva mai avansată de la ESI (U24 XL), aceasta a fost recunoscută fără probleme și în Windows 98SE și pot folosi ieșirea optică. În Windows 98/Me vor funcționa toate dispozitivele audio generice: plăci de sunet USB ieftine (generic USB audio), precum și căștile USB.

IV. Plăci de rețea gigabit PCI-Express

Plăcile de rețea sunt printre cele mai retro-compatibile echipamente hardware. Atât Intel cât și Realtek oferă drivere NDIS 2.0 pentru DOS pentru plăcile lor de 1000mbps sau chiar 2500mbps. Putem așadar folosi aceste drivere de DOS împreună cu placa de rețea on board și am rezolvat conexiunea la net în DOS/ Windows 3.11/Windows 95/98SE. Dacă vrem să folosim drivere speciale pentru Windows trebuie să găsim o placă de rețea PCI-Express cu chip Realtek 8168B. De exemplu aceasta, care există pe stoc la momentul în care scriu articolul.

V. Plăci video PCI-E [Matrox G550]

fim serioși! Plăci video pentru Windows 9x nu se mai produc de prin anul 2006, imposibil să găsim ceva nou de cumpărat. Așa ziceam și eu până când am dat de Matrox G550 PCI-E 1x. Acestă placă din motive necunoscute încă se găsește de cumpărat de nouă la un preț exorbitant dacă e să o tratăm din perspectiva performanțelor 3D.

VI. Placi SATA/RAID [JMB363]

Aceste plăci PCI-E la SATA se dovedesc utile în special dacă vrem să avem drivere de producător pentru interfața AHCI/SATA. În rest, atât DOS-ul câte și Windows 95/98/Me se va putea instala în modul AHCI prin suportul oferit de BIOS. Nu vom avea cine știe ce viteză, dar dacă folosim un SSD aproape că nu se cunoaște. Apoi, putem folosi driverele AHCI de la R. Loew pentru a avea viteze mari de transfer.

SSD-urile vor funcționa fără probleme în DOS, Windows 3.x și Windows 9x. Sistemul de operare nu este interesat de tehnologia folosită discul identificat ca C: prin intermediul BIOS-ului. Acesta va accesa și scrie datele folosind aceleași rutine indiferent că avem un hard disk sau un SSD.

Să reciclăm cu ajutorul adaptoarelor PCI-E – PCI

Dacă deja avem hardware compatibil cu Windows 9x dar este pe slot PCI clasic atunci ne putem orienta către un adaptor PCI-E – PCI. Aceste adaptoare vor transforma slotul PCI-Express într-unul PCI clasic fără nicio diferență pentru sistemul de operare.

Cum tranformăm slotul PCI-Express într-unul PCI clasic? Nimic mai simplu, folosim un adaptor!

Dacă ținem cu tot dinadinsul să avem un slot PCI în calculatorul nostru de ultimă generație – există soluția adaptoarelor PCI-E 1x la PCI. Aceste adaptoare nu necesită drivere, ele conțin un chip bridge care va traduce semnalele PCI pe BUS-ul PCI-Express și totul întâmplă la nivel de protocol, fără intervenția sistemului de operare. Am testat acest tip de adaptoare în Windows 3.x, Windows 95, Windows 98, Me, 2000 dar și-n Windows 10 și totul decurge fără probleme, exact ca și cum am avea un slot PCI adevărat.

Aceste adaptoare există în mai multe variante, dar una dintre cele mai convenabile soluții o reprezintă cele care se montează direct în slot și în care putem monta mai apoi o placă PCI. Dacă placa noastră PCI este de tip low profile aceasta va ajunge la dimensiunea unei plăci PCI normale și va încăpea într-o carcasă obișnuită.

Adaptor PCI – SATA VIA6421A conectat într-un sistem Ryzen 3900x/placă de bază Biostar X470 GTA

Dacă vrem să montăm o placă PCI de dimensiuni normale, precum o placă de sunet Creative Soundblaster Audigy trebuie să luăm în considerare dacă lățimea carcasei oferă aproximativ 5cm de extra spațiu. (în cazul în care preferăm să închidem și capacul lateral – ceea ce este absolut recomandat dacă avem un sistem de ventilație activ)

Rată de transfer

Rata de tranfer pe slotul PCI-E 1x este de 250MB/s, aproape dublu față de cei 133MB/s oferiți de standarul PCI. Așadar, nu se pune problema ca placa noastră adaptată într-un slot PCI-E 1x să ducă lipsă de lățime de bandă.

Cât costă?

Aceste adaptoare costă în jur de 10 dolari pe ebay și reprezintă o soluție ieftină dacă avem nevoie să reciclăm de hardware mai vechi într-o configurație foarte nouă. De exemplu, folosind o combinație dintre acest adaptor și o placă placă foarte ieftină PCI – USB cu chipset VIA putem obține suport USB de la Windows 95 OSR2 până la Windows 10, totul sub 20 de dolari.

Dacă dorim o singură placă dedicată care să facă același lucru folosind fix același chip de la VIA trebuie să plătim cel puțin dublu. (ceea ce am și făcut)

Next Page »