VESA BIOS Extensions – driver video universal pentru Windows 9x

Conform Wikipedia,

VESA BIOS Extensions (VBE) este un standard VESA, actualmente la versiunea 3, care definește o interfața software ce poate fi utilizată pentru a accesa placi video compatibile la rezoluții și la adâncimi de biți mari. Această interfață este diferită față apelurile BIOS „tradiționale” int 10h, care sunt limitate la rezoluții de 640 × 480 pixeli cu o adâncime de 16 culori (4 biți) sau mai puțin. VBE este disponibilă prin BIOS-ul plăcii video, prin utilizarea unor vectori de întrerupere care redirecționează către aceste extensii.

Majoritatea plăcilor video mai noi implementează standardul VBE 3.0, care este și cel mai capabil. Versiunile mai vechi ale VBE oferă doar o interfață în modul real, care nu poate fi utilizată fără o penalizare semnificativă a performanței din cadrul sistemelor de operare în mod protejat. În consecință, standardul VBE nu a fost aproape niciodată utilizat pentru a scrie driverele unei plăci video; fiecare producător a trebuit astfel să inventeze un protocol proprietar pentru comunicarea cu propria sa placă video.

Așadar,  VBE s-a dorit un standard prin care să se poată accesa unele funcții suplimentare ale plăcilor video, fără a fi nevoie de un driver specific de la producător. O asemenea idee pare grozavă în contextul în care producători precum Intel, ATI sau nVidia nu mai oferă drivere pentru sisteme de operare mai vechi și, din moment ce plăcile lor sunt compatibile VBE, acestea ar fi putea fi accesate printr-un driver universal, altul decât standard VGA.

În practică, lucrurile nu sunt chiar atât de grozave, deoarece standardul VBE prezenta un interes practic în epoca când Windows era dependent de MS-DOS. Asta însemna că în Windows se obținea funcționalitate completă folosind un driver specific, iar în DOS o funcționalitate extinsă prin VBE fără să fie nevoie de un driver special. În aceste condiții, interesul pentru standardul VBE a scăzut de la an la an, plăcile video foarte noi fiind mai mult în teorie compatibile VBE. Oficial, ATI suportă VBE 2.0, iar nVidia VBE 3.0

VBEMP 9x Project: Universal VESA/VBE Video Display Driver

Drivere universale pentru Windows 9x le puteți accesa de aici. Acestea au fost updatate în 2014 și suportă o serie de plăci video de la Intel, ATI și nVidia, precum și plăci mai vechi precum cele de la Cirrus Logic & co. Marea majoritate a plăcilor compatibile VBE, sunt ceva mai vechi și au deja drivere pentru Windows 98. Am încercat aceste drivere cu o plăci video foarte noi (nVidia 2070 Super model lansat iulie 2019) și nu am avut succes în Windows 98, dar aceste drivere au mers în Windows ME.

Veștile bune par să vină înspre dinspre plăcile video Intel, acestea ar fi cele mai compatibile VESA, inclusiv cele din generația Haswell – Intel HD 4000. Nu am încercat, dar am observat că Intel HD-urile randează perfect Winodws 3.1, fără niciun fel de artefacte.

MS-DOS 5.0, since 1991

MS-DOS 5.0 a fost lansat în iunie 1991 și, în mai puțin de un an, a făcut echipă câștigătoare cu Microsoft Windows 3.1, care a fost lansat în aprilie 1992 și s-a dovedit un succes pentru Microsoft.

MS-DOS 5.0 a fost prima versiune care a venit la pachet cu himem.sys, un manager pentru memoria superioară, care a fost mai apoi inclus în mod standard în toate versiunile ulterioare de MS-DOS. Acesta a mai venit și Microsoft Editor (edit.com) propriul editor text. În mare, versiunile viitoare au rămas la fel la nivel de funcționalitate.

Despre MS-DOS 5.0 în revista PC-Magazine din septembrie 1991.

Recunoașteți interfața?

23 de ani mai târziu când, undeva prin anul 2014, unii dintre noi mai instalau Windows XP și aveam parte de aceeași interfață clasică de la MS-DOS 5.0. Suportul pentru Windows XP a încetat pe 8 aprilie 2014, când acesta după încă mai deținea 15% cotă de piață.

MS-DOS 5.0 în 2020?

Desigur, MS-DOS se poate instala pe orice PC care are BIOS. PC-urile x86 care nu mai au BIOS folosesc arhitectura UEFI care, în majoritatea implementărilor, oferă și un modul de backward compatibility (CSM – Compatiblity Support Module) care face ca PC-ul nostru să se comporte ca și cum ar avea BIOS. Cu suportul CSM activat și datorită arhitecturii x86 și a modului real, am instalat fără nici cea mai mică problemă MS-DOS 5.0 pe un Ryzen 9@3.8Ghz cu 32GB DDR4 și pe SSD în modul AHCI. Nici una dintre aceste specificații extraterestre pentru anul 1991 n-a intimidat în niciun fel sistemul de operare. În materie de spațiu de stocare, MS-DOS vine cu limitările FAT16, adică partiția maximă poate fi de 2GB. Cu binecuvânatarea BIOS-ului, MS-DOS va primi acces la SSD-urile noastre, le va vedea inclusiv pe cele nVME. Cum este și de așteptat nu dar nu va înțelege mare lucru din sistemul de partiții și fișiere curent, de exemplu în cazul unei instalari Windows 10, va recunoaște partiția de sistem care are aproximativ 500mb și singura care este „trendingul” vremii. În rest, prin intermediul BIOS-ului doar primii 8GB de pe un disc vor fi accesibili, asta înseamnă că trebuie să facem partiția FAT16 pentru DOS 5 la începutul discului.

Cum vede DOS 5 un SSD de 512GB? Partiția de sistem făcută de Windows 10, care are 500MB, o recunoaște ca fiind HPFS (un sistem de fișiere pentru OS/2). Cât despre restul, rezultatul „dă cu virgulă”. Chiar și așa, dacă vrem să facem o partiție bootabilă cu fdisk vom reuși fără nicio bătaie de cap.

Cum instalăm DOS 5?

În general, dacă e să lucrăm în DOS, fie pentru gaming retro sau ca să instalăm un Windows 3.x, este recomandabil să folosim DOS 6.22. Totuși dacă vrem musai să instalăm DOS5, o putem face cu UNetbootin. Eu, de exemplu am instalat de exemplu Windows 1.0 folosind DOS 5.

Cu Unetbootin e atât de simplu să facem un stick bootabil, încât poza de mai jos exemplifică tot procesul. Pur și simplu dăm „browse” ca să încărcăm imaginea de dischetă bootabilă cu DOS 5 și selectăm unitatea USB. Atât!

De unde luăm imaginea cu discheta de boot de DOS 5? De regulă, de pe allbootdisks.com.

Reclama MS-DOS 5

Cum instalam Windows 1.0 pe un PC ultimul răcnet

Windows 1.0 a fost lansat în 1985, toamna. Datorită retro-compatibilității arhitecturii x86 acesta poate fi instalat și pe un sistem de ultimă generație. Cea mai nouă configurație pe care am rulat Windows 1.0 în modul real este un Ryzen 3900x, pe o placă de bază cu chipset X470, 32GB RAM DDR4 @ 3200 și o placă video RTX 2070 Super.

Potrivit Microsoft, Windows 1.0 a necesită un minimum de 256 KB RAM, două unități floppy disc și o placă video. Pentru rularea mai multor programe, se recomandă totuși instalarea pe hard disk și 512 KB RAM . Necesită DOS 3.0 sau o versiune superioară.

Revenind la mijlocul anilor ’80, Windows 1.0 a făcut o impresie decentă și cam atât, nu a fost luat foarte serios, drept dovadă nici nu sunt multe programe și jocuri dezvoltate pentru Windows 1.x si 2.x. Principalul atu al Windows 1 și anume posibilitatea folosirii unui mouse, venea într-o perioadă PC-urile obișnuite nu erau echipate în general cu mouse. Windows 3.x este la cu totul alt nivel și chiar este un sistem cu care poți să faci lucruri interesante, mai ales că ai la dispoziție Office, Photoshop, Premiere și alte sute de titluri disponibile. Cu Windows 3.11 te poți conecta la Internet folosind TCP/IP. Nu e de mirare că, cu toate limitările sale, Microsoft a retras efectiv Windows 3.11 de pe piață în 2008.

A fi sau a nu fi… sistem de operare

Pentru că Windows 1.0 pare să fie mai mult o interfață grafică pentru MS-DOS, s-a pus problema dacă acesta este cu adevărat un sistem de operare. Trebuie să ținem cont că Windows 1.0 funcționează cu propriile sale drivere pentru hardware ceea ce este cu mult peste nivelul unei simple interfețe grafice.

Driverele incorporate în Windows 1.01
Printre driverele de mai sus putem observa și HPLASER.DRV pentru imprimantele HP LaserJet introduse în 1984.

Stranger Things

Datorită mega-popularității serialului Stranger Things, care aduce un omagiu anilor ’80 , și care în ultimul sezon a ajuns în epoca Windows 1.0, Microsoft i-a făcut puțină reclamă anul trecut. Sezonul 4 care are loc în 1986 când are loc și evenimentul de la Cernobîlul și care se integrează de minune în povestea Stranger Things.

De unde obținem Windows 1.0?

Evident, nu de la Microsoft. Pentru sisteme de operare retro există un singur site de referință, iar acesta se numește winworldpc.com. În caz că winworld pică, o să pun spre download kitul la sfârșitul articolului.

Odată ajunși la pagina de descărcare, descărcăm și Windows 2.0 pentru că avem nevoie de driverul pentru mouse, respectiv fișierul mouse.drv. Windows 1.0 nu va colabora cu mouse-ul nostru pe PS/2 . (în 1985 nici nu era inventat standardul).

Nu mai am unitate dischete, ce fac?

Nicio problemă, nimeni nu mai are. După ce descărcăm kitul de instalare – care este o arhivă .7z de 528KB – vom folosi 7zip pentru a extrage kitul de instalare.

Arhivă în arhivă: fișierele noastre sunt conținute în 5 imagini de dischete. Pentru a face lucrurile extrem de simple, 7zip ne lasă să extragem din imaginile de dischete toate fișierele la un singur loc, utilizând comanda Extract Here.

După ce am selectat toate cele 5 imagini de dischete și am folosit comanda Extract Here, vom avea în același folder cele 155 de fișiere necesare pentru instalare. Microsoft folosește nume unice pentru fiecare fișier, singurul pentru care ni se va cere confirmare de suprascriere este fișierul readme.txt. Pe acesta putem să-l rescriem fără nicio grijă.

Back to DOS

Pentru că Windows 1.0 este mai mult o extensie pentru DOS și mai puțin un sistem de operare per se, din moment ce avem fișierele de mai jos pe o partiție bootabilă de DOS, putem porni instalarea. Windows 1.0. folosește o interfață de tip text pentru instalare și trebuie să ne exprimăm opțiunile folosind cifre sau litere: C to Continue, Q to Quit, Y pentru Yes și N pentru No etc.

Comanda subst

Ca să ajungem la minunatele ecrane de mai sus, nu putem rula setup.exe dacă acesta se află într-un folder pe litera C: (cel puțin, nu din prima încercare). Să nu uităm: suntem în 1985, iar cei de la Microsoft se așteptă în mod obligatoriu ca noi să pornim instalarea – întocmai ca niște oameni în toate mințile – de pe unitatea de dischete, adică A:

Așadar suntem într-un mic impas, pentru că o partiție FAT 16 de DOS va primi litera C: atunci când bootăm de pe ea. Din fericire, începând cu DOS 5, există comanda externă subst (externă: adică necesită fișierul subst.exe) prin care putem aloca o literă de unitate unui folder, inclusiv litera A. Sintaxa este următoarea:

subst [<Drive1>: [<Drive2>:]<Path>] 

subst A: C:\kit

După ce folosim comanda de mai sus, folderul C:\kit se va da drept unitatea A: și când scriem setup.exe totul merge conform planului, drept dovadă ecranul de mai sus prin care suntem anunțați că s-a finalizat instalarea. (Presupunem că în folderul „kit” sunt fișierele extrase adineauri. )

Pentru ca această comandă să funcționeze, e suficient să copiem fișierul subst.exe pe C:\ dacă nu avem o instalare completă de DOS, care include toate utilitarele.)

Să setăm și versiunea de DOS cu setver

Setver.exe, la fel ca și subst.exe, face parte tot din echipa specială DOS 5 (și următoarele) pusă pe „păcăleală”. Setver va face ca un program – care are nevoie de o versiune specifică de DOS – să creadă că versiunea curentă de DOS este fix cea de care are nevoie. Ca să ne iasă acest truc copiem setver.exe pe C: și adăugăm următoarea linie în config.sys:

DEVICE=SETVER.EXE WIN100.BIN 3.34

Windows 1.0 va crede că folosește DOS 3.34 și va porni în sfârșit.

Drive-ul cu Windows 1.0 accesat din Windows 10. În folderul Windows avem, firește, sistemul de operare. Avem subst.exe și setver.exe pe C:\ . Mai avem folderul Win1 din care am rulat setup.exe. Mai avem și edit.com ca să edităm config.sys, deși o putem face la fel de bine și din Windows 10

La mine s-a instalat dar n-a pornit. E momentul pentru VGASETUP.EXE!

Ce să vezi, și eu am pățit la fel. În cazul meu, problema era de la placa video RTX 2070 Super care n-a vrut să pornească în modul EGA care este implementat în driverul EGAHIRES.DRV, respectiv ccel mai bun mod de afișare din 1985. Deși RTX-ul e compatibil cu standardul VGA (introdus în 1987) și implicit și cu standardul anterior EGA – pur și simplu sistemul de bloca când intram în Windows. Rezolvarea vine odată cu instalarea unui driver VGA 640×480 și rularea VGASETUP.EXE – fișier pe care-l creează acest utilitar.

Faceți click pe imagine pentru a descărca driverul.

Ca să folosim acest driver trebuie să reluăm procesul de instalare și să copiem WIN1VGA.EXE în folderul de instalare, aceta va patchui niște fișiere și va crea un VGASETUP. EXE de pe care vom porni instalarea și vom putea selecta ca mod video VGA. Iată propriile sale instrucțiuni de instalare:

Instrucțiuni ~~~~~~~~~~~~
1. Extrageți toate fișierele de instalare Windows 1.0 într-un director pe hard disk. [ceea ce noi am făcut deja]    (de exemplu, C: \ WINSETUP).
2. Copiați WIN1VGA.EXE în acel director și rulați-l. Un nou driver și un nou program setup va fi creat.

Victorie! Avem Windows 1.0 perfect funcțional!

Kitul de instalare

Ce ar fi să avem toate fișierele de instalare Windows 1.0 deja dezarhivate într-un singur folder inclusiv driver-ul pentru mouse + driverul VGA gata instalat (pornim instalarea de pe vgasetup.exe) + subst.exe si setver.exe într-o singură arhivă de 554 KB?

https://www.pinzaru.ro/kit_windows_1.0.7z

DOS-ul nu este chiar mort

Un articol de Brett Nordquist

George RR Martin, autorul celebrului serial de fantezie Game of Thrones a explicat motivele pentru care folosește un computer DOS care rulează WordStar 4 spunând: „Dacă aș fi dorit o majusculă, aș fi tastat o majusculă. Știu cum să lucrez cu tasta Shift. ”

După câteva zile de la dezvăluirea lui Marin, internetul era plin de fani ai cărților și seriei HBO, întrebându-se de ce un autor ar alege intenționat instrumente vechi față de cele moderne disponibile pe Windows sau Mac. Mulți oameni au glumit că vechiul software a fost parțial responsabil pentru întârzierile din ultima versiune a seriei, dar la o privire mai atentă asupra motivelor lui Martin descoperim o serie de avantaje de care pot benefica scriitorii atunci când folosesc DOS.

Mare Fan DOS, George RR Martin

Calculatorul cu DOS al lui Martin nu este conectat la internet, ceea ce reduce întreruperile (precum și virușii) și permite sesiuni de scriere mai consistente. WordStar este un procesor de texte simplu, spre deosebire de unele programe software de astăzi care încearcă nu numai să corecteze greșelile de ortografie, dar oferă și sugestii gramaticale. Și mai există DOS, chiar el! Spre deosebire de Windows, DOS nu necesită actualizări săptămânale sau patch-uri. DOS a fost, de asemenea, construit în zilele de dinaintea multitasking-ului. Așadar, mai multe programe în același timp nu este ceva realizabil, însă rularea unui singur program, cum ar fi WordStar, se circumscrie ideei de concentrare maximă.

Deși există mai multe variante DOS, Microsoft este compania responsabilă pentru răspândirea în masă a acestui sistem de opere, acordând licențe pentru primii constructori de PC-uri. MS-DOS a fost lansat în vara anului 1981 și ultima sa varianta, DOS 8, a fost inclusa în Windows Me în anul 2000. Am cumpărat primul meu computer în 1993 de la acum defuncta companie ZEOS Computers, și a venit standard cu Windows 3.1 și MS-DOS 6.0. Aproape fiecare joc disponibil la acea vreme rula pe MS-DOS și nu aveam prea multe motive să pornesc Windows, decât să mă uit la interfața grafică. Comparativ cu Windows la acea vreme, DOS era stabil și rapid.

Dar, nu numai RR Martin este interesat de DOS, așa că am decis să arunc o privire mai atentă asupra a ceea ce, dacă este cazul, se petrece astăzi în jurul acestui sistem de operare. După ceva cercetare, am reușit să stabilesc că astăzi DOS este folosit în principal în trei scopuri: oferirea de suport pentru bus-uri clasice de transfer a datelor, jocuri DOS clasice și sisteme încorporate. Acest lucru are mult sens, deoarece fiecare dintre aceste scenarii necesită un software ușor care funcționează aproape de hardware și asta este un lucru pe care DOS îl face foarte bine.

Ca multe alte produse software concepute înainte de Internet, DOS nu a fost conceput ca o platformă capabilă de rețea. Jim Hall, care a dat startul proiectului Free-DOS în urmă cu mai bine de 20 de ani și este încă implicat în el astăzi, a spus: „DOS a fost conceput cu mult înainte de TCP și rețele, și nu are suport pentru rețea în kernelul său.. Aplicațiile își încarcă acum propriul suport și nu avem niciun fel de cale de a ne îndepărta de asta. ” Această afirmație doar limitează ceea ce poate face DOS într-o epocă în care trăim în Firefox sau Chrome și aproape orice altă aplicație care presupune o conexiune la Internet persistentă.

Majoritatea companiilor s-au mutat de mult timp la software pentru Windows, Mac sau Linux. Deși există o mulțime de programe abandonware disponibile pentru DOS, nu există încă o mulțime de programe comerciale încă construite. Unul dintre puținele produse pe care le-am găsit a fost un sistem de farmacie de la National Health Systems care încă funcționează pe DOS. Una dintre cele mai populare aplicații DOS a fost WordPerfect, iar Universitatea Columbia chiar oferă  instrucțiuni despre cum să obții WordPerfect pentru DOS care rulează pe un computer Windows 7 sau Windows 8. Își mai amintește cineva că a accesat codurile de revizuire cu o apăsare a tastei F11? Au fost perioade mai simple.

Deci, în timp ce DOS ar putea să nu fie mort, nu este probabil să fie reînviat pentru o audiență mai mare oricând în curând. Linux a preluat o bună parte din piața încorporată unde DOS obișnuia să joace. Jocurile de astăzi sunt la fel de probabil rulate pe consolă de la Sony sau Microsoft, deoarece sunt un computer desktop.

Dar va exista și un loc pentru DOS în inima păcănitorului. Hall surprinde bine acest lucru atunci când spune: „În general, cred că distracția cu DOS este un factor important”, a spus el. „În acest sens, seamănă și cu un model de tren. Puteți învăța să știți multe despre asta și puteți face multe cu voi înșivă, dar nu l-ați folosi pentru naveta dvs. zilnică. ” Pentru aceia dintre noi care nu așteaptă următoarea tranșă a Game of Thrones, să sperăm că DOS va rămâne mai mult timp.