OUG nr. 159/2008 – modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
OUG nr. 159/2008 – modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. I. – Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. – (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.”
2. Articolul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 51. – (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este o societate civila cu personalitate juridica, constituita, in conditiile prevazute de prezenta lege si de statut, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobandirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
(3) Societatea profesionala cu raspundere limitata detine un patrimoniu de afectatiune.
(4) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune. Asociatii raspund personal, in limita aportului social al fiecaruia.
(5) In situatia in care societatea profesionala cu raspundere limitata se constituie din avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, daca este cazul, isi inceteaza activitatea profesionala desfasurata in nume propriu pe perioada in care avocatul titular sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in societatea profesionala cu raspundere limitata. Pe perioada in care forma de exercitare a profesiei isi inceteaza activitatea din aceasta cauza, in Tabloul avocatilor se mentioneaza corespunzator situatia privind incetarea activitatii, in conditiile prevazute de statut.
(7) In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu
clientul numele avocatului ales sau acceptat de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz,
neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesionala cu raspundere limitata conduce contabilitatea in partida simpla si este supusa regimului
transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.”
3. La articolul 11 alineatul (1), literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„a) are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege.”
4. La articolul 12, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Membrul unui barou dintr-o alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege.”
5. La articolul 13, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abuzuri impotriva profesiei de avocat, stabilite prin procedura prevazuta in Statutul profesiei de avocat.”
6. La articolul 16, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16. – (1) Primirea in profesie se obtine numai pe baza unui examen la nivel national organizat de U.N.B.R, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat.”
7. La articolul 16, alineatele (2) si (3) se abroga.
8. Articolul 161 se abroga.
9. La articolul 17, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
„(21) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator, avocatii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.”
10. La articolul 17, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.”
11. La articolul 20, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20. – (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea.”
12. La articolul 20, alineatul (3) se abroga.
13. La articolul 20, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii acestor interdictii, sub sanctiunea savarsirii unei abateri disciplinare grave.”
14. La articolul 23, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Inscrierea avocatilor in tablou se face pe baza licentei de exercitiu al profesiei, confirmata din 3 in 3 ani pe baza dovezii frecventarii formelor de pregatire profesionala continua organizate de barouri si U.N.B.R.”
15. La articolul 25 se introduc trei noi alineate, alineatele (2), (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
„(2) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.
(3) In cazurile prevazute de prezentul articol, baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat.
(4) Sumele obtinute cu titlu de despagubiri potrivit alin. (3) vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor, in conditiile legii.”
16. La articolul 27, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„d) in cazul in care avocatul nu face dovada ca a frecventat formele de pregatire profesionala continua, in perioada celor 3 ani anteriori actualizarii licentei de exercitiu al profesiei, in conditiile prevazute de statutul profesiei.”
17. La articolul 32, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
„(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.”
18. La articolul 37, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Amenintarea savarsita nemijlocit impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.”
19. La articolul 37, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu urmatorul cuprins:
„(41) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) si (3), savarsite impotriva sotului sau a unei rude apropiate a avocatului in scop de intimidare ori de razbunare in legatura cu exercitarea de catre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsa prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.”
20. La articolul 42 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale cerute de lege, precum si pentru legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant sunt acte autentice.”
21. La articolul 49 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de disciplina. Organizarea, functionarea, precum si atributiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.”
22. La articolul 50 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 12 ani in profesie, in acelasi barou.”
23. La articolul 52, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, iar pe ordinea de zi a sedintei nu este inclusa alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile de la data primei convocari. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7
zile inainte de data fixata.
(3) Adunarea generala convocata in conditiile alin. (2) este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai.”
24. La articolul 52, alineatul (31) se abroga.
25. Dupa articolul 52 se introduce un nou articol, articolul 521, cu urmatorul cuprins:
„Art. 521. – (1) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritatii membrilor adunarii generale a baroului.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul barourilor care au in evidenta mai mult de 500 de avocati cu drept de exercitare a profesiei, in cazul in care, la prima convocare, numarul legal de participanti nu este intrunit sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 52 alin. (2) si (3).
(3) Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal sau printr-un reprezentant-elector.
(4) Reprezentantul-elector trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in Statutul profesiei de avocat. Numarul de avocati care isi pot delega votul unui singur reprezentant-elector este de maximum 5.
(5) In cazul Baroului Bucuresti, reprezentantul-elector poate exprima, in afara propriului vot, si votul a cel mult 10 avocati reprezentati.
(6) La stabilirea numarului legal de participanti la adunarile generale prevazute de prezentul articol se vor avea in vedere si mandatele de reprezentare, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.”
26. La articolul 53 alineatul (2), litera e) se abroga.
27. La articolul 57, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
„(6) Folosirea fara drept a denumirilor «Barou», «Uniunea Nationala a Barourilor din Romania», «U.N.B.R» ori «Uniunea Avocatilor din Romania» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta, precum si folosirea insemnelor specifice profesie ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prevazute de prezenta lege constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
28. La articolul 63, litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„h) organizeaza examenul national unitar de primire in profesia de avocat si examenul de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv;”.
30. Capitolul V „Asistenta judiciara” se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„CAPITOLUL V
Asistenta judiciara
SECTIUNEA 1
Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare Art. 68. – (1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:
a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala;
b) in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii;
c) asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea organelor administratiei publice locale.
(2) In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica.
Art. 681. – (1) In cazul in care, potrivit art. 11-19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea impreuna cu incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din circumscriptia acelei instante.
(2) Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii, incheierea prevazuta la alin. (1). Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.
Art. 682. – (1) Avocatul desemnat potrivit art. 681 alin. (2) sa
acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina
profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru alte
motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara, in conditiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta acordata de avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat.
Art. 683. – (1) Asistenta extrajudiciara prevazuta la art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, se acorda de Serviciul de asistenta judiciara constituit la nivelul fiecarui barou, pe baza unei cereri al carei model se aproba de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, care va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura solicitarii de asistenta, identitatea, codul numeric personal, domiciliul si starea materiala ale solicitantului si ale familiei sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata. Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada starii materiale a solicitantului se face, in principal, cu urmatoarele documente:
a) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit realizate in perioada prevazuta de legislatia privind ajutorul public judiciar sau sumele incasate cu titlu de pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate pe aceeasi perioada;
b) livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale
copiilor;
c) certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupa caz;
d) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri ai familiei nu beneficiaza de alte venituri suplimentare;
e) declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si a familiei sale;
f) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt parinte natural ori adoptiv sau, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane juridice;
g) dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara, potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenta judiciara si se solutioneaza in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin decizie de admitere ori de respingere, dupa caz.
(4) In cazul admiterii cererii de acordare a asistentei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenta judiciara va cuprinde urmatoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal si de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara;
e) tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate;
f) data eliberarii, functia si semnatura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneaza un avocat din Registrul de asistenta judiciara al baroului.
(6) Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de catre un avocat ales de persoana careia i se acorda asistenta judiciara.
(7) Decizia prevazuta la alin. (3) se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajudiciare poate fi contestata la consiliul baroului, in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de consiliul baroului, in termen de 5 zile de la data inregistrarii contestatiei.
Art. 684. – Avocatul care acorda asistenta judiciara potrivit prezentului capitol nu are dreptul sa primeasca de la client sau de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompensa, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
SECTIUNEA a 2-a
Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare
Art. 685. – (1) In cadrul U.N.B.R. se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al U.N.B.R. Structura organizatorica a acestui departament se stabileste prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistentei judiciare emite decizii si norme metodologice in limitele atributiilor conferite prin prezenta lege, in conditiile si cu procedura prevazute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 686. – Departamentul de coordonare a asistentei judiciare exercita, in principal, urmatoarele atributii:
a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare;
b) elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
c) propune sau, dupa caz, avizeaza, proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile publice competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
d) organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe baza registrelor intocmite de barouri;
e) organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pentru asistenta judiciara acordata;
f) efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate;
g) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul asistentei judiciare, pe care le propune Ministerului Justitiei in vederea promovarii;
h) stabileste, impreuna cu Ministerul Justitiei, indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pentru planificarea si coordonarea corecta a sistemului de asistenta judiciara;
i) colaboreaza cu Ministerul Justitiei pentru buna functionare si planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenta judiciara;
j) popularizeaza sistemul de asistenta judiciara;
k) stabileste formularistica utilizata de barouri pentru organizarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara, in conditiile legii;
l) reprezinta U.N.B.R. in domeniul asistentei judiciare, in
cadrul colaborarii internationale in materie, in conditiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
Art. 687. – In vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourilor indeplinesc urmatoarele atributii:
a) organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la nivelul fiecarui barou, cat si la sediul fiecarei instante judecatoresti;
b) organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta judiciara al fiecarui barou pe baza cererilor avocatilor, aprobate de consiliul baroului;
c) desemneaza avocatii inscrisi in Registrul de asistenta judiciara pentru acordarea asistentei judiciare, tinand cont de experienta profesionala si de calificarea avocatului, precum si de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale acestuia in virtutea prezentei legi si de gradul de angajare al acestuia;
d) efectueaza controlul asupra acordarii asistentei judiciare de catre avocatii din cadrul baroului;
e) organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de asistenta judiciara;
f) indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara.
Art. 688. – (1) Baroul organizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor judecatoresti din judet, in spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati, care se pun la dispozitie cu titlu gratuit de Ministerul Justitiei sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale.
(2) Serviciile de asistenta prevazute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se realizeaza potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, in baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Art. 689. – (1) Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe pagina de internet a fiecarui barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistenta judiciara pentru urmatorul an calendaristic se efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) In cazurile exceptionale, in Registrul de asistenta judiciara pot fi operate modificari si in cursul anului, potrivit procedurii prevazute pentru inscrierea in registru.
(5) U.N.B.R. organizeaza Registrul national de asistenta judiciara, constituit din registrele de asistenta judiciara ale tuturor barourilor.
(6) Registrul national de asistenta judiciara se publica pe pagina de internet a U.N.B.R. si se actualizeaza in mod automat odata cu actualizarea datelor din registrul fiecarui barou.
Art. 6810. – (1) Pentru inscrierea in Registrul de asistenta judiciara, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se completeaza conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Inscrierea avocatului in Registrul de asistenta judiciara se efectueaza in baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din registru un avocat in urmatoarele cazuri:
a) daca avocatului solicitant i s-a aplicat o sanctiune disciplinara;
b) daca avocatul este invinuit pentru savarsirea unei infractiuni de drept comun;
c) daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor prezentei legi sau calitatea inferioara a asistentei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusa pentru o perioada de un an, iar daca se constata savarsirea consecutiva a 3 sau a mai multor abateri de la obligatiile prevazute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioada de pana la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de inscriere a avocatului solicitant in registru, precum si masura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevazute la cap. VI «Raspunderea disciplinara».
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pagina de internet a baroului, precum si pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 6811. – (1) Pentru asistenta judiciara acordata, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii si volumului activitatii desfasurate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei.
(2) Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dupa acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in functie de volumul si complexitatea activitatii desfasurate de avocat, precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin.(3) se inainteaza baroului, in vederea efectuarii formalitatilor prevazute de lege pentru plata onorariilor.
(5) In cazul in care avocatul este sanctionat disciplinar, potrivit art. 70 alin.(1), avocatul nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfasurata.
Art. 6812. – (1) Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevazute la art. 6811 alin.(2), avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pentru asistenta judiciara se vireaza, in conditiile legii, intr-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Evidenta si controlul utilizarii, in scopurile prevazute de prezenta lege, a sumelor virate se realizeaza potrivit reglementarilor in materia gestiunii fondurilor provenind de la bugetul de stat. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate poate face si obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Art. 6813. – (1) Pentru asistenta extrajudiciara acordata, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit potrivit naturii, complexitatii si volumului activitatii desfasurate, certificate printr-un referat scris al avocatului, conform formularului pentru decontare aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(2) In cazul avocatilor desemnati, coordonatorul Serviciului de asistenta juridica al baroului verifica si avizeaza raportul avocatului care a acordat asistenta extrajudiciara si propune consiliului baroului cuantumul remunerarii in functie de particularitatile cauzei, tipul, volumul de munca depus si calitatea asistentei acordate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei.
Art. 6814. – U.N.B.R. si barourile conlucreaza cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecatoresti, precum si cu parchetele de pe langa acestea, in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de acordare a asistentei judiciare prevazute de prezentul capitol.
Art. 69. – (1) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei, in conditiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevazute la alin.(1) se asigura potrivit art. 26 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Fondurile necesare organizarii si functionarii serviciilor de asistenta judiciara din cadrul barourilor se asigura din sumele alocate pentru finantarea sistemului de ajutor public judiciar si a sistemului de asistenta juridica, potrivit art. 26 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza propunerilor transmise anual Ministerului Justitiei de catre U.N.B.R., cu ocazia intocmirii proiectului bugetului de stat. Eliberarea sumelor aprobate se realizeaza potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administratiei publice locale, se acorda din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare barou cu acestea. In lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevazut la art. 6811 alin.(1).”
Art. II. – (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, va fimodificat potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
(2) In termenul prevazut la alin.(1) Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania va adopta Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara prevazut la art. 686 lit. b).
Art. III. – Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta referitoare la societatile profesionale cu raspundere limitata intra in vigoare dupa intrarea in vigoare a modificarilor Statutului profesiei de avocat, prevazuta la art. II.
Art. IV. – (1) Dispozitiile pct. 6 al art. I intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2009.
(2) Cererile de primire in profesie, formulate in temeiul art. 6 alin.(2) si (3) din Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care au fost depuse pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, vor fi solutionate potrivit procedurii in vigoare la data formularii acestora.
Art. V. – In tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma „societate civila profesionala cu raspundere limitata” se inlocuieste cu sintagma „societate profesionala cu raspundere limitata”.
Art. VI. – Legea nr. 51/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, va fi republicata dupa adoptarea legii de aprobare a acesteia, dandu-se textelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
Ministrul justitiei,
Catalin Marian Predoiu
p. Ministrul economiei si finantelor,
Catalin Doica,
secretar de stat
Bucuresti, 12 noiembrie 2008.
Nr. 159.
Categorie: Legislatie | Lasa un comentariu
Codul penal
Descarca: Codul_Penal.pdfCODUL PENAL AL ROMÂNIEI *** Republicat
Text în vigoare începând cu data de 8 decembrie 2008
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ
Textul Codului penal, republicat în Monitorul Oficial nr. 65 din 16 aprilie 1997, a fost actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 8 decembrie 2008:
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 214/1997;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 463/1997;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 25/1998;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 177/1998;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 5/1999;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 150/1999;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 165/1999;
– Legea nr. 143/2000;
– Legea nr. 197/2000;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 207/2000;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2001;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2001;
– Legea nr. 456/2001;
– Legea nr. 20/2002;
– Legea nr. 61/2002;
– Legea nr. 169/2002;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2002;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2002;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 143/2002;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2004;
– Legea nr. 85/2005;
– Legea nr. 160/2005;
– Legea nr 247/2005;
– Legea nr. 278/2006;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2006;
– Decizia Curţii Constituţionale nr. 62/2007;
– Legea nr. 337/2007;
– Legea nr. 58/2008;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2008.
NOTĂ:
1. În textul actualizat, toate sumele exprimate anterior în lei vechi au fost transformate în lei noi.
2. Nu au fost incluse în textul actualizat următoarele acte normative care, deşi se referă la încadrarea sau sancţionarea anumitor infracţiuni prevăzute în Codul penal, nu conţin modificări explicite ale acestui cod:
– Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările ulterioare;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, cu modificările ulterioare;
– Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Categorie: Legislatie | Lasa un comentariu
Legea 21/1991 a cetateniei romane (actualizata pana la data de 14 aprilie 2008)
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 a cetateniei romane (actualizata pana la data de 14 aprilie 2008)
LEGE_nr21_1991.pdf (176.5 KiB, 1,428 hits)
You need to be a registered user to download this file.
Categorie: Legislatie | 1 Comment
Ordonanţă nr. 26/2000, Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile introduse de Legea nr. 246/2005
Guvernul României
Ordonanţă nr. 26/2000 cu modificarile introduse de Legea nr. 246/2005
În temeiul dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit. S pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României emite următoarea ordonanţă:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
(3) Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei ordonanţe.
Art. 2. – Prezenta ordonanţă are ca scop crearea cadrului pentru:
a) exercitarea dreptului la liberă asociere;
b) promovarea valorilor civice, ale democraţiei şi statului de drept;
c) urmărirea realizării unui interes general, local sau de grup;
d) facilitarea accesului asociaţiilor şi fundaţiilor la resurse private şi publice;
e) parteneriatul dintre autorităţile publice şi persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial;
f) respectarea ordinii publice.
Art. 3. – Actele juridice de constituire a asociaţiilor şi fundaţiilor, încheiate în condiţiile prezentei ordonanţe, sunt guvernate de legea civilă.
CAPITOLUL II
Înfiinţarea asociaţiilor şi a fundaţiilor
Secţiunea 1
Constituirea şi înscrierea asociaţiei
Art. 4. – Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial.
Art. 5. – (1) Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul.
(2) În temeiul dreptului constituţional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fără a constitui o persoană juridică atunci când realizarea scopului propus permite aceasta.
Art. 6. – (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, membrii asociaţi încheie actul constitutiv şi statutul asociaţiei, în formă autentică sau atestată de avocat.
(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) datele de identificare a membrilor asociaţi: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) exprimarea voinţei de asociere şi precizarea scopului propus;
c) denumirea asociaţiei;
d) sediul asociaţiei;
e) durata de funcţionare a asociaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul iniţial al asociaţiei; activul patrimonial, în valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei, este alcătuit din aportul în natură şi/sau în bani al asociaţilor. În cazul aportului în natură, forma autentică a actului constitutiv şi a statutului este obligatorie;
g) componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
h) persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice;
i) semnăturile membrilor asociaţi.
(3) Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor precizate la lit. g) şi h);
b) precizarea scopului şi a obiectivelor asociaţiei;
c) modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat;
d) drepturile şi obligaţiile asociaţilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociaţiei;
f) atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
g) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării asociaţiei, cu respectarea dispoziţiilor art. 60.
Art. 7. – (1) Oricare dintre membrii asociaţi, pe baza împuternicirii date în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. h), poate formula o cerere de înscriere a asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială urmează să-şi aibă sediul.
(2) Cererea de înscriere va fi însoţită de următoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul asociaţiei;
c) actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;
d) dovada disponibilităţii denumirii eliberată de Ministerul Justiţiei sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.
(3) Este interzisă utilizarea în denumirea asociaţiei a denumirilor specifice autorităţilor şi instituţiilor publice.
(4) În cazul nerespectării dispoziţiilor alin. (3), Ministerul Justiţiei va refuza motivat eliberarea dovezii disponibilităţii denumirii.
Art. 8. – (1) Asociaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) În termen de 3 zile de la depunerea cererii de înscriere şi a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2) judecătorul desemnat de preşedintele instanţei verifică legalitatea acestora şi dispune, prin încheiere, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(21) În cadrul procedurii de verificare a legalităţii cererii de înscriere şi a documentelor prevăzute la art. 7 alin. (2), judecătorul desemnat de preşedintele instanţei verifică respectarea dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi poate dispune, prin încheiere motivată, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, chiar dacă există un refuz motivat al Ministerului Justiţiei de a elibera dovada disponibilităţii denumirii, pe care îl apreciază ca neîntemeiat.
(3) Odată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se comunică din oficiu, pentru evidenţa fiscală, organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul asociaţiei, cu menţionarea numărului de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Art. 9. – (1) În cazul în care cerinţele legale pentru constituirea asociaţiei nu sunt îndeplinite, judecătorul, la expirarea termenului prevăzut de art. 8 alin. (2), va cita, în camera de consiliu, pe reprezentantul asociaţiei, punându-i în vedere, în scris, să remedieze neregularităţile constatate până la termenul următor, care nu va fi mai mare de o săptămână.
(2) Dacă neregularităţile constatate privesc dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Constituţie, pentru termenul fixat va fi citat şi parchetul de pe lângă instanţa sesizată, căruia i se vor comunica, în copie, cererea de înscriere, împreună cu actul constitutiv şi statutul asociaţiei. În acest caz punerea concluziilor de către procuror este obligatorie.
Art. 10. – (1) În situaţia în care, la termenul fixat, neregularităţile sunt înlăturate, judecătorul, ascultând şi concluziile procurorului, dacă este cazul, va lua act despre aceasta prin încheiere, dispunând înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) În cazul în care neregularităţile nu au fost înlăturate sau, deşi legal citat, reprezentantul asociaţiei lipseşte în mod nejustificat, judecătorul va respinge cererea de înscriere prin încheiere motivată.
(3) Încheierile prevăzute în acest articol se vor pronunţa în cel mult 24 de ore de la închiderea dezbaterilor şi se vor redacta în termen de cel mult 48 de ore de la pronunţare.
Art. 11. – (1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt supuse numai recursului.
(2) În cazul în care procurorul nu a participat la soluţionarea cererii, parchetului pe de lângă instanţa sesizată i se vor comunica şi copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asociaţiei, împreună cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de înscriere, după caz.
(3) Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la data pronunţării, pentru cei care au fost prezenţi, şi de la data comunicării, pentru cei care au lipsit.
(4) Recursul se soluţionează cu citarea părţilor, în camera de consiliu, de urgenţă şi cu precădere. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunţarea şi redactarea hotărârii se aplică în mod corespunzător.
Art. 12. – (1) Înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în conformitate cu art. 8, se efectuează în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere, eliberându-se, la cerere, reprezentantului asociaţiei sau mandatarului acesteia, un certificat de înscriere care va cuprinde: denumirea asociaţiei, sediul acesteia, durata de funcţionare, numărul şi data înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) În relaţiile cu terţii dovada personalităţii juridice se face cu certificatul de înscriere.
Art. 13. – (1) Asociaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr minim de 3 membri, organe de conducere proprii şi un patrimoniu distinct de cel al asociaţiei.
(2) Filialele sunt entităţi cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu, acte juridice în condiţiile stabilite de asociaţie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziţie, în numele şi pe seama asociaţiei, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociaţiei.
(3) Filiala se constituie prin hotărârea adunării generale a asociaţiei. Personalitatea juridică se dobândeşte de la data înscrierii filialei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(4) În vederea înscrierii filialei, reprezentantul asociaţiei va depune cererea de înscriere, împreună cu hotărârea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv, actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial ale acesteia, la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială urmează să-şi aibă sediul filiala. Dispoziţiile art. 6 şi ale art. 9-12 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Art. 131. – (1) Asociaţia îşi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fără personalitate juridică.
(2) Sucursalele se constituie prin hotărâre a adunării generale.
(3) Sucursalele desfăşoară activităţile date în competenţa lor de către asociaţie.
Art. 14. – Dacă asociaţia, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmează să desfăşoare activităţi pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizaţii administrative prealabile, aceste activităţi nu vor putea fi iniţiate, sub sancţiunea dizolvării pe cale judecătorească, decât după obţinerea autorizaţiilor respective.
Secţiunea a 2-a
Constituirea şi înscrierea fundaţiei
Art. 15. – (1) Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivităţi.
(2) Activul patrimonial iniţial al fundaţiei trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie de cel puţin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundaţiei.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul fundaţiilor al căror scop exclusiv, sub sancţiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operaţiunilor de colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea realizării de programe de către acestea din urmă, activul patrimonial iniţial poate avea o valoare totală de cel puţin 20 de ori salariul minim brut pe economie.
Art. 16. – (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie actul constitutiv şi statutul fundaţiei, în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(2) Actul constitutiv al fundaţiei cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) datele de identificare a fondatorului sau, după caz, a fondatorilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) scopul fundaţiei;
c) denumirea fundaţiei;
d) sediul fundaţiei;
e) durata de funcţionare a fundaţiei – pe termen determinat, cu indicarea expresă a termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul iniţial al fundaţiei;
g) componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale fundaţiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
h) persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a personalităţii juridice;
i) semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor.
(3) Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor de la lit. g) şi h);
b) explicitarea scopului şi a obiectivelor fundaţiei;
c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundaţiei;
d) atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale fundaţiei;
e) procedura de desemnare şi de modificare a componenţei organelor de conducere, administrare şi control, pe parcursul existenţei fundaţiei;
f) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării fundaţiei, cu respectarea dispoziţiilor art. 60.
Art. 17. – (1) Fundaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul.
(2) Cererea de înscriere va fi însoţită de următoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul;
c) acte doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial.
d) dovada disponibilităţii denumirii eliberată de Ministerul Justiţiei sau, după caz, refuzul motivat al eliberării acesteia.
(3) Dispoziţiile art. 17 alin. (1) şi alin. (2) lit. d), ale art. 8-12 şi ale art. 14 se aplică în mod corespunzător.
Art. 18. – (1) Fundaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotărârii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul.
(2) Filiala este condusă de un consiliu director propriu, alcătuit din cel puţin 3 membri.
(3) Dispoziţiile art. 13 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 19. – (1) Moştenitorii şi creditorii personali ai fondatorilor au faţă de fundaţie aceleaşi drepturi ca şi în cazul oricărei alte liberalităţi făcute de fondator.
(2) După înscrierea fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nici fondatorii şi nici moştenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, după înscriere, actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de către creditorii personali ai fondatorilor.
(3) Dacă fundaţia dobândeşte personalitate juridică după decesul fondatorului, efectele liberalităţilor făcute în favoarea fundaţiei anterior constituirii ei se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundaţiile înfiinţate prin acte între vii, iar pentru fundaţiile înfiinţate prin testament, de la data morţii testatorului.
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi a fundaţiilor
Secţiunea 1
Organizarea şi funcţionarea asociaţiei
Art. 20. – Organele asociaţiei sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
Art. 21. – (1) Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor.
(2) Competenţa adunării generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;
b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;
d) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;
g) dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;
h) orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
(3) Schimbarea sediului poate fi hotărâtă de către consiliul director, dacă această atribuţie este prevăzută expres în statut.
(4) Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) şi c).
(5) Regulile privind organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin statut.
Art. 22. – (1) Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii adunării generale, este interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi, rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot.
(2) Asociatul care încalcă dispoziţiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate asociaţiei dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.
Art. 23. – (1) Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.
(2) Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.
(3) Cererea de anulare se soluţionează în camera de consiliu de către judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul. Hotărârea instanţei este supusă numai recursului.
Art. 24. – (1) Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o pătrime din componenţa sa.
(2) În exercitarea competenţei sale, consiliul director:
a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se prevede altfel;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
(3) Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
(4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.
Art. 25. – Dispoziţiile art. 22 se aplică în mod corespunzător şi membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23.
Art. 26. – Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociaţie, pentru a exercita atribuţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. b) şi d).
Art. 27. – (1) Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori.
(2) Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoană din afara asociaţiei.
(3) În cazul în care asociaţia nu are obligaţia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociaţi care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.
Art. 271. – (1) Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data întrunirii ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de cenzori.
(2) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(3) Cel puţin unul dintre cenzori trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.
(4) Regulile generale de organizare şi funcţionare a comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
Art. 272. – În realizarea competenţei sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) poate participa la şedinţele consiliului director, fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
Secţiunea a 2-a
Organizarea şi funcţionarea fundaţiei
Art. 28. – Organele fundaţiei sunt:
a) consiliul director;
b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
Art. 29. – (1) Consiliul director al fundaţiei este organul de conducere şi de administrare al acesteia.
(2) Consiliul director asigură realizarea scopului şi obiectivelor fundaţiei, exercitând următoarele atribuţii:
a) stabilirea strategiei generale şi a programelor fundaţiei;
b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
d) înfiinţarea de filiale;
e) încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama fundaţiei;
f) executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
g) aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale fundaţiei;
h) modificarea statutului fundaţiei;
i) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
(3) Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.
(4) Dispoziţiile art. 22 şi 24 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte membrii consiliului director. Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau statutului fundaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23, de fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat împotrivă şi a cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă.
(5) Schimbarea scopului fundaţiei se face numai de către fondator sau de majoritatea fondatorilor în viaţă. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viaţă, schimbarea scopului fundaţiei se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul membrilor consiliului director.
(6) În toate cazurile, schimbarea scopului fundaţiei se poate face numai dacă acesta a fost realizat în totalitate sau în parte ori dacă acesta nu mai poate fi îndeplinit.
(7) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător în privinţa atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi i).
Art. 30. – (1) Consiliul director se compune din cel puţin 3 membri desemnaţi de fondator sau, după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundaţiei.
(2) În cazul în care, pe parcursul funcţionării fundaţiei, componenţa consiliului director nu se poate modifica în condiţiile stabilite de statut, instanţa prevăzută la art. 17 va desemna, pe cale de ordonanţă preşedinţială, la cererea oricărei persoane interesate, persoanele care vor intra în componenţa consiliului director.
Art. 31. – (1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.
(2) Dispoziţiile art. 27 se aplică în mod corespunzător.
Art. 32. – În cazul în care actul constitutiv nu cuprinde componenţa nominală a celor dintâi organe ale fundaţiei, ci numai regulile stabilite de fondatori pentru desemnarea membrilor acestora şi dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viaţă la data constituirii fundaţiei, dispoziţiile art. 30 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL IV
Modificarea actului constitutiv şi a statutului
asociaţiei sau fundaţiei
Art. 33. – (1) Modificarea actului constitutiv sau a statutului asociaţiei se face prin înscrierea modificării în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul asociaţia, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12.
(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoţită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director.
(3) Despre schimbarea sediului se va face menţiune, dacă este cazul, atât în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei vechiului sediu, cât şi în cel aflat la grefa judecătoriei noului sediu. În acest scop, o copie a încheierii prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicată din oficiu judecătoriei în circumscripţia căreia asociaţia urmează să-şi aibă noul sediu.
Art. 34. – Dispoziţiile art. 33 se aplică în mod corespunzător în cazul modificării actului constitutiv sau a statutului fundaţiei.
Art. 341. – (1) Fuziunea se face prin absorbţia unei asociaţii de către o altă asociaţie sau prin contopirea a două ori mai multe asociaţii pentru a alcătui o asociaţie nouă.
(2) Divizarea se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei asociaţii care îşi încetează existenţa între două sau mai multe asociaţii existente ori care iau astfel fiinţă.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul fuziunii sau divizării unei fundaţii.
Art. 342. – (1) În cazul asociaţiilor, decizia de fuziune sau de divizare se ia prin hotărârea a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor organului de conducere.
(2) În cazul fundaţiilor, dispoziţiile art. 29 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
Art. 343. – Dispoziţiile art. 39-44 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL V
Federaţia
Art. 35. – (1) Două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie.
(2) Federaţiile dobândesc personalitate juridică proprie şi funcţionează în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă pentru asociaţiile fără scop patrimonial, condiţii care li se aplică în mod corespunzător, cu excepţiile stabilite în prezentul capitol.
(3) Cererea de înscriere se soluţionează de tribunalul în circumscripţia căruia federaţia urmează să îşi aibă sediul.
Art. 36. – (1) Federaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii sale în Registrul federaţiilor aflat la grefa tribunalului prevăzut la art. 35 alin. (3).
(2) Asociaţiile sau fundaţiile care constituie o federaţie îşi păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu.
Art. 37. – (1) În cazul dizolvării federaţiilor, dacă nu se prevede altfel în lege sau în statut, bunurile rămase în urma lichidării se transmit, în cote egale, către persoanele juridice constituente.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică prin asemănare şi în cazul retragerii din federaţie a unei asociaţii sau fundaţii.
(3) Retragerea din federaţie se poate face numai în urma aprobării de către cenzori sau experţi independenţi a unui raport cu privire la exerciţiul financiar.
CAPITOLUL VI
Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile recunoscute
ca fiind de utilitate publică
Art. 38. – (1) O asociaţie sau o fundaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz;
b) funcţionează de cel puţin 3 ani;
c) prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte este cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial.
Art. 381. – În sensul prezentei ordonanţe, prin utilitate publică se înţelege orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor colectivităţi.
Art. 39. – (1) Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile, ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea.
(11) Cererea prevăzută la alin. (1) va fi însoţită, pe lângă dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 38 alin. (1), de următoarele documente:
a) copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asociaţiei sau fundaţiei;
b) copie de pe dovada dobândirii personalităţii juridice;
c) dovada privind bonitatea asociaţiei sau fundaţiei, emisă de banca la care are deschis contul;
d) copie de pe dovada privind situaţia juridică a sediului asociaţiei sau fundaţiei;
e) numele şi adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanelor juridice, cu care asociaţia sau fundaţia colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de activitate pentru care aceasta solicită recunoaşterea statutului de utilitate publică.
(2) Conflictele de competenţă apărute între autorităţile publice prevăzute la alin. (1) privind înregistrarea cererii se soluţionează, la sesizarea oricăreia dintre părţi, de către Secretariatul General al Guvernului, în termen de 5 zile de la data înregistrării sesizării.
(3) În vederea stabilirii autorităţii prevăzute la alin. (1), persoanele interesate sunt obligate să pună la dispoziţie Secretariatului General al Guvernului toate informaţiile necesare rezolvării cererii.
Art. 40. – (1) Autoritatea administrativă competentă este obligată ca, în termen de 60 de zile, să examineze cererea şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. În cazul în care constată îndeplinirea acestor condiţii, autoritatea administrativă competentă va propune Guvernului României recunoaşterea. În caz contrar aceasta va transmite persoanelor juridice solicitante un răspuns motivat, în termen de 30 de zile de la data luării deciziei.
(2) În cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (1), precum şi a tuturor documentelor necesare luării deciziei, Guvernul României decide asupra propunerii de recunoaştere. Dacă propunerea se respinge, soluţia va fi comunicată asociaţiei sau fundaţiei de către autoritatea administrativă la care s-a înregistrat cererea de recunoaştere, în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii şi a documentelor necesare luării deciziei.
Art. 41. – Recunoaşterea utilităţii publice conferă asociaţiei sau fundaţiei următoarele drepturi şi obligaţii:
a) dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunurile proprietate publică;
b) Abrogat;
c) dreptul de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că asociaţia sau fundaţia este recunoscută ca fiind de utilitate publică;
d) obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea;
e) obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
f) obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Modelul extrasului situaţiilor financiare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Art. 42. – (1) Recunoaşterea utilităţii publice se face pe durată nedeterminată.
(2) În cazul în care asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre condiţiile care au stat la baza recunoaşterii utilităţii publice, Guvernul, la propunerea autorităţii administrative competente sau a Ministerului Justiţiei, va retrage actul de recunoaştere.
(3) Retragerea va interveni şi în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 41.
(4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi sesizate autorităţii administrative competente, Ministerului Justiţiei sau Guvernului de către orice persoană fizică sau persoană juridică interesată.
Art. 43. – (1) În evidenţele contabile ale asociaţiei sau fundaţiei se vor înregistra separat bunurile achiziţionate sau edificate din bani publici. În cazul dizolvării asociaţiei sau fundaţiei recunoscute ca fiind de utilitate publică, bunurile provenite din resurse bugetare şi rămase în urma lichidării se vor repartiza, prin hotărâre a Guvernului, către alte asociaţii ori fundaţii cu scop similar sau către instituţii publice cu acelaşi obiect de activitate.
(2) În cazul dizolvării, celelalte bunuri rămase în patrimoniul asociaţiei sau fundaţiei vor fi repartizate conform dispoziţiilor art. 60.
Art. 44. – Litigiile referitoare la recunoaşterea utilităţii publice a asociaţiilor şi fundaţiilor se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Art. 45. – (1) Dispoziţiile prezentului capitol referitoare la condiţiile recunoaşterii statutului de utilitate publică, precum şi la drepturile şi obligaţiile asociaţiilor sau fundaţiilor recunoscute ca fiind de utilitate publică se aplică în mod corespunzător şi federaţiilor.
(2) O federaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă cel puţin două treimi din numărul asociaţiilor şi fundaţiilor care o alcătuiesc sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică.
CAPITOLUL VII
Veniturile
Art. 46. – (1) Veniturile asociaţiilor sau federaţiilor provin din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;
c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţii sau de federaţii;
d) venituri realizate din activităţi economice directe;
e) donaţii, sponsorizări sau legate;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevăzute de lege.
(2) Veniturile fundaţiilor sunt cele prevăzute la alin. (1) lit. b)-g).
Art. 47. – Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile pot înfiinţa societăţi comerciale. Dividendele obţinute de asociaţii, fundaţii şi federaţii din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc în mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei.
Art. 48. – Asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile pot desfăşura orice alte activităţi economice directe dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice.
CAPITOLUL VIII
Relaţiile cu autorităţile publice
Art. 49. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite în temeiul prezentei ordonanţe prin:
a) punerea la dispoziţia acestora, în funcţie de posibilităţi, a unor spaţii pentru sedii, în condiţiile legii;
b) atribuirea, în funcţie de posibilităţi, a unor terenuri în scopul ridicării de construcţii necesare desfăşurării activităţii lor.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale întocmesc liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevăzute la alin. (1). Listele de prioritate se realizează pe baza unor proceduri de evaluare cuprinzând în mod explicit criteriile folosite. Autorităţile au obligaţia de a face publice aceste proceduri înainte de utilizarea lor.
Art. 50. – Autorităţile publice sunt obligate să pună la dispoziţia asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor informaţiile de interes public, în condiţiile legii.
Art. 51. – (1) În cadrul Camerelor Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Guvernului, instituţiei Avocatul Poporului, autorităţilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale funcţionează structuri pentru relaţia cu mediul asociativ. Acolo unde asemenea structuri lipsesc, ele se vor constitui.
(2) Autorităţile publice menţionate la alin. (1) se vor consulta cu reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera lor de competenţă, în vederea stabilirii unor programe sau activităţi comune.
Art. 52. – (1) După constituirea lor, asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile interesate vor solicita autorităţilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale să fie luate în evidenţa acestora, în funcţie de domeniul în care activează.
(2) Autorităţile publice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să ţină evidenţa asociaţiilor şi fundaţiilor care li s-au adresat în acest scop.
(3) Conflictele de competenţă apărute între autorităţile publice prevăzute la alin. (1) privind luarea în evidenţă se soluţionează, la cererea oricăreia dintre părţi, de către Secretariatul General al Guvernului în termen de 5 zile de la data sesizării. Dispoziţiile art. 39 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(4) În toate cazurile, Ministerul Justiţiei va comunica, spre informare, autorităţilor publice competente prevăzute la alin. (1) copii de pe hotărârile judecătoreşti rămase irevocabile, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 5 zile de la primirea documentelor prevăzute la art. 74.
Art. 53. – Litigiile născute în legătură cu aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol se soluţionează în conformitate cu Legea nr. 554/2004.
CAPITOLUL IX
Dizolvarea şi lichidarea
Secţiunea 1
Dizolvarea
Art. 54. – (1) Asociaţiile şi federaţiile se dizolvă:
b) prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz;
c) prin hotărârea adunării generale.
a) de drept;
b) prin hotărârea judecătoriei.
Art. 55. – (1) Asociaţia se dizolvă de drept prin:
a) împlinirea duratei pentru care a fost constituită;
b) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;
c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a consiliului director în conformitate cu statutul asociaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia să se constituie;
d) reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.
(2) Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei, la cererea oricărei persoane interesate.
Art. 56. – (1) Asociaţia se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate:
a) când scopul sau activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
c) când asociaţia urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;
d) când asociaţia a devenit insolvabilă;
e) în cazul prevăzut la art. 14.
(2) Instanţa competentă să hotărască dizolvarea este judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul.
Art. 57. – Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea adunării generale. În termen de 15 zile de la data şedinţei de dizolvare, hotărârea adunării generale se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul, pentru a fi înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Art. 58. – Fundaţia se dizolvă de drept în cazurile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi în situaţia imposibilităţii constituirii consiliului director în conformitate cu statutul fundaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, consiliul director trebuia constituit. Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 59. – Dizolvarea fundaţiei prin hotărâre judecătorească se face în condiţiile art. 56, care se aplică în mod corespunzător, precum şi în cazul nerespectării dispoziţiilor art. 15 alin. (3).
Art. 60. – (1) În cazul dizolvării asociaţiei sau fundaţiei, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice.
(2) Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei sau al fundaţiei.
(3) Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării lichidatorii nu au reuşit să transmită bunurile în condiţiile alin. (2), precum şi în cazul în care statutul asociaţiei sau al fundaţiei nu prevede o procedură de transmitere a bunurilor ori dacă prevederea este contrară legii sau ordinii publice, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanţa competentă unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător.
(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a) – c), bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local.
(5) Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului-verbal de predare-preluare, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.
Secţiunea a 2-a
Lichidarea
Art. 61. – (1) În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 55, 56, 58 şi 59, lichidatorii vor fi numiţi prin însăşi hotărârea judecătorească.
(2) În cazul dizolvării prevăzute de art. 57, lichidatorii vor fi numiţi de către adunarea generală, sub sancţiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare.
(3) În toate cazurile, mandatul consiliului director încetează o dată cu numirea lichidatorilor.
(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice, autorizate în condiţiile legii.
Art. 62. – (1) Imediat după intrarea lor în funcţie, lichidatorii vor face inventarul şi vor încheia un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului asociaţiei sau ale fundaţiei.
(2) Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale asociaţiei sau fundaţiei. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operaţiunile lichidării în ordinea datei acestora.
(3) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.
Art. 63. – (1) Lichidatorii sunt obligaţi să continue operaţiunile juridice în curs, să încaseze creanţele, să plătească creditorii şi, dacă numerarul este insuficient, să transforme şi restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitaţie publică a bunurilor mobile şi imobile.
(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operaţiuni noi care sunt necesare finalizării celor aflate în curs.
Art. 64. – (1) Suma cuvenită creditorului cunoscut care refuză să primească plata creanţei sale se va consemna în contul său.
(2) Dacă plata creanţei nu se poate face imediat sau atunci când creanţa este contestată, lichidarea nu se va declara terminată înainte de a se garanta creditorii.
Art. 65. – În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operaţiunile şi nu pot remite celor în drept contul gestiunii decât după expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvării asociaţiei sau fundaţiei.
Art. 66. – Lichidatorii răspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.
Art. 67. – Atât faţă de asociaţie sau fundaţie, cât şi faţă de asociaţi sau, după caz, fondatori, lichidatorii sunt supuşi regulilor mandatului.
Art. 68. – (1) După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligaţi ca în termen de două luni să depună bilanţul, registrul jurnal şi un memorandum, declarând operaţiunile de lichidare la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor al judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul asociaţia sau fundaţia.
(2) Lichidatorii sunt obligaţi să îndeplinească toate procedurile pentru publicarea lichidării şi radierea asociaţiei sau fundaţiei din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(3) Publicarea lichidării se face prin afişarea la uşa instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul persoana juridică, în termen de două luni de la terminarea lichidării.
Art. 69. – Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanţului nu se înregistrează nici o contestaţie, bilanţul se consideră definitiv aprobat şi lichidatorii, cu autorizarea judecătoriei, vor remite celor în drept bunurile şi sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele şi actele asociaţiei sau fundaţiei şi ale lichidării. Numai după aceasta lichidatorii vor fi consideraţi descărcaţi şi li se va elibera, în acest scop, un act constatator.
Art. 70. – (1) Contestaţiile la bilanţul lichidatorilor se pot formula de orice persoană interesată la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul persoanei juridice lichidate.
(2) Toate contestaţiile se soluţionează printr-o singură hotărâre. Sentinţa pronunţată de judecătorie este executorie şi este supusă numai recursului.
(3) După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea asociaţiei sau fundaţiei din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Art. 71. – (1) Asociaţia sau fundaţia încetează a fiinţa la data radierii din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor, în condiţiile prevăzute la art. 69, prin care se atestă descărcarea acestora de obligaţiile asumate.
Art. 72. – Dispoziţiile prezentului capitol referitoare la dizolvarea şi lichidarea asociaţiilor şi fundaţiilor se aplică, în mod corespunzător, şi în privinţa dizolvării şi lichidării federaţiilor. Instanţa competentă este tribunalul în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul federaţiei supuse dizolvării şi lichidării.
CAPITOLUL X
Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial
Art. 73. – (1) Se constituie Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial – asociaţii, fundaţii şi federaţii -, denumit în continuare Registrul naţional, în scopul evidenţei centralizate a acestora.
(2) Registrul naţional se ţine de Ministerul Justiţiei prin direcţia de specialitate.
Art. 74. – (1) În scopul constituirii şi funcţionării Registrului naţional, instanţele judecătoreşti sunt obligate ca, din oficiu, să comunice Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti rămase irevocabile privind constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a fiecărei hotărâri judecătoreşti.
(2) Asociaţiile şi fundaţiile recunoscute ca fiind de utilitate publică sunt obligate să comunice Ministerului Justiţiei, în extras, copii de pe rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale, însoţite de dovada eliberată de Regia Autonomă ŤMonitorul Oficialť că s-a solicitat publicarea acestora şi în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 75. – (1) Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial este public.
(2) Ministerul Justiţiei este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul naţional şi de pe înscrisurile doveditoare.
(3) Înscrisurile prevăzute la alin. (2) pot fi cerute şi eliberate şi prin corespondenţă.
(4) Datele din Registrul naţional pot fi redate şi arhivate şi sub formă de înregistrări pe microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii privind persoanele juridice străine fără scop patrimonial
Art. 76. – (1) Persoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în România, sub condiţia reciprocităţii, pe baza aprobării prealabile a Guvernului, prin înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa Tribunalului Bucureşti, dacă sunt valabil constituite în statul a cărui naţionalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin ordinii publice din România.
(2) În acest scop, reprezentanţii persoanelor juridice străine trebuie să ataşeze la cererea de înscriere următoarele documente, în copii autentificate şi traduceri legalizate:
a) actul de constituire în statul a cărui naţionalitate o au persoanele juridice străine;
b) statutul (în măsura în care există ca act de sine stătător);
c) hotărârea organului de conducere a acelei persoane juridice, prin care se solicită recunoaşterea în România;
d) statutul viitoarei reprezentanţe în România a acelei persoane juridice, cuprinzând prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridică şi la persoanele care reprezintă persoana juridică străină;
e) hotărârea Guvernului României de aprobare a cererii de recunoaştere în România a persoanei juridice solicitante.
(3) Dispoziţiile art. 8-12 şi ale art. 81 se aplică în mod corespunzător.
Art. 77. – (1) Asociaţiile şi fundaţiile constituite ca persoane juridice române de către persoane fizice sau juridice străine pot dobândi pe întreaga durată de funcţionare dreptul de proprietate şi orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea scopului pentru care au fost constituite.
(2) În cazul dizolvării şi lichidării asociaţiilor şi fundaţiilor prevăzute la alin. (1), lichidatorii au obligaţia înstrăinării terenurilor în termen de cel mult un an, numai către persoane care au capacitatea juridică de a dobândi astfel de bunuri. Termenul de un an se calculează de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se constată ori se dispune dizolvarea sau, după caz, de la data hotărârii de dizolvare voluntară.
(3) În cazul nerespectării termenului de un an pentru înstrăinarea terenurilor prevăzute la alin. (2), instanţa competentă va dispune vânzarea acestora prin licitaţie publică.
(4) În toate cazurile, bunurile rămase după lichidare, inclusiv terenurile neînstrăinate în condiţiile alin. (2) şi (3) se atribuie cu respectarea dispoziţiilor art. 60.
CAPITOLUL XII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 78. – Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 79. – În termenul prevăzut la art. 78 Ministerul Justiţiei:
a) va elabora şi va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor, precum şi a Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, care va cuprinde şi prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum şi al persoanelor fizice;
b) va stabili forma şi conţinutul certificatelor de înscriere prevăzute la art. 12 alin. (1) şi la art. 17 alin. (3), precum şi condiţiile de eliberare a dovezii menţionate la art. 7 alin. (2) lit. d).
Art. 80. – Dispoziţiile Decretului nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele juridice se aplică, în mod corespunzător, şi asociaţiilor şi fundaţiilor, cu excepţia acelor dispoziţii care sunt contrare reglementărilor stabilite prin prezenta ordonanţă.
Art. 81. – În privinţa asociaţiilor şi fundaţiilor care au calitatea de persoane juridice străine sunt şi rămân aplicabile dispoziţiile art. 43 şi următoarele din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
Art. 82. – Cererile de autorizare a înfiinţării asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor sau uniunilor de persoane, aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor de judecată legal învestite la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, vor continua să fie soluţionate de acele instanţe.
Art. 83. – (1) Asociaţiile şi fundaţiile constituite, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în condiţiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii) îşi păstrează personalitatea juridică legal dobândită. Acestor asociaţii şi fundaţii li se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, regimul juridic prevăzut de aceasta.
(2) Uniunile, federaţiile sau grupările de persoane juridice, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 21/1924, îşi păstrează personalitatea juridică şi, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, li se va aplica regimul juridic al federaţiilor prevăzut de aceasta din urmă.
Art. 84. – (1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe registrele persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor în circumscripţiile cărora funcţionează persoanele juridice de drept privat prevăzute de Legea nr. 21/1924 vor fi transmise judecătoriilor în ale căror circumscripţii teritoriale acestea îşi au sediul.
(2) În acelaşi termen, registrele uniunilor şi federaţiilor, aflate la grefa curţilor de apel în circumscripţiile cărora funcţionează uniunile şi federaţiile prevăzute de Legea nr. 21/1924, vor fi transmise tribunalelor în circumscripţiile cărora acestea îşi au sediul.
(3) În vederea constituirii Registrului naţional prevăzut la art. 73, în termenul menţionat la alin. (1), instanţele judecătoreşti sunt obligate să transmită Ministerului Justiţiei copii de pe registrele asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi de pe registrele uniunilor şi federaţiilor, aflate la grefa acestora.
Art. 85. – Persoanele juridice de utilitate publică – asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel – înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înfiinţării şi funcţionării lor.
Art. 86. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 6 februarie 1924, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Art. II. – Asociatiile, fundatiile, uniunile, federatiile si gruparile de persoane juridice care nu poseda certificatul prevazut la art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 vor solicita eliberarea acestuia in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Categorie: Legislatie | Lasa un comentariu
Ordonanţă de urgenţă nr. 36 din 15/04/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991
Avand in vedere necesitatea imbunatatirii procedurii de redobandire sau acordare a cetateniei romane si importanta solutionarii cu celeritate de catre Comisia pentru cetatenie a cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane, data fiind necesitatea crearii cat mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetatenie sa poata solutiona in termene rezonabile dosarele cu cererile de redobandire si acordare a cetateniei romane, luand in considerare dificultatile practice cu care se confrunta Comisia pentru cetatenie in solutionarea numarului mare de cereri de redobandire si acordare a cetateniei romane potrivit art. 101 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, tinand seama de necesitatea eliminarii, in termen cat mai scurt, a oricarei prelungiri nejustificate a procedurii de redobandire si acordare a cetateniei romane, avand in atentie importanta crearii tuturor premiselor necesare unei respectari reale si eficiente a drepturilor si intereselor legale, astfel cum au fost ele concepute si garantate de legiuitor, avand in vedere ca in lipsa instituirii unor masuri legislative se vor crea blocaje in solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane potrivit art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. I. – Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 101, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 101. – Fostii cetateni romani care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III pot redobandi ori li se poate acorda cetatenia romana, la cerere, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) si e).”
2. Articolul 102 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 102. – Persoanele prevazute la art. 101, care au domiciliul sau resedinta in Romania, pot depune cererea de redobandire ori acordare a cetateniei romane la Directia cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, dupa obtinerea dreptului de sedere, potrivit legii.“
3. La articolul 13, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Comisia are activitate permanenta, este formata dintr-un presedinte si 8 membri, personal de specialitate juridica asimilat magistratilor din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, numiti prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Lucrarile Comisiei nu sunt publice, acestea se desfasoara in prezenta a cel putin 3 membri si sunt prezidate de presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre un membru desemnat de acesta.”
4. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmatorul cuprins:
“Art. 141. – Cererea de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, formulata potrivit art. 101, este inregistrata la secretariatul tehnic al Comisiei.
Presedintele Comisiei pentru cetatenie, prin rezolutie, dispune:
a) solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b) si e);
b) completarea dosarului, in termen de cel mult doua luni de la primirea solicitarii secretariatului tehnic al Comisiei de catre petent, in cazul in care se constata lipsa unor documente necesare solutionarii cererii, sub sanctiunea respingerii cererii ca nesustinuta;
c) fixarea termenului la care Comisia va verifica indeplinirea conditiilor necesare acordarii sau redobandirii cetateniei romane potrivit art. 101, termen ce nu va depasi 5 luni de la data inregistrarii cererii.”
Art. II. – Cererile depuse in temeiul art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi solutionate potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
Contrasemneaza:
—————
p. Ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti,
Alina Mihaela Bica,
secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor,
Dan Nica
p. Ministrul afacerilor externe,
Eugen Tomac,
secretar de stat
Categorie: Legislatie | Lasa un comentariu
