• Home
• DOS
• GDPR
• Windows 101
• Tips
• News & Reviews

Cum să bootăm de pe un Voodoo 3 PCI pe un PC modern în Windows 9x (în timp ce avem o placă PCI-E in slotul 16X)

Astăzi vreau să vă prezint o soluție pe care am găsit-o pentru a seta vechea mea placă video Voodoo 3 PCI ca placă principală pe sistemul meu cu procesor Ryzen 9 3900X. Această metodă funcționează pe sistemele cu BIOS AMI, care sunt utilizate pe majoritatea plăcilor de bază moderne, și ar trebui să funcționeze cu orice placă video PCI și o placă de bază AMD modernă.

Pe plăcile de bază mai noi, poți comuta cu ușurință între grafica integrată (IGD) și placa video PCI Express (PG), dar dacă ai mai mult de o placă video dedicată, nu există o opțiune directă pentru a alege care să fie primară. Această setare este extrem de importantă pentru sistemele de operare mai vechi, precum Windows 98, unde placa video setată de BIOS ca primară nu poate fi schimbat din sistemul de operare.

Plan B pentru utilizarea plăcilor video PCI pe sisteme moderne

Dacă vrem musai ca placa video primară să fie compatibilă cu Windows 9x, dar să folosim în același timp și o placă video mai puternică pentru Windows 10 sau un alt sistem de operare modern într-o configurație multi-boot, există o soluție. Placa video introdusă în slotul PCI Express x16 va fi folosită implicit pentru pornirea sistemului, ceea ce este standard pentru plăcile de bază moderne.

Știind acest lucru, putem folosi un adaptor PCI-to-PCI Express și să forțăm sistemul să folosească placa noastră PCI. Totuși, această soluție poate introduce probleme fizice, deoarece placa nu va mai fi în standard și ar putea să nu o putem fixa corespunzător. În plus, dacă ai un singur slot PCI Express x16, trebuie să renunți la o placă video secundară mai puternică.

Această sarcină nu era complicată până de curând. De exemplu, pe o placă de bază H81 pentru procesoare Intel din a patra generație, puteai alege placa video primară între PCI, PCI Express sau grafica integrată. Chiar mai bine, pe un BIOS AMI pentru o stație de lucru HP, plăcile grafice sunt listate în funcție de slotul pe care îl ocupă, iar utilizatorul poate alege exact placa dorită drept primară.

Problema cu plăcile moderne și lipsa opțiunii pentru placi PCI

După ce am trecut la un procesor Ryzen 9 3900X și am ales o placă de bază Biostar X470 GTA cu două sloturi PCI clasice, am vrut să văd dacă vechiul meu Voodoo 3 PCI ar funcționa pe această configurație modernă. Și ghici ce, placa mea Voodoo 3 s-a pornit fără probleme.

Cu toate acestea, când am instalat o placă video RTX 2070 Super ca GPU principal, BIOS-ul a setat automat RTX-ul ca placă video primară. Mă așteptam să pot schimba acest lucru din BIOS și să selectez placa mea PCI ca primară, dar opțiunea pur și simplu nu era acolo.

Am contactat suportul tehnic pentru a întreba unde a dispărut această opțiune esențială, iar răspunsul lor a fost că modelul de BIOS respectiv poate seta cardul principal doar pe slotul PCIe sau pe grafica integrată. Dacă ai dispozitive conectate pe PCIe și PCI, sistemul va porni de pe PCIe. Așadar, se părea că pe un sistem modern, o placă video PCI nu poate fi setată drept card primar.

Soluția: Utilizarea tool-ului AMI BCP pentru a modifica BIOS-ul

Am avut ideea că, deoarece nu există grafică integrată, BIOS-ul nu afișa opțiunea de a comuta de la grafică integrată la PCI Express. Așa că am decis să investighez folosind un instrument numit AMI BCP, folosit oficial de producători pentru a personaliza versiunile de BIOS.

Am găsit setările legate de placa video primară în meniul de configurare grafică și am activat toate opțiunile disponibile. A trebuit să schimb tipul de acces de la implicit la un nivel superior de privilegii, cum ar fi „supervizor”. După ce am făcut aceste ajustări, am flash-uit noul BIOS personalizat și, în mod miraculos, în meniul de configurare grafică a apărut o opțiune pentru dispozitivul video primar.

Chiar și cu acest meniu activat, nu eram sigur dacă alegerea unei grafici integrate inexistente ca opțiune de boot ar face ca BIOS-ul să ocolească placa PCI Express și să folosească următorul adaptor disponibil. Dar, la următoarea repornire, placa mea Voodoo 3 PCI a devenit cardul video primar, așa cum speram.

Rezultatele și performanța plăcii Voodoo 3

Placa Voodoo 3 este acum gestionată de driverul „Microsoft Basic Display”, care, în ciuda numelui, nu este atât de simplist. De exemplu, OpenGL software este activat atunci când pornești un joc compatibil OpenGL, precum Quake 2, oferind în jur de 34 de cadre pe secundă la rezoluția 1024×768.

Când vine vorba de comutarea înapoi la placa RTX ca primară pe Windows 10, este foarte simplu. Poți dezactiva placa Voodoo din panoul de control sau, dacă vrei să folosești doar un singur monitor, poți instrui Windows să afișeze totul pe monitorul conectat la placa RTX.

Concluzii

Placa Voodoo 3 strălucește cu adevărat într-o configurație multi-boot, în special datorită suportului excelent pentru drivere. Voodoo 3 are drivere pentru Windows 3.1 și chiar Windows NT 3.51, ceea ce este impresionant. De asemenea, este perfectă pentru Windows NT4, unde poate oferi o performanță solidă în jocuri.

Dacă ai vreo idee de ce AMI a omis această opțiune de bază, în timp ce a încărcat BIOS-urile moderne cu o mulțime de setări inutile, lasă un comentariu. Mi-ar plăcea să îți aud părerea. Mulțumesc că ai citit și ne vedem în următorul articol!

DOOM for Windows – un software pe 32bit compatibil cu Windows 3.11 dar și Windows 11! *fara niciun fel de modificări

Suntem la începutul lui 1995 iar Microsoft insistă că Windows e cea mai bună experiență pentru jocuri. Cum așa? Incontestabilul hit al vremii DOOM (iD Sofware) rulează în Windows 3.11 folosind o fereastră DOS, ceea ce afectează performanța pe ansamblu. Ce facem ca să rulăm DOOM direct in Windows 3.11? Ei bine, folosim extensiile Win32s și rulăm DOOM direct in Windows 3.11 folosind WinDoom pe 32bit, un program gândit să ruleze și în Windows 95 care va fi lansat pe piață în același an.

WinDoom, a fost un proiect intern al Microsoft care utilizează librăriile WinG. Ce este WinG, pronunțat„WinGee” ? Ei bine, vorbim despre precursorul DirectX.

Dar mai bine să ne uităm la următorul video cu DOOM for Windows din 13 aprilie 1995:

Windows 3.11 pe Ryzen 3900X [youtube video]

Un scurt video despre cum ruleaza Windows 3.11 pe Ryzen 3900X

Ryzen 3900X
Biostar X470 motheboard with 2 classic PCI slots
Voodoo 3 3000 PCI (PCI slot #1)
Ensoniq Audio PCI (ES1370) (PCI slot #2)
120GB WD SSD connected to a PCI to SATA adapter (VIA 6421) (using some PCI to PCI-E adaper)
Intel Gigabit LAN with NDIS 2 DOS drivers
Microsoft Cordless Wheel Mouse Serial and PS/2 (using the serial port from the motherboard with a header)
PS/2 Keyboard

Windows NT 3.1, primul sistem de operare pe 32bit, ruleaza si pe hardware nou

Windows 3.0 a fost prima ediție care s-a bucurat de un real succes și s-a vândut în 10 milioane de copii până la apariția Windows 3.1. În tot acest timp, Microsoft a început să coacă un nou sistem de operare, independent de MS-DOS, bazat pe o noua tehnologie. Apropo, NT vine chiar de la New Technology. Prima variantă beta pentru noul sistem de operare pe 32bit a apărut în toamna lui 1991 iar doi ani mai târziu, în iulie 1993, a fost lansat oficial Windows NT 3.1 primul sistem de operare pe 32bit de la Microsoft.

Întrebare: poate rula Windows NT 3.1 pe hardware cu 20 sau 30 de ani mai nou? Se pare că da, întrucât am reușit să-l instalez cu succes pe configurație la voga în anul 2014, respectiv un i5-4570 3.2Ghz, 16GBRAM și SSD de 500GB.

Datorită interfeței grafice identice, Windows NT 3.1 poate fi confundat ușor cu Windows 3.1, însă nu trebuie să ne lăsăm păcăliți, vorbim de un sistem de operare pe 32bit, care poate accesa până la 4GB RAM și, nu în ultimul rând, nu este dependent de MS-DOS.

Suportul hardware și software pentru NT 3.1 este destul de limitat, acesta a fost lansat în 1993 și a primit doar 3 service pack-uri, ultimul în 1995. Windows NT 3.5 (septembrie 1994) și NT 3.51 (mai 1995) lansate în decurs de 2 ani sunt sisteme de operare mai robuste, cu suport hardware și software mult mai bun.

Chiar și cu suport limitat, odată instalat pe configurația i5 generație Haswell de mai sus, am căutat o placă de rețea compatibilă. Vorbim de mijlocul anilor ’90 când plăcile de rețea pe slot PCI erau destul de comune, am găsit o placă cu chipset Winbond, de 100mbps, cu suport pentru NT 3.1.

Ei bine, odată conectat la rețea, NT 3.1 nu și-a arătat bătrânețea. În primul rând a reușit să se conecteze la routerul TP-Link Archer C6U care rulează un server SAMBA pentru a partaja în rețea hard disk-ul extern conectat la portul USB. A De asemenea, routerul facilitează si acces FTP iar acesta funcționat de asemenea în NT 3.1

Mai mult de atât, NT 3.1 a reușit să se înțeleagă și cu print serverul EPSON și am reușit să printez în rețea. Bineînțeles, nu am găsit un driver pentru imprimanta EPSON dar am putut printa text simplu, ceea ce nu e puțin lucru.

Oh la la! Windows NT 3.51 pe hardware nou! Nu credeam ca se poate.

Windows NT, de la “New Technology”, a fost primul sistem de operare pe 32bit de la Microsoft.  Aceasta noua tehnologie din 1993 se regăsește în parte și în Windows 10 sau în mai noua reîncărcare sub nume de cod Windows 11. Fișiere care formează motorul sistemului de operare precum hal.dll sau ntoskrnl.dll le găsim si astăzi în folderul Windows, exact ca și acum 27 de ani. Mai mult de atat, aplicatiile native pe 32bit din Windows NT 3.51 – precum calc.exe, clock.exe si multe altele rulează și în Windows 10/11. Asta da compatibilitate!

Windows NT 3.51 este varianta cea mai șlefuită din familia NT 3.x. și a fost lansat în august 1995. Oare îl putem instala pe un sistem generație 2020+? Ei bine, dacă folosim combinația potrivita de hardware și software, bineînțeles se poate instala…

De la bun început, Windows NT 3.51 va folosi cu gratie 4GB RAM, și nu va fi deloc deranjat dacă sistemul nostru are de exemplu 32GB instalați, cum este cazul configurației mele cu Ryzen 3900X. Când vine vorba de procesor, acesta va funcționa perfect în regim single core. In regim multi core avem nevoie de o generație care încorporează tehnologia MPS, de la MultiProcessorSpecification. Procesoarele Intel până la generația 7 încă furnizează aceasta funcție MPS necesara pentru Windows NT. Procesorul de test – Ryzen 3900X – nu furnizează, așadar vom primi o eroare dacă încercam sa folosim mai multe procesoare, în schimb merge ca uns în regim single core, fara BSOD-uri si foarte stabil.

Cum stăm cu driverele?

În general, driverele SCSI/RAID concepute pentru NT 4.0 (mult mai multe și mai ușor de găsit) funcționează și sub NT 3.51. În valul doi de compatibilitate putem număra driverele pentru plăcile de sunet – de exemplu Avance Logic ALS4000 și M-Audio Audiophile 24/96 folosesc același sete de drivere și pentru NT 3.51 și pentru 4.0. În rest, alte drivere concepute pentru NT4.0 pot refuza cu ușurința sa funcționeze sub NT 3.51. Nu strica sa le încercați, dar e bine sa va limitați așteptările. Driverele video nu par să fie compatibile, întrucât NT 3.51 nu suport DirectX pe cand NT 4.0 vine cu suport DirectX instalat.

Pe partea video am folosit același venerabil Voodoo 3 3000 PCI care funcționează și în Windows 3.1 și Windows 95, 98 tocmai până la Windows 7. Până și Windows 10 oferă oarecare suport prin standardul VESA pentru Voodoo 3 în sensul ca avem rezoluție 1280×1024 și culori pe 32bit cu driverul standard.

Pe partea de networking, chiar nu trebuie sa ne facem griji. NT 3.51 vine la pachet cu TCP/IP dar fără DHCP, adică trebuie sa introducem noi singur IP-ul și restul. Plăcile de rețea PCI au de regula drivere și pentru NT 3.51. Eu am folosit Realtek 8029 care s-a instalat fara probleme. In Windows NT4.0 – lansat in 1996 – am putut folosi o placa gigabit cu chipset de la Broadcom, care fireste merge si in Windows 10. Trebuie musai mentionat ca avem parte si de browsere funcționale, respectiv un Firefox generație 2010 si un Sea Monkey. Si Thunderbird funcționeaza si am reusit sa descarc emailul de pe casuta POP3.

Sunet? Nicio problema! O placa de sunet PCI cu suport specific pentru Windows NT3.51 nu e ceva tocmai complicat, dar opțiunile sunt mai limitate față de NT 4.0 unde găsim drivere pentru placi de la Creative, inclusiv Sound Blaster Live si toata generatia PCI64/128 cu chip de la Ensoniq, Yamaha YMF724/744 s.a.m.d. In NT 3.51 am putut instala, spre marea mea surpriza, o placa de sunet profesionala de la M-Audio. E vorba de Delta Audiophile 24/96 care are un driver universal pentru NT4.0/3.51. Totusi, putinele jocuri care functioneaza sub NT3.51 nu reușesc sa se înțeleagă cu aceasta placa de sunet exotica, conceputa pentru mediul profesional.

Din fericire, exista Avance Logic ALS4000, o placa PCI “extra-compatibila”- care functioneaza in NT 3.51 perfect. Bineînțeles, se împacă și cu NT4, Windows 9x, ba chiar chiar Windows 10 pe 32bit.

SATA? Aici vin de ajutor driverele universale UniATA. Exista si varianta unui controller PCI – SATA/IDE cu drivere pentru NT4.0 si care pot (sau nu) funcționa și în NT3.51. Un astfel de controller este cel cu chipset VIA6421 pe care l-am testat în Windows NT3.51 pe conexiunea PATA. Pentru SATA pur și simplu folosim driverele de la UNIATA care va inițializa toate controlerele SATA din computer, în special cel de pe placa de baza. NT 3.51 se împaca bine cu partițiile FATA16, dar nu le recunoaște pe cele FAT32. Nici cu partițiile NTFS nu este foarte prietenos. Dacă am creat o partiție NTFS direct din NT3.51 aceasta va fi vizibila și în Windows 10 și o putem folosi. Dacă partiția e făcută din Windows 10, nu este utilizabila in NT 3.51.

Gaming? Windows NT 3.51 nu a fost gândit pentru gaming, motiv pentru care nu are incorporata tehnologia DirectX. Așadar, jocurile pe 32bit concepute pentru Windows 95 nu vor funcționa dacă sunt dependente de DirectX. Cu toate acestea, putem folosi galeria de jocuri conceputa pentru Windows 3.1 care vor rula stabil și mai ales cu sunet, ținând cont ca în Windows 3.11 plăcile de sunet pe PCI nu prea funcționează. In plus, păstram si aceeași interfața clasica de Windows 3.x. Windows NT 4.0 deja vine la pachet cu interfața de Windows 95.

Un joc extraordinar care rulează in NT 3.51 este Unreal. Minunea se datorează faptului ca acest joc a fost conceput chiar pe calculatoare echipate cu Windows NT 3.51 si ar fi fost culmea ca jocul sa nu poată fi testat direct pe mașinile pe care era confecționat. Faptul că Unreal pornește într-o fereastra stil Windows 3.x si lasa impresia ca ruleaza chiar in Windows 3.1 (ceea ce ar fi imposibil tehnic, Windows 3.1 fiind un sistem de operare pe 16bit) i-a facut pe unii utilizatori sa nu creadă in screen shot-uri precum cel de mai jos, mergând pe ideea unor poze trucate.

• 

• 

• 

• 

• 

Internetul și Windows 3.11

Dacă ținem dinadins să intrăm pe internet din Windows 3.11 acest deziderat este cu totul realizabil. Și nici măcar nu e foarte complicat!

Veștile bune vin din partea Intel și Realtek, principalii producători activi de chipset-uri pentru plăci de rețea. Deoarece există cerere în mediul business și industrial, atât Intel cât și Realtek oferă drivere DOS pentru plăcile lor de rețea. Aceste drivere sunt conforme NDIS 2.0 (Network Driver Interface Specification) și sunt grupate în funcție de viteza de transfer a plăcii de rețea. Așadar, avem la dispoziție drivere universale pentru plăcile de 100mbps, pentru cele gigabit (1000mbps), ba chiar și pentru cele 2.5G (2500mbps). Ei bine, driverele NDIS pentru DOS sunt numai bune în Windows 3.11, ba chiar merg și în Windows 95 și 98SE.

Cum instalăm un driver NDIS în Windows 3.11?

Mai întâi facem click pe Network Setup – Network Drivers – Add Network Adapter.

În acest punct vom vedea o listă cu driverele deja incluse în Windows 3.11 și, dacă nu cumva avem o placă de rețea de la începutul anilor ’90, selectăm: Unlisted or Updated Adapter apoi indicăm folderul unde se află driverul.

Am instalat driverul ce urmează?

Driverele pentru placa de rețea nu vin la pachet și cu protocolul TCP/IP necesar pentru a ne conecta la internet. Acest protocol este în general implementat la nivelul sistemului de operare, însă în Windows 3.11 nu este inclus în mod standard. Acesta se poate adăuga separat și poartă denumirea de: Microsoft TCP/IP-32 3.11b. Acesta este disponibil doar pentru Windows 3.11. Pentru Windows 3.1 putem folosi funcționalitatea TCP datorită unui program foarte popular la acea vreme Trumpet Winsock. Despre acesta vom face un articol separat.

Protocolul TCP/IP vine la pachet și cu un set de utilitare:

După ce am instalat pachetul TCP/IP, trebuie să îl setăm ca „default protocol” apoi din pagina sa de configurare bifăm DHCP pentru a obține automat un IP de la router și asta e, suntem conectați la internet.

Ce browsere putem folosi?

Windows 3.11 nu vine cu niciun browser la pachet. Acest lucru s-a întâmplat mai târziu, iar pentru că Internet Explorer a fost inclus „cu forța” în Windows 98 Microsoft a dat de bucluc și a fost amendată pe fondul legislației anti-trust. Pentru Windows 3.11, cel mai nou Internet Explorer care se poate instala este cel ajuns la versiunea 5, acesta poate fi instalat ca upgrade peste versiunea anterioară.

Ei bine, odată intrați pe net și e ca și cum ne-am întoarce în timp, căci în general doar contemporane cu Windows 3.11 și 98 vor funcționa în parametri normali. Site-urile mai noi folosesc tehnologii incompatibile cu Windows 3.11 și fie vor refuza conexiunea cu browserul, fie se vor afișa anapoda.

Alături de Internet Explorer, avem la dispoziție și Netscape Navigator versiunea 4.08 din anul 2001.

Opera..

Dacă avem probleme cu Internet Explorer sau Netscape, putem apela la Opera. Ultima versiune pe 16 bit este 3.62 din anul 2000.

FTP

FTP – de la file transfer protocol – era un serviciu foarte popular la începuturile internetului. În prezent protocolul în sine a rămas aproape neschimbat și poate fi accesat cu ușurință din Windows 3.11. Unul dintre cele mai bune utilitare care poate fi folosit în Windows 3.x este Total Commander, iar acesta are și funcții pentru FTP:

You’ve got mail?

Fără îndoială, emailul a fost una dintre cele mai populare unelte care a acompaniat Windows 3.x în anii ’90. Chiar am putea spune că emailul crescut în popularitate și datorită Windows-ului care a simplificat cu mult interfața de utilizare. Mai putem folosi aceste funcții și astăzi?

Dacă avem un cont de email POP3 pe care-l putem configura, atunci avem noroc. Unele tehnologii de securitate ne vor sta în cale în Windows 3.x. Eu am reușit să creeze un cont de email pe @pinzaru.ro și l-am accesat din Windows 3.11.

IRC/ mIRC

Serverele IRC sunt sunt accesibile și din DOS, deci nu se pune problema să nu putem intra din Windows, mai ales că avem la dispoziție venerabilul mIRC care până la versiunea 5.91 a oferit suport și pentru Windows 3.x. Această versiunea poate fi folosită și în prezent având o funcționalitate aproape de 100%, în sensul că nu e mare diferența față de o versiune mai nouă pe 32bit.

Cum instalăm DOS & Windows 3.11 pe un SSD. Pas cu pas.

Dacă avem un calculator cu BIOS sau UEFI-CSM, avem toate șansele teoretice să putem instala mai întâi o versiune de DOS și, mai apoi, cireașa de pe tort: Windows 3.11. Procesul poate dura mai puțin de 10 minute, dacă avem la dispoziție un SSD/Hard Disk pe care să facem o partiție compatibilă cu DOS. Nu avem nevoie de unitate floppy iar mouse-ul și tastatura pe USB vor funcționa ca și cum ar fi PS/2, deoarece BIOS-ul va prelua semnalele USB și le va traduce pe înțelesul DOS/Windows 3.11.

Cum facem, pas cu pas

1) Descărcăm o imagine de dischetă de boot cu DOS de pe allbootdisks.com, recomandabil versiunea DOS 6.22. Putem încerca și venerabilul DOS 5 din 1991 – în cazul meu – a mers perfect pe un Ryzen 3900x cu placă de bază X470. Nu încercați cu discheta de boot de la Windows 95/98 care instalează DOS 7. Există un patch care permite să rulăm Windows 3x din DOS 7, se numeste WIN3x start, însă adăugăm încă un punct vulnerabil în configurația noastră, din moment ce oricum forțăm nota cu hardware foarte nou.

2) Facem un USB stick bootabil folosind o imagine de discheta de DOS cu ajutorul utilitarului UNetbootin.

3)Dedicăm acestui proiect un HDD/SSD mai vechi sau mai nou. Putem folosi și SSD-ul pe care avem acum Windows, dar va trebui să-l formatăm întrucât partiția FAT16 trebuie să fie la începutul discului. Dacă am ales această cale, e momentul să aflăm că este 100% realizabil să avem Windows 3.11 și Windows 10 pe același SSD, ba chiar putem bota în Windows 3.11 folosind bootmanagerul care vine la pachet cu Windows 10.

Pentru instalarea de mai jos, eu am folosit un SSD de 32GB de la Sandisk, căruia i-am șters toate partițiile și l-am făcut ca proaspăt luat din magazin. Se poate instala și pe SSD de capacitate mai mare, în orice caz, Windows 3x va vedea doar primii 8GB de pe un disk folosind accesul CHS prin BIOS.

Pentru a „curăța” SSD-ul, din Windows 10, cu ajutorul utilitarului diskpart apelăm la următoarele comenzi:

• Diskpart (apăsăm tasta Windows – și scriem diskpart )
  
• DISKPART ->List disk -> Select Disk 1 (unde „Disk 1” e discul pe care vrem să facem instalarea – îl putem identifica după mărime dacă avem dificultăți în a-l izola față de celelalte drive-uri conectate)
• CLEAN pentru a șterge rapid partițiile(Comanda CLEAN ALL va avea același efect doar că va rescrie tot discul cu zero-uri astfel încât datele să nu poată fi recuperate cu soft-uri speciale, se recomandă în special atunci când vrem să înstrăinăm discul; comanda CLEAN ALL poate dura și 20-30 de minute în funcție de capacitatea discului)

4) Dacă vrem să obținem aceleași rezultate din DOS, bootăm de pe stickul USB și apelăm la utilitarul FDISK cu comanda fdisk

Pentru că am șters toate partițiile din Windows 10, ne-am făcut viața mai ușoară și ne rămâne doar misiunea de a crea o partiție primară DOS. Dacă nu le-am șters, apelăm la opțiunea no. 3: Delete partition or Logical DOS drive (de unde alegem varianta non-dos)

Pentru a crea o partiție primară, comenzile pe care le dam sunt în următoarea ordine:

• 5. Change current fixed disk drive* (alegem discul unde urmează să facem instalarea)
• 1. Create DOS partition or Logical DOS DRIVE
• 1. Create primary DOS partition (musai să fie partiție primară)**

* Această comandă schimbă discul asupra căruia vrem să facem modificări. Dacă bootăm de pe un stick USB acesta va fi discul fix nr. 1. Dacă avem și alte SSD-uri, inclusiv pe PCI-Express acesta vor fi listate de catre FDSIK, ca discuri fixe cu diverse partiții de maxim 8GB sau mai puțin. Ca sa nu încurcam borcanele, recomand deconectarea celorlalte SSD-uri astfel încât să avem doar stickul bootabil și SSD-ul pe care vrem să facem partiția de 2GB.

5) După ce am folosit fdisk și repornim PC-ul partiția noastră o sa primească o litera de acces. În mod normal aceasta va fi C: sau D:. (presupunem că nu mai avem conectate alte discuri cu partiții FAT16)

Este momentul să formatăm partiția, folosind clasica comandă „format”. Fără alți parametri scriem:

format C: (sau D:)

6) E momentul să transferăm sistemul cu comanda sys C: sau sys D: Acest transfer înseamnă că avem minimul de fișiere ca să pornim calculatorul în DOS.

6.1) Optional: în caz că nu pornește instalarea și primim o eroarea cu privire la memoria extinsă. Copiem de pe discheta de boot driverul pentru memoria extinsă himem.sys si editorul text edit.com. Avem nevoie de acestea pentru a crea m fișierul text config.sys în interiorul căruia scriem următoarea linie DEVICE=HIMEM.SYS /M:1 . Switch-ul M:1 de la IBM  va rezolva de regulă problema, pentru un calculator HP am folosit switch-ul /M:14

7) Foarte important este să facem partiția activă. Chiar dacă am folosit comanda SYS noastră nu este încă bootabilă. FDISK din DOS 5/6 ne lasă sa facem partiții active doar de pe discul 1, care în cazul nostru este discul bootabil. FDISK-ul care vine pe discheta de boot din Windows 95 / 98 e mai înțelegător, dar și acolo trebuie să folosim un parametru special (fdisk /actok)

Din fericire, putem rezolva problema partiției active cu diskpart din Windows 10 sau pe stick-ul de instalare cu un Windows mai nou.

Din Windows 10 am folosit seria de comenzi

diskpart > select disk > seclect partition > active – pentru a face partiția de 2GB activa.

8) Descărcăm dischetele de instalare Windows 3.11 pe pe winworldpc.com. (de departe, cel mai recomandat site pentru instalări retro) Dacă ne întrebăm care e diferența majoră dintre Windows 3.1 și 3.11 aceasta este suportul TCP/IP care ne permite conectarea la net este disponibil doar în Windows 3.11.

8) Imaginile de dischete vin împachetate într-o arhiva 7zip. Ca să ne facem viața mai ușoară Descărcăm 7zip, selectăm toate imaginile de dischete facem click dreapta și le extragem conținutul într-un singur folder. Cineva de la Microsoft a avut ideea genială de avea nume diferite pentru fiecare fișier de instalare, deci nu se încurcă lucrurile dacă vom extrage toate fișierele într-un singur folder. Odată ce avem toate fișierele la un loc, instalarea va merge fără nicio întrerupere și va dura câteva zeci de secunde pe un SSD. Dacă am uitat să dezarhivăm vreo imagine de dischetă instalarea se va opri ți ne va cere să introducem discul X pe care se află fișierul Y.

7) Copiem folderul cu kitul de instalare pe partiția de 2GB. Ii dam o denumire de până la 8 caractere, de ex Win3kit, Win3 etc

8) Bootam de pe partiția de 2Gb și la promptul DOS scrie:

CD nume_folder, apoi setup.

9)În mod normal, mouseul pe USB va funcționa absolut OK în Windows 3.11. Ca o ironie, avem bătăi de cap în edițiile ulterioare de Windows. Dacă mouse-ul totuși nu funcționează: folosim tasta TAB pentru a naviga printre butoane și tasta SPACE/ENTER pentru a le apăsa. Sau putem folosi și combinația ALT + litera subliniată a unui buton. De exemplu, în imaginea de mai sus că apăsăm butonul Continue – apărăm Alt + O.

10) Hopaa, primim o eroare cu privire la memorie. Știm deja, avem prea multă. Revenim in DOS si scriem:

edit c:\system.ini – derulam până la secțiunea [386Enh] -unde adăugăm următoarea linie:

PageOverCommit=1

L-am instalat! Ce fac acum?

Ca să ne dăm mari la prieteni și să le arătăm că putem intra pe net, am putea începe prin a instala placa de de rețea, atât Intel cât și Realtek oferă drivere de DOS care vor merge ca unse în Windows 3.11. Microsoft oferă și suport complet TCP/IP pe 32bit cu DHCP și tot tacâmul.

Putem instala Microsoft Office, Adobe Phothosop s.a.m.d.

Versiuni mai vechi ale acestor software-uri populare pe găsim pe archive.org sau pe winworldpc.com Nu trebuie sa ne preocupe în mod special partea cu licența, căci nici pe producători nu-i mai interesează aceste versiuni de acum 20-25 de ani. Deținătorii site-ului winworldpc.com au declarat că a primit o notificare de la Microsoft în legătură cu Office XP care este o versiune relativ mai nouă (a fost scoasă inițial de pe site), dar le-a fost permis să distribuie versiunile mai vechi.

Putem intra pe mIRC

mIRC-ul funcționează ca-n zilele bune în Windows 3.11 și nu duce lipsă de utilizatori pe #ROMANIA.

Putem intra și pe net? Da, firește, dar vom avea o experiență limitată, deoarece doar site-urile mai vechi se vor afișa corect. Ultimele browsere pentru Windows 3.11 datează din anii 2000, respectiv Internet Explorer 5.0 sau popularul de atunci Netscape, ultima versiune pe 16bit fiind 4.08. Există și o versiune de Opera, dar se pare că este cea mai puțin preferată din cauza bug-urile cu care vine la pachet.

Windows 98 – episodul cu mouse-ul

Dacă instalăm un sistem de operare mai vechi pe hardware foarte nou, ne putem lovi de următorul paradox: avem un mouse perfect funcțional în DOS, în Windows 1.x, 2.x, 3.x, Windows 95 dar nu și-n Windows 98SE care este și cel mai nou sistem de operare dintre toate, ba chiar are suport nativ pentru mouse-uri pe USB. Problema se manifestă în felul următor: mișcăm mouse-ul la drepta, el se duce în altă parte ba chiar și selectează iconițele de pe ecran, eventual le mișcă și face haos pe Desktop.

De ce-a luat-o șoricelul razna în Windows 98?

Sistemele pe 16bit precum DOS sau Windows 3.x, se bazează pe BIOS pentru lucrul cu mouse-ul. Adică se lucrează la nivelul cel mai de jos. Pur și simplu, BIOS-ul raportează către sistemului de operare că are conectat un mouse PS/2 și totul decurge standard. Pe de altă parte, driverul mai evoluat din Windows 98 (acesta recunoaște și rotița) încearcă să trateze de capul lui cu mouse-ul – ceea ce rezultă în mișcări eratice și un mouse practic inutilizabil dacă avem un mouse USB și o implementare mai nouă a standardului USB.

Cum rezolvăm?

Am putea instala un mouse PS/2 – chiar și PC-urile de ultima generație încă mai sunt echipate cu acest port. În majoritatea cazurilor prezența portului PS/2 ține de retro-compatibilitate, dar nu întotdeauna. În mediul business, din motive de securitate, porturile USB pot fi dezactivate din BIOS și rămâne ca utilizatorul să se descurce cu clasice porturi PS/2 – care nu reprezintă o breșă de securitate.

De asemenea, să nu uităm de la fel de clasicul port serial care îl precede pe cel PS/2 și încă este oferit pe majoritatea plăcilor de bază. Aceasta a fost soluția aleasă de mine – un mouse Microsoft Cordless Wheel pe port PS/2 dar care poate funcționa și pe port serial – cu ajutorul unui adaptor PS/2 – serial. Ei bine, acest mouse funcționează de minune în toate variantele de Windows, inclusiv Windows 11.

Și totuși, probabil că nu vrem să renunțăm la mouse-ul nostru pe USB. Pasul următor este să rezolvăm partea cu driverele USB. Din moment de Windows 98 recunoaște mouse-ul ca fiind un device USB, aceasta se va comporta absolut normal. În starea hibridă în care BIOS-ul îl raportează ca mouse PS/2 și Windows 98 nu recunoaște porturile USB, avem o problemă majoră: un mouse care a luat-o razna!

O a treia soluție, este și cea mai la îndemână și nu costă nimic. Nu ne trebuie mouse PS2, nu avem nevoie de placa de extensie pe USB, ci doar revenim la driverul din Windows 3.11. Acest driver se poate instala în Windows 98 prin simpla copiere în folderul Windows\System. Fișierul cu pricina poartă denumirea de LMOUSE.DRV – de la Logitech Mouse – și datează de pe 15.03.1994 și va suprascrie LMOUSE.DRV care vine la pachet cu Windows 98.

Atenție: nu copiați direct fișierul LMOUSE.DR_ de pe disk #2 din kitul de instalare Windows 3.1x deoarece acesta este compresat pe discheta și nu e bun la nimic. Acesta trebuie copiat din folderul Windows (după instalare) sau decompresat din DOS cu comanda expand:

EXPAND [d:][path]filename [[d:][path]filename[ . . .]]

De fapt, mult mai simplu e să descărcați fișierul chiar din linkul de mai jos:

Mouse driver Windows 3.x

Mouse pe USB?

Bineînțeles că în Windows 98 putem folosi și un mouse pe USB. Problema e că în cazul unor plăci de bază foarte noi – nu putem folosi porturile USB incorporate deoarece nu există drivere pentru ele. Există niște patch-uri NEOFICIALE care corectează acestă problemă în Windows 98, dar compatibilitatea variază. Am reușit să folosesc porturile USB de pe o placa de bază echipat un i7-3770K. Pe de altă parte, lucrurile devin extrem de simple dacă avem disponibil un slot PCI clasic unde putem monta o placa PCI-USB care vine cu drivere pentru Windows 98 și nu mai avem nicio bătaie de cap cu USB-urile, acestea vor funcționa normal. Am reușit să găsesc chiar o placă PCI-Express care folosește chipsetul VIA 6212 perfect compatibil cu Windows 98. (această placă folosește un chip bridge PCI-E – PCI)

Windows 98 – episodul cu SSD-ul

Putem instalăm Windows 98 pe un SSD? Da, fără niciun fel de probleme. Rata de transfer extraordinară a SSD-urilor nu este deloc un factor intimidat pentru un sistem de operare precum Windows 98, pentru că nu viteza este importantă ci protocolul de comunicare. Pentru că protocolul intermediat de BIOS a rămas neschimbat, practic Windows va accesa un SSD folosind aceleași comenzi pe care le folosea și cu un HDD standard care echipa un PC standard cu Windows 98, de regulă unul de câțiva GB și incomparabil mai lent.

Cum este posibil? Prin intermediul BIOS-ului atât DOS-ul cât și Windows 98 au la îndemână modul de acces clasic pe 16 bit, folosind int 13h. Cu toate că modul de acces pe 16bit nu e cel mai rapid, impactul nu va fi unul sesizabil deoarece un SSD va face ca timpii de bootare să fie de câteva secunde, practic nici nu trebuie să ne batem capul pentru acces pe 32bit. În definitiv,i sistemul nostru se va mișca mult mai rapid decât se mișca pe un HDD lent dar cu acces pe 32bit. Dacă instalăm o placa de extensie SATA cu drivere pentru Windows 98, atunci SSD-ul nostru va fi văzut ca un device SCSI și avem acces pe 32bit.

Ce SSD este compatibil?

În principiu orice SSD care folosește standardul AHCI/IDE va putea găzdui Windows 98. Aici se încadrează SSD-urile noastre obișnuite de 2.5 inch pe care le conectăm în porturile SATA, sau cele în format M.2 conectate la aceeași interfață SATA.

Merge și SSD nVME care folosește interfața PCI-Express? Este posibil. Nu am testat, deși dețin unul un nVME în PC. Totuși standardul nVME este diferit față de AHCI și e posibil să complicăm lucrurile.

Totuși, într-o instalare tipică, cel mai probabil vom folosi SSD-ul nVME pentru Windows 10 și un SSD obișnuit pentru sistemele de operare retro. Este total realizabilă și varianta în care instalăm pe același SSD cu Windows-ul actual, în ideea că formatăm una din partiții FAT32, o facem primară și instalăm acolo Windows 98. Această abordate necesită însă și o a doua etapă: instalarea unui bootloader sau niște niște muncă de lămurire cu Windows 10 ca să avem un sistem dual boot. Deocamdată, mergem pe soluția unui SSD separat, pe care-l selectăm ca device de boot ca să intrăm în Windows 98. Voi reveni și cu un articol

AHCI sau IDE?

Modul AHCI este recomandabil și extrem de compatibil cu sistemele de operare mai vechi. Dacă avem erori în modul AHCI schimbăm pe IDE. Pe un sistem HP Z220 cu procesor i7-3770 si chipset Intel C216 (Z77), Windows 98 a funcționat perfect în modul AHCI. În modul IDE erau probleme de compatibilitate, în sensul că orice copiere de date bloca temporar sistemul.

Legacy support

După ce am selectam modul AHCI sau IDE ne asiguram e musai să ne asigurăm că avem CSM/Legacy support – Enabled iar „secure boot” este dezactivat. În funcție de placa de baza, aceste setări se prezintă sub diverse forme și în diverse meniuri, dar rezultatul e același, ne bazam pe vechiul și clasicul BIOS ca sa trateze cu sistemul de operare.

DOS-ul nu este chiar mort

Un articol de Brett Nordquist

George RR Martin, autorul celebrului serial de fantezie Game of Thrones a explicat motivele pentru care folosește un computer DOS care rulează WordStar 4 spunând: „Dacă aș fi dorit o majusculă, aș fi tastat o majusculă. Știu cum să lucrez cu tasta Shift. ”

După câteva zile de la dezvăluirea lui Marin, internetul era plin de fani ai cărților și seriei HBO, întrebându-se de ce un autor ar alege intenționat instrumente vechi față de cele moderne disponibile pe Windows sau Mac. Mulți oameni au glumit că vechiul software a fost parțial responsabil pentru întârzierile din ultima versiune a seriei, dar la o privire mai atentă asupra motivelor lui Martin descoperim o serie de avantaje de care pot benefica scriitorii atunci când folosesc DOS.

Calculatorul cu DOS al lui Martin nu este conectat la internet, ceea ce reduce întreruperile (precum și virușii) și permite sesiuni de scriere mai consistente. WordStar este un procesor de texte simplu, spre deosebire de unele programe software de astăzi care încearcă nu numai să corecteze greșelile de ortografie, dar oferă și sugestii gramaticale. Și mai există DOS, chiar el! Spre deosebire de Windows, DOS nu necesită actualizări săptămânale sau patch-uri. DOS a fost, de asemenea, construit în zilele de dinaintea multitasking-ului. Așadar, mai multe programe în același timp nu este ceva realizabil, însă rularea unui singur program, cum ar fi WordStar, se circumscrie ideei de concentrare maximă.

Deși există mai multe variante DOS, Microsoft este compania responsabilă pentru răspândirea în masă a acestui sistem de opere, acordând licențe pentru primii constructori de PC-uri. MS-DOS a fost lansat în vara anului 1981 și ultima sa varianta, DOS 8, a fost inclusa în Windows Me în anul 2000. Am cumpărat primul meu computer în 1993 de la acum defuncta companie ZEOS Computers, și a venit standard cu Windows 3.1 și MS-DOS 6.0. Aproape fiecare joc disponibil la acea vreme rula pe MS-DOS și nu aveam prea multe motive să pornesc Windows, decât să mă uit la interfața grafică. Comparativ cu Windows la acea vreme, DOS era stabil și rapid.

Dar, nu numai RR Martin este interesat de DOS, așa că am decis să arunc o privire mai atentă asupra a ceea ce, dacă este cazul, se petrece astăzi în jurul acestui sistem de operare. După ceva cercetare, am reușit să stabilesc că astăzi DOS este folosit în principal în trei scopuri: oferirea de suport pentru bus-uri clasice de transfer a datelor, jocuri DOS clasice și sisteme încorporate. Acest lucru are mult sens, deoarece fiecare dintre aceste scenarii necesită un software ușor care funcționează aproape de hardware și asta este un lucru pe care DOS îl face foarte bine.

Ca multe alte produse software concepute înainte de Internet, DOS nu a fost conceput ca o platformă capabilă de rețea. Jim Hall, care a dat startul proiectului Free-DOS în urmă cu mai bine de 20 de ani și este încă implicat în el astăzi, a spus: „DOS a fost conceput cu mult înainte de TCP și rețele, și nu are suport pentru rețea în kernelul său.. Aplicațiile își încarcă acum propriul suport și nu avem niciun fel de cale de a ne îndepărta de asta. ” Această afirmație doar limitează ceea ce poate face DOS într-o epocă în care trăim în Firefox sau Chrome și aproape orice altă aplicație care presupune o conexiune la Internet persistentă.

Majoritatea companiilor s-au mutat de mult timp la software pentru Windows, Mac sau Linux. Deși există o mulțime de programe abandonware disponibile pentru DOS, nu există încă o mulțime de programe comerciale încă construite. Unul dintre puținele produse pe care le-am găsit a fost un sistem de farmacie de la National Health Systems care încă funcționează pe DOS. Una dintre cele mai populare aplicații DOS a fost WordPerfect, iar Universitatea Columbia chiar oferă  instrucțiuni despre cum să obții WordPerfect pentru DOS care rulează pe un computer Windows 7 sau Windows 8. Își mai amintește cineva că a accesat codurile de revizuire cu o apăsare a tastei F11? Au fost perioade mai simple.

Deci, în timp ce DOS ar putea să nu fie mort, nu este probabil să fie reînviat pentru o audiență mai mare oricând în curând. Linux a preluat o bună parte din piața încorporată unde DOS obișnuia să joace. Jocurile de astăzi sunt la fel de probabil rulate pe consolă de la Sony sau Microsoft, deoarece sunt un computer desktop.

Dar va exista și un loc pentru DOS în inima păcănitorului. Hall surprinde bine acest lucru atunci când spune: „În general, cred că distracția cu DOS este un factor important”, a spus el. „În acest sens, seamănă și cu un model de tren. Puteți învăța să știți multe despre asta și puteți face multe cu voi înșivă, dar nu l-ați folosi pentru naveta dvs. zilnică. ” Pentru aceia dintre noi care nu așteaptă următoarea tranșă a Game of Thrones, să sperăm că DOS va rămâne mai mult timp.

Next Page »

© 2002 - 2024 pinzaru.ro · Modele acte · Contact & GDPR · Log in