• Home
• DOS
• Windows 101
• Tips
• News & Reviews

Notiunea de non-drept (Carbonnier)

Profesor de drept civil si decan al Facultatii de Drept din Poitier, iar apoi profesor de drept civil si sociologie juridica la Facultatea de Drept din Paris, Jean Carbonnier ocupa un loc deosebit in sociologia juridica postbelica. Este considerat unul dintre marii maestri ai gandirii juridice contemporane si ai gandirii in general: civilist, sociolog, legiuitor, istoric, de asemenea psiholog si om de stiinta, cu un spirit universal, lui Jean Carbonnier nici un domeniu al gandirii nu ii este strain. Domina gandirea juridica franceza in special in dreptul civil dupa disparitia lui Rippert.
In anul 1972 Carbonnier publica o lucrare remarcabila de sociologie juridica generala intitulata “Sociologie Juridique”.
Intr-un articol publicat in 1963, Jean Carbonnier dezvolta teoria non-dreptului, care si-a gasit o deplina autoritate in lumea ideilor socio-juridice contemporane.
In opinia sa, non-dreptul reprezinta absenta dreptului in cadrul acelor raporturi umane in care ar fi avut vocatie de reglementare. De asemenea precizeaza posibilitatea confundarii non-dreptului cu dreptul injust sau anti-dreptul, fenomene juridice positive ce dau doar o aparenta de drept. Non-dreptul mai poate fi confundat cu sub-dreptul sau fenomenele infrajuridice (produse de subcultura unor categorii sociale).
Non-dreptul ca un dat social, in conceptia lui Carbonnier, ar avea trei mari surse de alimentare:

a) Autolimitarea dreptului – unde se precizeaza existenta locurilor de non-drept: dreptul de azil pare a fi o insula de non-drept penal; locuintele proprietate personala sunt mai greu supuse presiunii juridice (perchezitii sau vizite la domiciliu) decat locurile publice, de altfel, infractiunile care apartin partii speciale a Codului Penal si contin in latura lor obiectiva, conditia publicitatii “per a contrario”, proclama si locuri de non-drept fata de fapta vizata si anume ascunzatorile.
Autolimitarea dreptului se realizeaza si pe criteriul temporal, aici Carbonnier aducand ca exemplu calendarul juridic roman, unde zilele erau impartite in zile ingaduite pentru judecata – dies fasti – si zile oprite pentru judecata – dies nefasti. De altfel, Carbonnier afirma ca exista si in zilele noastre un calendar juridic, dies nefasti fiind duminici, zile de sarbatoare, nopti, toiul iernii. In aceste perioade nici actele de executie nu sunt autorizate, dovedind lipsa de plenitudine juridical a acestor acte legislative care permit o relaxare a presiunii sociale in timpul intervalelor de non-drept.
O autolimitare a dreptului este principala in campul non-dreptului “intelectual”: acest concept semnificand in conceptia lui Carbonnier “acel regim juridic in care, regula de drept prezentand lacune si extinderea prin analogie fiind interzisa, anumite situatii nu sunt, in mod conceptual, cuprinse de catre drept”, acest aspect este exemplificat de autor prin urmatoarele: “principiul liberal al legalitatii delictelor si al pedepselor are drept consecinta discontinuitatea dreptului criminal. Prin acest principiu, dreptul penal s-a constituit de la sine intr-o retea, intr-o plasa, unde golurile sunt mult mai pretioase decat plinurile”. Maxima: “tot ce nu este interzis, este permis” se poate explica in acest caz prin: “tot ce nu este in mod expres judiciat, este non-drept”. In acest fel, dreptul este considerat o exceptie iar non-dreptul un principiu.

b) Autoneutralizarea dreptului – Carbonnier asociaza autoneutralizarea dreptului cu un sarpe care isi musca coada, fapt des intalnit in cazurile in care contradictiile interne tind sa neutralizeze juridicitatea acestor fenomene sociale. Demonstratia acestui studiu are la baza doua exemple:
“Exigenta dovezii elimina in afara dreptului tot ce nu poate fi dovedit”: pentru o infinitate de operatii juridice nu exista nici o dovada, sau doar dovezi rapid perisabile (amintirile, importante in cazul unei marturii, se sterg in cateva zile); si “existenta unei interventii umane pentru a savarsi dreptul tinde a scoate in afara de drept tot ce ar valora mai putin decat aceasta interventie”.

c) Rezistenta la drept – este al treilea fapt al non-dreptului ca un dat social. Exemple de non-drept sunt: infractionalitatea nerelevanta pe plan penal si nulitatea virtuala, nesanctionata judiciar pe plan civil. Carbonnier considera insa ca pentru a ne afla pe taramul non-dreptului nu este suficienta incalcarea normei juridice.
Non-dreptul ca o alegere individuala – este al doilea sector al inventarului lui Carbonnier. In cadrul factorilor de non-drept, vointa individuala a omului are o deosebita importanta. Alegerile oamenilor sunt exprimate difuz sau organic:
a) Alegerile difuze – in opinia lui Carbonnier dreptul este facultativ, deoarece un individ care face parte dintr-o actiune juridica va alege sau nu un comportament juridic prevazut de norma.
b) Alegerile organice – in viziunea lui Carbonnier acestea sunt identificate pe de o parte cu situatiile de fapt si pe de alta cu situatiile de amicitie. Situatiile de fapt sunt reflexe ale dreptului; situatiile de amicitie reprezinta pe langa un non-drept, o alternativa a dreptului.
Carbonnier imparte interpretarea fenomenelor de non-drept in doua arii de investigatii: relevarea raportului ierarhic dintre drept si non-drept si relevarea raportului cronologic dintre drept si non-drept.
Non-dreptul nu se manifesta doar in viata laica a individului, ci si in cea religioasa prin diferite forme de protestantism.
Raportul ierarhic intre drept si non-drept
Carbonnier deduce o dualitate a ipotezelor:
– viziunea juristilor care pronunta caracterul primar al dreptului si caracterul secundar al formelor de non-drept.
– invocandu-l pe vestitul Tao, viziunea spiritelor mai putin dogmatice, care releva caracterul principal al fenomenelor de non-drept fata de cele de drept.
In legatura cu prima viziune, existenta non-dreptului este pusa in evidenta doar in raport cu dreptul.
In relatie cu cea de-a doua viziune, el demonstreaza conceptia potrivit careia numai dreptul ar constitui regulatorul vietii sociale, conceptie pozitivista.
Raportul cronologic intre drept si non-drept
Aceasta problematica incheie studiul lui Carbonnier. El isi insuseste teza existentei dreptului si in societatile primitive, fireste, un drept mai rudimentar, de asemenea isi insuseste teza sustinuta de Durkheim a dreptului dezvoltat in raport invers proportional cu non-dreptul.

In aceasta nota incheie Carbonnier studiul sau.

ASOCIAŢIUNE ÎN PARTICIPAŢIUNE, Contract de

CONTRACT DE ASOCIAŢIUNE ÎN PARTICIPAŢIUNE

Încheiat astăzi …………..la …………………………….

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE *)

1.1. S.C. ………………………………………………………………………………………. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) ………………….., str. …………………………….. nr. ………………………., bloc …………….., scara ………….., etaj ……….., apartament ………, judeţ/sector …………………………….., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ………………………………….., sub nr. ……………………. din …………………………….., cod fiscal nr. ………………………………. din …………………………., având contul nr. ………………………………………., deschis la …………………………………………, reprezentată de …………………………………., cu funcţia de ……………………………….., în calitate de asociat prim

şi

1.2. Întreprinderea/Asociaţia …………………………………………………………………………………………………., cu sediul în (localitatea) …………………………………….., str. ……………………………… nr. ……………, bloc …………, scara ………….., etaj ……….., apartament ………., judeţ/sector …………………………., posesoarea autorizaţiei nr. ……………. din …………., eliberată de Primăria ………………………….., codul fiscal nr. ……………………….. din …………………………, având contul nr. ……………………….., deschis la ……………………………………………., reprezentată de ………………………………………….., cu funcţia de …………………………., în calitate de asociat secund,

şi

1.3. D……………………………………………………………….., domiciliat în ………………………………………………, str. …………………………….. nr. ………….., bloc ………., scara ………., etaj ………., apartament …….., sector/judeţ …………………….., născut la data de (ziua, luna, anul) …………………………………….. în (localitatea) ………………………….. sector/judeţ ……………………, fiul lui …………………………….. şi al …………………………….., posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ………………………. nr. ……………………, eliberat de ………………….., cod numeric personal ………………………………, în calitate de asociat terţ etc.,

au convenit să încheie prezentul contract de asociaţiune în participaţiune, cu respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Asociaţiunea în participaţiune constituită prin prezentul contract are ca temei legal art. 251-256 din Codul comercial**), este o asociaţie independentă, fără personalitate juridică.

2.2. Asociaţiunea s-a constituit pe baza hotărârii asociaţilor şi îşi desfăşoară activitatea potrivit următoarelor principii:

a)    principiul independenţei juridice a fiecărui asociat;

b)    principiul reciprocităţii asistenţei manageriale, juridice, de marketing şi comerciale;

c)    principiul acordării priorităţii în prestarea de servicii pentru realizarea scopului asociaţiunii.

2.3. Asociaţii au convenit ca în baza principiilor de mai sus să desfăşoare, în comun, următoarele activităţi:

a)    producţia de …………………………………………………………………..;

b)    comercializarea de …………………………………………………………..;

c)    transportul de ………………………………………………………………….;

d)    prestarea următoarelor servicii: …………………………………………….;

e)    orice altă activitate profitabilă părţilor.

2.4. Activităţile pe care le desfăşoară asociaţiunea se încadrează în cele prevăzute de lege în economia naţională.

_____________

*) În conformitate cu prevederile art. 251 şi urm. din Codul comercial, părţile pot fi comercianţi şi necomercianţi, persoane fizice şi persoane juridice.

**) Dacă este cazul, şi art. 33 şi 34 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, modificată ulterior.

III. DURATA ASOCIAŢIUNII

3.1. Durata asociaţiunii constituite în baza prezentului contract este de …………………………, adică de la data de …………………………………………… şi până la data de ………………………………………………. .

3.2. Durata contractului poate fi prelungită, cu acordul ambelor părţi, prin act adiţional.

IV. APORTURILE PĂRŢILOR

4.1. Asociatul prim, pentru realizarea activităţilor economice ce formează obiectul prezentului contract, contribuie cu un aport social constând din:

a)    …………………………………………………………………………..

b)    ……………………………………………………………………………

c)    …………………………………………………………………………….. etc.

4.2. Asociatul secund, pentru realizarea activităţilor economice ce formează obiectul prezentului contract, contribuie cu un aport social constând din:

a)    …………………………………………………………………..

b)    …………………………………………………………………..

c)    …………………………………………………………………… etc.

4.3. Asociatul terţ, pentru realizarea activităţilor economice ce formează obiectul prezentului contract, contribuie cu un aport social constând din:

a)    …………………………………………………………………………….

b)    …………………………………………………………………………….

c)    …………………………………………………………………………….. etc.

4.4. a)    Asupra bunurilor şi a valorilor care reprezintă contribuţia la realizarea asociaţiunii ce face     obiectul prezentului contract, asociaţii îşi păstrează dreptul de proprietate.

b)    Bunurile şi valorile respective sunt menţionate în inventarele acceptate şi semnate de asociaţi,     inventare ce fac parte integrantă din prezentul contract.

4.5. În relaţiile cu terţii, răspunderea pentru obligaţiile contractuale revine părţii care a dat naştere obligaţiei respective.

4.6. Părţile nu vor putea efectua, pe cont propriu, direct sau indirect, afaceri sau activităţi similare celor care formează obiectul prezentului contract, în caz contrar partea în culpă urmând a fi obligată la daune-interese, inclusiv angajarea răspunderii pentru concurenţă neloială.

V. CONDUCEREA ŞI ADMINISTRAREA ASOCIAŢIUNII

5.1. Asociaţiunea va fi condusă şi administrată de un consiliu format din ……….. membri, câte …….. persoane împuternicite de fiecare coasociat, care vor fi desemnaţi astfel: ………………………………………………………………….

5.2. În caz de revocare a unui membru al Consiliului de conducere şi administraţie al asociaţiunii sau în cazul în care unul dintre aceştia se află în incapacitate de exercitare a atribuţiilor ce-i revin (boală, deces, demisie etc.) pe o perioadă de cel puţin ….. zile, membrii asociaţiunii vor lua măsuri de numire a unui alt membru în Consiliul de conducere şi administraţie al asociaţiunii.

5.3. a)    Consiliul de conducere şi de administrare al asociaţiunii se întruneşte în şedinţe ordinare o     dată pe lună şi ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, din iniţiativa uneia dintre     părţi.

b)    Convocarea se face în scris şi va conţine locul, data şi ora unde are loc adunarea, precum şi     ordinea de zi propusă şi se comunică reprezentanţilor celorlalte părţi, pe bază de semnătură.

c)    Hotărârile adunării generale se iau prin consens.

5.4. În afară de alte probleme înscrise pe ordinea de zi, Consiliul de conducere şi de administraţie are următoarele atribuţii: I. –
În şedinţe ordinare, ia hotărâri în ceea ce priveşte:

a)    modul de folosire a contribuţiei (aporturilor) coasociaţilor în cadrul activităţii asociaţiunii;

b)    programul de activitate, bugetul de venituri şi cheltuieli, decontul de venituri şi cheltuieli*) şi în special rezultatele obţinute de asociaţiune – beneficiile realizate sau pierderile suferite şi modul de lichidare şi evitare a acestora;

c)    alegerea – dacă este cazul – a cenzorilor;

d)    sortimentele şi cantităţile de mărfuri ce urmează a se realiza şi/sau comercializa;

e)    preţurile produselor, bunurilor sau mărfurilor ori tarifele serviciilor;

f)    prospectarea pieţei, identificarea furnizorilor şi a clienţilor;

g)    numărul personalului necesar realizării obiectului asociaţiei, atribuţiile acestuia;

h)    remuneraţia membrilor Consiliului de conducere şi administraţie, a cenzorilor şi a personalului folosit în realizarea obiectului de activitate al asociaţiunii;

i)    calculul şi repartizarea beneficiilor sau a pierderilor, potrivit cotelor de participare stabilite prin prezentul contract;

j)    orice alte probleme care apar în legătură cu funcţionarea asociaţiunii.

II. –
În şedinţe extraordinare, ia hotărâri în ceea ce priveşte:

a)    modificarea obiectului de activitate al contractului;

b)    prelungirea duratei asociaţiunii;

c)    majorarea aporturilor coasociaţilor;

d)    cooptarea de alţi asociaţi;

e)    încetarea contractului de asociaţiune în participaţiune;

f)    orice altă modificare a clauzelor contractului sau oricare altă hotărâre necesară bunului mers al asociaţiunii.

VI. REPARTIZAREA BENEFICIILOR SAU PIERDERILOR

6.1. Repartizarea beneficiilor sau pierderilor rezultate din activităţile comune desfăşurate de coasociaţi în cadrul asociaţiunii se va efectua (săptămânal, lunar, trimestrial etc.) ……………………………….. proporţional cu cota de participare a fiecăruia, astfel:

a)    asociatul ………………………………………… – ……………………%

b)    asociatul ……………………………………….. – ……………………. %

c)    asociatul ………………………………………. – …………………….. %

VII. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

7.1. Asocierea în participaţiune îşi încetează activitatea ca urmare a următoarelor cauze:

a)    hotărârea comună a membrilor asociaţi;

b)    expirarea duratei pentru care s-a încheiat contractul de asociere;

c)    neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obiectului de activitate şi a altor clauze ale contractului de asociaţiune;

d)    lichidarea unei persoane juridice coasociate (faliment, divizare, comasare etc.), care va fi notificată în scris, în termen de 5 zile de la data declarării stării respective de către instanţa judecătorească;

e)    lipsa de profitabilitate a afacerilor asociaţiunii în participaţiune;

f)    hotărârea definitivă şi irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti;

g)    alte cauze prevăzute de lege.

7.2. Prezentul contract de asociaţiune în participaţiune nu se poate denunţa în mod unilateral, în caz contrar, partea care îl denunţă fiind obligată la daune-interese.

7.3. a)    În caz de încetare a asociaţiunii în participaţiune, rezultatele lichidării se vor repartiza pe     coasociaţi proporţional cu cota de participare a fiecăruia la beneficii şi pierderi.

b)    Lichidarea se face de …………………………………………… lichidatori numiţi de fiecare parte, în     termen de ………………………… zile de la data apariţiei cauzei de încetare a asociaţiunii în     participaţiune.

c)    Lichidarea şi repartizarea rezultatelor asociaţiunii se face cu respectarea prevederilor Legii nr.     31/1990 (republicată) privind societăţile comerciale, pe bază de bilanţ aprobat de organele de     conducere ale părţilor/asociaţi.

d)    În cadrul lichidării, fiecare parte reintră în posesia exclusivă a bunurilor şi valorilor asupra     cărora şi-a păstrat dreptul de proprietate, iar dacă ele nu se pot restitui în natură, cel păgubit     are dreptul la repararea daunelor suferite.

VIII. FORŢA MAJORĂ

8.1. Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/şi de executarea în mod necorespunzător – total sau parţial – a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost cauzată de forţa majoră, aşa cum este definită de lege.

8.2. Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi, în termen de ……………… (zile, ore), producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.

8.3. Dacă în termen de ……………………. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.

IX. NOTIFICĂRI

9.1. În accepţiunea părţilor contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la adresa/sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.

9.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire (A.R.) şi se consideră primită de destinatar la data menţionată de oficiul poştal primitor pe această confirmare.

9.3. Dacă notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

9.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părţi, dacă nu sunt confirmate, prin intermediul uneia dintre modalităţile prevăzute la alineatele precedente.

X. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

10.1. În cazul în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedură aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

XI. CLAUZE FINALE

11.1. Asocierea altor persoane juridice sau fizice la realizarea obiectului prezentului contract se face numai cu acordul coasociaţilor fondatori ai asociaţiunii în participaţiune.

11.2. Decontarea cheltuielilor cu energia electrică, termică şi gazele naturale, cu retribuţiile personalului, cu transporturile şi a celorlalte cheltuieli administrative se va face de fiecare coasociat, pe bază de documente, valoarea lor trebuind să fie cuprinsă în cheltuielile generale ale asociaţiunii în participaţiune.

11.3. Ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea bilanţurilor contabile sunt în sarcina ………………………… .

11.4. Controlul financiar poate fi exercitat de oricare dintre coasociaţi sau prin cenzori aleşi de aceştia.

11.5. Prezentul contract, împreună cu anexele sale, care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.

11.6. În cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligaţiei respective nu înseamnă că ea a renunţat la acest drept al său.

11.7. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de ……………………………………………. exemplare, din care …………………………….., astăzi ……………………., data semnării lui.

ASOCIAT PRIM

ASOCIAT SECUND

ASOCIAT TERŢ

_____________

*) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asociaţiilor în participaţie se contabilizează distinct de unul dintre asociaţi conform prevederilor contractului de asociere. La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat în vederea înregistrării în contabilitate (art. 101 Legea nr. 82/1991).

Prestari de servicii, Contract de

Încheiat astăzi ………………la ………………………………..

I. PĂRŢILE CONTRACTANTE

1.1. S.C. ……………………………………………………………………………………….. S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) ………………………., str. …………………………… nr. …………………….., bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector …………………………………, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului ……………………………………, sub nr. …………………… din ……………………………, cod fiscal nr. ………………….. din ………………………………, având contul nr. ……………………….. deschis la ……………………….., reprezentată de …………………………………., cu funcţia de ………………………………………………………, în calitate de prestator, pe de o parte, şi

sau

1.1. Întreprinderea/Asociaţia …………………………………………………………………………………………………., cu sediul în (localitatea) ………………………………., str. ………………………………………… nr. …………, bloc …….., scara …….., etaj …….., apartament ……….., sector/judeţ ……………………………………., posesoarea autorizaţiei nr. ……………… din ………………, eliberată de Primăria ………………………, codul fiscal nr. …………………………. din ……………………….., având contul nr. …………………………, deschis la ………………………………………, reprezentată de ……………………………………., cu funcţia de ……………………………………………………………………………….., în calitate de prestator, pe de o parte, şi

1.2. S.C. ………………………………………………………………………………………… S.N.C./S.C.S./S.A./S.R.L., cu sediul social în (localitatea) …………………….., str. ………………………………. nr. ……………………, bloc …………., scara ……….., etaj …….., apartament ……., judeţ/sector …………………………………., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului …………………………………………., sub nr. ……………… din ……………………………, cod fiscal nr. ………………………… din …………………………, având contul nr. …………………….. deschis la ……………………, reprezentată de …………………………………………., cu funcţia de …………………………………………………….., în calitate de beneficiar, pe de altă parte,

sau

1.2. Asociaţia/Fundaţia. ……………………………………………………………………………………………………….., cu sediul în (localitatea) …………………………, str. ………………………………………….. nr. …………….., bloc ………, scara …….., etaj …….., apartament …….., sector/judeţ ………………………………………., înregistrată în registrul persoanelor juridice prin Sentinţa civilă nr. ………………………………………. din ………………………………….., a Tribunalului …………………….., codul fiscal nr. ……………………… din …………………….., având contul nr. ………………….. deschis la ………………………, reprezentată de ………………………………, cu funcţia de ………………, în calitate de beneficiar, pe de altă parte,

sau

1.2. Întreprinderea/Asociaţia ………………………………………………………………………………………………….., cu sediul în (localitatea) ……………………………, str. ………………………………………….. nr. ………….., bloc …….., scara …….., etaj …….., apartament ……….., sector/judeţ …………………………………….., posesoarea autorizaţiei nr. ………………. din ………………, eliberată de Primăria …………………….., codul fiscal nr. …………………………. din ……………………….., având contul nr. …………………………. deschis la ……………………………., reprezentată de ………………………………………………., cu funcţia de …………………………., în calitate de beneficiar, pe de altă parte,

sau

1.2. D ………………………………………, domiciliat în ………………………….., str. ………………………………….. nr. ………, bloc ………., scara ………., etaj …….., apartament ….., sector/judeţ …………………………, născut la data de (ziua, luna, anul) ………………………………. în (localitatea) ……………………………. sector/judeţ …………………………., fiul lui …………………………………… şi al ………………………………, posesorul buletinului (cărţii) de identitate seria ………….. nr. ……………………………………., eliberat de ………………………………, cod numeric personal ………………………………………….., în calitate de beneficiar, pe de altă parte,

au convenit să încheie prezentul contract de prestări de servicii, cu respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul contractului îl reprezintă: ……………………………………………………………..

2.2. Prestatorul se mai obligă să efectueze şi ……………………………………………………. .

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Contractul se încheie pe o durată de …….. începând de la data de ……… şi până la data de ….. .

IV. PREŢUL CONTRACTULUI

4.1. Preţul prestaţiei este de ………………………………………………………………..

4.2. Preţul se va plăti în numerar/cu ordin de plată în contul prestatorului, la data efectuării prestaţiei/termenul stabilit de prezentul contract/eşalonat, astfel: ………………………………………………………………..

4.3. În cazul în care, anterior efectuării prestaţiei, vor interveni majorări de preţuri care afectează costul prestaţiei:

a)    prestatorul de servicii are dreptul să majoreze preţul contractului, în raport cu majorarea preţurilor, cu obligaţia ca prestatorul să notifice în termen de ……………… beneficiarului hotărârea sa;

b)    beneficiarul, în termen de …………………. de la data primirii notificării scrise a prestatorului are obligaţia să comunice acestuia dacă preţul majorat este acceptabil şi să solicite continuarea lucrării. Dacă beneficiarul nu răspunde la notificarea scrisă în termenul de mai sus, aceasta este considerată o acceptare tacită a preţului.

4.4. În cazul în care majorarea de preţuri intervine în cursul executării contractului, iar beneficiarul nu acceptă majorarea, va notifica în scris refuzul prestatorului, acesta având dreptul la cota-parte din preţ echivalentă cu prestaţia executată şi la preţul convenit.

V. GARANŢII

5.1. Prestatorul de servicii garantează pentru ………………………………………….. în următoarele condiţii: ………………………………………………………………………………………………….

VI. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

6.1. Prestatorul de servicii se obligă:

a)    …………………………………………………………………………….;

b)    ……………………………………………………………………………..;

c)    ………………………………………………………………………………; etc.

6.2. Beneficiarul serviciilor se obligă:

a)    …………………………………………………………………..;

b)    ……………………………………………………………………;

c)    ……………………………………………………………………; etc.

VII. CLAUZA PENALĂ

7.1. În cazul în care una dintre părţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale sau şi le îndeplineşte în mod necorespunzător, se obligă să plătească celeilalte părţi penalităţi daune-interese în valoare de …………………………….., astfel: ……………………………………………….

VIII. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

8.1. Prezentul contract încetează de plin drept, fără a mai fi necesară intervenţia unui/unei tribunal arbitral/instanţe judecătoreşti, în cazul în care una dintre părţi:

• nu îşi execută una dintre obligaţiile esenţiale enumerate la pct. …, din prezentul contract;
  
• este declarată în stare de incapacitate de plăţi sau a fost declanşată procedura de lichidare (faliment) înainte de începerea executării prezentului contract;
  
• cesionează drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul celeilalte părţi;
  
• îşi încalcă vreuna dintre obligaţiile sale, după ce a fost avertizată, printr-o notificare scrisă, de către cealaltă parte, că o nouă nerespectare a acestora va duce la rezoluţiunea/rezilierea prezentului contract.
  

sau

• în termen de …….. zile de la data primirii notificării prin care i s-a adus la cunoştinţă că nu şi-a executat ori îşi execută în mod necorespunzător oricare dintre obligaţiile ce-i revin.
  

8.2. Partea care invocă o cauză de încetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte părţi, cu cel puţin ……… zile înainte de data la care încetarea urmează să-şi producă efectele.

8.3. Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţile contractante.

8.4. Prevederile prezentului (capitol, articol, alineat) …………………………………………………………………. nu înlătură răspunderea părţii care în mod culpabil a cauzat încetarea contractului.

IX. FORŢA MAJORĂ

9.1. Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau/şi de executarea în mod necorespunzător – total sau parţial – a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezentului contract, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost cauzată de forţa majoră, aşa cum este definită de lege.

9.2. Partea care invocă forţa majoră este obligată să notifice celeilalte părţi, în termen de …………….. (zile, ore), producerea evenimentului şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.

9.3. Dacă în termen de ……………… (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune-interese.

X. NOTIFICĂRI

10.1. În accepţiunea părţilor contractante, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă va fi transmisă la adresa/sediul prevăzut în partea introductivă a prezentului contract.

10.2. În cazul în care notificarea se face pe cale poştală, ea va fi transmisă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire (A.R.) şi se consideră primită de destinatar la data menţionată de oficiul poştal primitor pe această confirmare.

10.3. Dacă notificarea se trimite prin telex sau telefax, ea se consideră primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

10.4. Notificările verbale nu se iau în considerare de nici una dintre părţi, dacă nu sunt confirmate, prin intermediul uneia din modalităţile prevăzute la alineatele precedente.

X. LITIGII

10.1. Părţile au convenit ca toate neînţelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori încetarea acestuia să fie rezolvate pe cale amiabilă de reprezentanţii lor.

10.2. În cazul în care nu este posibilă rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă, părţile se vor adresa instanţelor judecătoreşti competente.

sau

10.1. În cazul în care rezolvarea neînţelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluţionare tribunalului arbitral, conform regulilor de procedură aplicabile arbitrajului comercial ad-hoc, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

XI. CLAUZE FINALE

11.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiţional încheiat între părţile contractante.

11.2. Prezentul contract, împreună cu anexele sale care fac parte integrantă din cuprinsul său, reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea, anterioară sau ulterioară încheierii lui.

11.3. În cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu a dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligaţiei respective nu înseamnă că ea a renunţat la acest drept al său.

11.4. Prezentul contract a fost încheiat într-un număr de …………… exemplare, din care …………………. astăzi ……………………., data semnării lui.

PRESTATOR

BENEFICIAR

Ordonanţă de urgenţă nr. 36 din 15/04/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991

Avand in vedere necesitatea imbunatatirii procedurii de redobandire sau acordare a cetateniei romane si importanta solutionarii cu celeritate de catre Comisia pentru cetatenie a cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane, data fiind necesitatea crearii cat mai rapide a instrumentelor legale prin care Comisia pentru cetatenie sa poata solutiona in termene rezonabile dosarele cu cererile de redobandire si acordare a cetateniei romane, luand in considerare dificultatile practice cu care se confrunta Comisia pentru cetatenie in solutionarea numarului mare de cereri de redobandire si acordare a cetateniei romane potrivit art. 101 din Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, tinand seama de necesitatea eliminarii, in termen cat mai scurt, a oricarei prelungiri nejustificate a procedurii de redobandire si acordare a cetateniei romane, avand in atentie importanta crearii tuturor premiselor necesare unei respectari reale si eficiente a drepturilor si intereselor legale, astfel cum au fost ele concepute si garantate de legiuitor, avand in vedere ca in lipsa instituirii unor masuri legislative se vor crea blocaje in solutionarea cererilor de redobandire si acordare a cetateniei romane potrivit art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. – Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 6 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 10¹, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 10¹. – Fostii cetateni romani care au dobandit cetatenia romana prin nastere sau prin adoptie si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul III pot redobandi ori li se poate acorda cetatenia romana, la cerere, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) si e).”

2. Articolul 102 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 10². – Persoanele prevazute la art. 101, care au domiciliul sau resedinta in Romania, pot depune cererea de redobandire ori acordare a cetateniei romane la Directia cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, dupa obtinerea dreptului de sedere, potrivit legii.“

3. La articolul 13, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Comisia are activitate permanenta, este formata dintr-un presedinte si 8 membri, personal de specialitate juridica asimilat magistratilor din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, numiti prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Lucrarile Comisiei nu sunt publice, acestea se desfasoara in prezenta a cel putin 3 membri si sunt prezidate de presedinte, iar in lipsa acestuia, de catre un membru desemnat de acesta.”

4. Dupa articolul 14 se introduce un nou articol, articolul 141, cu urmatorul cuprins:

“Art. 14¹. – Cererea de acordare sau de redobandire a cetateniei romane, formulata potrivit art. 101, este inregistrata la secretariatul tehnic al Comisiei.
Presedintele Comisiei pentru cetatenie, prin rezolutie, dispune:
a) solicitarea de relatii de la orice autoritati cu privire la indeplinirea conditiilor prevazute la art. 8 alin. 1 lit. b) si e);
b) completarea dosarului, in termen de cel mult doua luni de la primirea solicitarii secretariatului tehnic al Comisiei de catre petent, in cazul in care se constata lipsa unor documente necesare solutionarii cererii, sub sanctiunea respingerii cererii ca nesustinuta;
c) fixarea termenului la care Comisia va verifica indeplinirea conditiilor necesare acordarii sau redobandirii cetateniei romane potrivit art. 101, termen ce nu va depasi 5 luni de la data inregistrarii cererii.”

Art. II. – Cererile depuse in temeiul art. 101 din Legea nr. 21/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta vor fi solutionate potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Contrasemneaza:
—————
p. Ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti,
Alina Mihaela Bica,
secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor,
Dan Nica
p. Ministrul afacerilor externe,
Eugen Tomac,
secretar de stat

DVD-RAM

Ce este un DVD RAM?

Un DVD-RAM este un disc reinscriptibil din familia DVD-urilor ce oferă un spaţiu de stocare care poate fi scris şi rescris la fel ca şi în cazul unei dischete sau al unui hard disk. Adica…putem sterge si copia fisiere de pe disc direct din sistemul de operare, fara sa ne complicam cu programe specializate, sesiuni, formatari, etc.

Windows XP/Vista, Mac OS X sau Linux suporta lucrul direct cu discurile DVD-RAM, cu menţiunea ca sub Windows XP sunt suportate doar discurile formatate in sistem FAT32. (instalând softul InCD se îmbunătăţeşte suportul pentru DVD-RAM)

Ciclul de scrieri/rescrieri este de 100.000 de mii.

Acest tip de stocare prezintă avantaje incontestabile faţă de standardele DVD-RW sau DVD+RW, dar face ca acest tip de disc să fie incompatibil cu o parte din echipamentele DVD-Player sau DVD-ROM,  chiar şi o parte însemnată dintre unităţile de inscripţionare fiind străine de acest standard.
Totusi unii producători de seamă precum Panasonic, Hitachi, Toshiba sau LG Electronics promovează acest standard.

Capacitatea de stocare

Primele versiuni de discuri reinscriptibile aveau o capacitate de 2.6 GB single sided si 5.2GB in varianta cu doua fete. (double sided)

Acum discurile au aceiasi capacitate ca si variantele obisnuite 4.7GB respectiv 9.2GB

Partiţiile – Divide et impera…

Orice hard disk are cel puţin o partiţie, adică o zonă în care datele sunt stocate conform unui anumit standard, denumit generic “sistem de fişiere”. O partiţie se poate întinde peste tot spaţiul de stocare disponibil, situaţie în care hard discul primeşte doar o singură literă de acces.

Dacă spaţiul de stocare al hard disc-ului este divizat în mai multe parţii, vor exista mai multe litere de acces – fiecare literă oferind accesul către anumită partiţie.

În Windows XP, versiunea în limba română, vom întâlni un termen sinonim pentru partiţie, şi anume “volum”.

La ce sunt bune partiţile totuşi?

Partiţiile permit o gestionare mai bună a datelor înmagazinate de un hard disk. Astfel puteţi crea o partiţie special pentru sistemul de operare, una pentru documentele create de dumnevoastră, alta pentru muzica preferată si aşa mai departe.

O partiţie este tratată de sistemul de operare ca şi cum ar fi un hard disk în sine. Chiar dacă în realitate datele sunt stocate pe acelaşi disc, atunci când spaţiul de stocare al unei partiţii va ajunge la limită sistemul de operare nu va da buzna peste spaţiul de stocare atribuit altei partiţii.

Avand în vedere că literele de acces nu spun prea multe de la sine, parţiile pot fi etichetate după propria dumnevoastră imaginaţie. Partiţia pe care stocaţi muzică o puteţi denumi pur si simplu “Muzica”.

Literele de unitate (Drive letters)

Literele de unitate au fost convenite cu ceva timp în urmă pentru calculatoarele personale IBM si cele compatibile. Din punct de vedere convenţional lucrurile sunt cât se poate de simple:

– orice unitate de stocare este individualizată prin câte o literă urmată de două puncte A: , B: , C:

– se începe de la litera A

În sistemul de operare Windows unitatea de dischete este reprezentată de litera A:, iar primul hard disk este reprezentat de litera C:, restul hardware-ului de stocare primeşte literele ce urmează lui C.

Nisis Easy Pen graphic tablet

NISIS1 Easy Pen Graphic Tablet G5

Technical Specifications

• Active Area: 8″ (20.3cm) x 6″ (15.2cm)
• Physical Size: 12.2″ (31cm) x 11.3″ (28.7cm) x 0.35″ (0.9cm)
• Power Consumption: 0.35 Watts (70mA)
• Weight: 747gm (with cable)
• Resolution maximum: 3048 lpi/120 lpmm
• Maximum Pressure levels: 512
• Accuracy (overall with pen): 0.42mm
• Cable Length: 1.5m
• Batteries required in pen: 1 x AAA
• Pen current consumption: 0.08mA (about 12 months per battery)
• Report Rate: 158 reports per second

Ca pozitionare pe piata EasyPen G5 face parte din clasa medie in privinta specificatiilor tehnice si a dimensiunilor – avand o suprafata de lucru de 20×15 CM. Trebuie remarcata si grosimea de numai 9MM care face ca tableta noastra sa fie cat se poate de transportabila in aceiasi geanta cu un laptop. Pretul este unul obisnuit pentru o tableta fara un brand puternic in spate (Wacom, de ex.) undeva in jurul sumei de 100$.

Software

Instalarea driverelor nu presupune nici un fel de dificultati, dupa conectare la portul USB tableta este vazuta ca una generica iar creionul se comporta ca un mouse veritabil avand si butoane ce indeplinesc functii precum cele de right click sau dublu clic.  In afara de compormentul butoanelor de pe creion, avem si posibilitatea de a seta diferite actiuni pentru cele noua “butoane” cu functii programabile prezente pe tableta. (de exemplu setand un buton pentru UNDO ne facem viata mult mai usoara)

Ca sa ne apucam de treaba trebuie sa deschidem un program de grafica care stie sa interpreteze si semnalele de presiune transmise de driver, altfel orice pen tool va produce pe ecran aceleasi rezultate ca si  cum l-am manevra cu mouse-ul. Programe precum Adobe Photoshop sau CorelDraw recunosc tableta fara sa facem vreo extrasetare asa ca ne apucam de creionat imediat.

Creionul este fara fir si e alimentat cu baterie A3 care are autonomie de aproximativ 12 luni.  Creionul prezinta o priza foarte buna si aluneca usor dar din pacate da senzatia de fragilitate iar daca din greseala ne-am asezat pe el ne putem lua adio…

Concluzii

Chiar daca nu prezinta acuratetea si unei tablete Wacom de 500 sau 1000 de euro iar software-ul din dotare este ca si inexistent, ne putem face treaba in conditii cat se poate de multumitoare si cu aceasta tableta la un pret imbatabil.

1. Nisis? Nisis este un brand american cu rezonante din mitologia egipteana, care nu este prezent pe piata romaneasca. [↩]

Categorie: Reviews | 2 Comments