2020 – Hardware compatibil cu Windows 9x care poate fi cumpărat de nou

Misiune imposibilă? Mai găsim în iunie 2020 hardware pe care să-l putem comanda de nou și care să funcționeze în Windows 98? Ei bine, avem vești grozave pentru pasionații de sisteme de operare retro: mai găsim! Bineînțeles, lista nu e foarte lungă, pentru că în mod firesc producătorii de hardware au renunțat de mult să ofere suport pentru familia Windows 9x (95, 95OSR2, Windows 98, Windows 98SE, Windows Me)

Totuși, anumite chip-uri contemporane cu aceste sisteme de operare au supraviețuit până în prezent și pot fi cumpărate chiar pe interfață PCI-Express. Astfel de hardware hibrid ne ajută să umplem golurile lipsă la o instalare retro pe un PC de ultimă generație: sunet, USB, placa de rețea sau chiar video. De exemplu, am instalat Windows 98 pe un Ryzen 3900x și acesta este pefect funcțional cu LAN, sunet și video.

Procesor x86 + CSM = retro-comapatibilitate

Dar sigur merge procesorul? Oh, da! Toate procesoarele x86, inclusiv cele pe 64bit multicore, sunt compatibile cu DOS, respectiv Windows 1/2/3.x/95/98/Me. De la bun început arhitectura x86 a fost gândită să fie backward-compatible și această caracteristică distinctă a ecosistemului x86 a rămas valabilă și până în ziua de azi.

Cu plăcile de bază povestea e puțin diferită. Chiar dacă, prin arhitectura sa, procesorul este perfect compatibil, sisteme de operare mai vechi au nevoie de BIOS pentru a putea fi instalate. Din fericire, aproape toate plăcile de bază care implementează mai noul sistem UEFI vin echipate cu un modul de compatibilitate (CSM, de la Compatibility Support Module) care va oferi aceleași funcții ca și BIOS-ul tocmai pentru compatibilitatea cu sistemele de operare mai vechi. Din moment ce Windows 10 nu are nici cea mai mică problemă să funcționeze în tandem cu clasicul BIOS, asta însemnă că putem activa modulul CSM și alături de Windows 10 să instalam orice sistem de Windows operare dorim, apoi putem boota de pe care avem chef.

Pe o configurație formată din procesor Ryzen 3900x și placă de bază X470, un VooDoo 3 PCI am putut instala următoarele sisteme de operare:

  • Windows 1.x (1985)
  • Windows 2.x (1987)
  • Windows 3.0 (1990)
  • Windows 3.1 (1992)
  • Windows 3.11 (1993)
  • Windows 95A (1995)
  • Windows 95 OSR2 B/C (1996/1997)
  • Windows 98 (1998)
  • Windows 98SE (1999)
  • Windows Me (2000)
Windows 95A ( prima ediție – chiar din 1995) rulează perfect și stabil pe o configurație de top din 2020. Avem acces la rețea folosind drivere de DOS pentru placa on board, video și accelerare 3D datorită unei plăci 3dfx Voodoo pe slot PCI și sunet printr-o altă placă de sunet clasică pe slot PCI, respectiv Aurel 8820.

Așadar, știm că putem instala clasicul Windows 98 pe sistemul nostru, dar funcționalitatea va fi una redusă deoarece nu vom avea drivere pentru video și nici sunetul nu va funcționa. Cea mai la îndemână soluție e să reciclăm din hardware-ul mai vechi, care știm că e compatibil cu Windows 98, de exemplu o placă video din seria GeForce 6 sau o placa de sunet Creative Soundblaster Live sau Audigy. Dacă nu avem la dispoziție sloturi clasice PCI – nicio problemă, putem folosi plăci pe slot PCI-Express – interfață care este perfect compatibilă cu Windows 9x cu condiția să avem drivere.

Așadar ce plăci pe USB/PCI-Express găsim de cumpărat de noi ca să finalizăm instalarea Windows 98.

I. Plăci USB PCI-Express [VIA 6212]

În acest context, am cumpărat recent o placă StarTech PCI Express High Speed USB 2.0 Card. Deși producătorul nu pomenește nimic de Windows 98 (nu vrea să dea senzația că vine antichități) am recunoscut imediat ultra-compatibilul chip VIA 6212L.

Și într-adevăr, chipul VIA 6212L este prieten de familie cu Windows 9x. Aceasta va fi recunoscut chiar în Windows 95 OSR2, dar pentru că Win95 nu oferă cine știe ce suport pentru device-urile USB nu ne este foarte util. În Windows 98/Me este altă viață – această placă va fi recunoscută cu driverele originale din 1999 și vom suport nativ pentru USB 1.1 – asta înseamnă ca a recunoscut mouse=ul, tastatura și placa de sunet externă pe USB. Dacă instalăm driverele oficiale obținem și suport USB 2.0 și suportul se extinde la: stick-uri wireless LAN și alte device-uri care vor să funcționeze exclusiv în modul USB 2.0.

II. Plăci de sunet PCI-Express [CMI-8738]

Dacă am avut un calculator asamblat undeva după anii 2000, e foarte probabil să fi avut o aventură cu o placă de sunet externă, pentru că nu ne-am mulțumit cu sunetul on-board. Începând cu anii 2000 și până în prezent Chip-ul C-MEDIA CMI8738 a reprezentat soluția cea mai ieftină pentru o placă de sunet externă cu mai mult de 2 canale. Ei bine, aceste plăci pot fi cumpărate și în prezent deoarece oferă drivere la zi pentru Windows 10, dar vor merge la fel de bine și în Windows 98.

III. Placi de sunet pe USB

Una dintre noutățile aduse de Windows 98SE a fost suportul pentru standardul USB – Audio. După mai bine de 20 de ani, dispozitivele care aderă la acest standard vor fi recunoscute automat în Windows 98/Me datorită unui driver de clasă universal. La fel cum sunt este recunoscut, de exemplu, mouse-ul.

Momentan în Windows 10 folosesc o placă de sunet externă ceva mai avansată de la ESI (U24 XL), aceasta a fost recunoscută fără probleme și în Windows 98SE și pot folosi ieșirea optică. În Windows 98/Me vor funcționa toate dispozitivele audio generice: plăci de sunet USB ieftine (generic USB audio), precum și căștile USB.

IV. Plăci de rețea gigabit PCI-Express

Plăcile de rețea sunt printre cele mai retro-compatibile echipamente hardware. Atât Intel cât și Realtek oferă drivere NDIS 2.0 pentru DOS pentru plăcile lor de 1000mbps sau chiar 2500mbps. Putem așadar folosi aceste drivere de DOS împreună cu placa de rețea on board și am rezolvat conexiunea la net în DOS/ Windows 3.11/Windows 95/98SE. Dacă vrem să folosim drivere speciale pentru Windows trebuie să găsim o placă de rețea PCI-Express cu chip Realtek 8168B. De exemplu aceasta, care există pe stoc la momentul în care scriu articolul.

V. Plăci video PCI-E [Matrox G550]

fim serioși! Plăci video pentru Windows 9x nu se mai produc de prin anul 2006, imposibil să găsim ceva nou de cumpărat. Așa ziceam și eu până când am dat de Matrox G550 PCI-E 1x. Acestă placă din motive necunoscute încă se găsește de cumpărat de nouă la un preț exorbitant dacă e să o tratăm din perspectiva performanțelor 3D.

VI. Placi SATA/RAID [JMB363]

Aceste plăci PCI-E la SATA se dovedesc utile în special dacă vrem să avem drivere de producător pentru interfața AHCI/SATA. În rest, atât DOS-ul câte și Windows 95/98/Me se va putea instala în modul AHCI prin suportul oferit de BIOS. Nu vom avea cine știe ce viteză, dar dacă folosim un SSD aproape că nu se cunoaște. Apoi, putem folosi driverele AHCI de la R. Loew pentru a avea viteze mari de transfer.

SSD-urile vor funcționa fără probleme în DOS, Windows 3.x și Windows 9x. Sistemul de operare nu este interesat de tehnologia folosită discul identificat ca C: prin intermediul BIOS-ului. Acesta va accesa și scrie datele folosind aceleași rutine indiferent că avem un hard disk sau un SSD.

Să reciclăm cu ajutorul adaptoarelor PCI-E – PCI

Dacă deja avem hardware compatibil cu Windows 9x dar este pe slot PCI clasic atunci ne putem orienta către un adaptor PCI-E – PCI. Aceste adaptoare vor transforma slotul PCI-Express într-unul PCI clasic fără nicio diferență pentru sistemul de operare.

Adaptor PCI-E la PCI cu ajutorul căruia am conectat o placă PCI – SATA. (chipset 6421A)

Cum tranformăm slotul PCI-Express într-unul PCI clasic? Nimic mai simplu, folosim un adaptor!

Dacă ținem cu tot dinadinsul să avem un slot PCI în calculatorul nostru de ultimă generație – există soluția adaptoarelor PCI-E 1x la PCI. Aceste adaptoare nu necesită drivere, ele conțin un chip bridge care va traduce semnalele PCI pe BUS-ul PCI-Express și totul întâmplă la nivel de protocol, fără intervenția sistemului de operare. Am testat acest tip de adaptoare în Windows 3.x, Windows 95, Windows 98, Me, 2000 dar și-n Windows 10 și totul decurge fără probleme, exact ca și cum am avea un slot PCI adevărat.

Aceste adaptoare există în mai multe variante, dar una dintre cele mai convenabile soluții o reprezintă cele care se montează direct în slot și în care putem monta mai apoi o placă PCI. Dacă placa noastră PCI este de tip low profile aceasta va ajunge la dimensiunea unei plăci PCI normale și va încăpea într-o carcasă obișnuită.

Adaptor PCI – SATA VIA6421A conectat într-un sistem Ryzen 3900x/placă de bază Biostar X470 GTA

Dacă vrem să montăm o placă PCI de dimensiuni normale, precum o placă de sunet Creative Soundblaster Audigy trebuie să luăm în considerare dacă lățimea carcasei oferă aproximativ 5cm de extra spațiu. (în cazul în care preferăm să închidem și capacul lateral – ceea ce este absolut recomandat dacă avem un sistem de ventilație activ)

Rată de transfer

Rata de tranfer pe slotul PCI-E 1x este de 250MB/s, aproape dublu față de cei 133MB/s oferiți de standarul PCI. Așadar, nu se pune problema ca placa noastră adaptată într-un slot PCI-E 1x să ducă lipsă de lățime de bandă.

Cât costă?

Aceste adaptoare costă în jur de 10 dolari pe ebay și reprezintă o soluție ieftină dacă avem nevoie să reciclăm de hardware mai vechi într-o configurație foarte nouă. De exemplu, folosind o combinație dintre acest adaptor și o placă placă foarte ieftină PCI – USB cu chipset VIA putem obține suport USB de la Windows 95 OSR2 până la Windows 10, totul sub 20 de dolari.

Dacă dorim o singură placă dedicată care să facă același lucru folosind fix același chip de la VIA trebuie să plătim cel puțin dublu. (ceea ce am și făcut)

Windows Millenium (Me) – ediția milenară după 20 de ani

Așadar, avem Windows 1 lansat în 1985, Windows 2 în 1987, 3 în 1990, Windows 95 care ar fi Windows 4, Windows 98 – numărul 5, ceea ce face din Windows Me – ediția numărul 6 de Windows. Cum-necum, Millenium a fost `released to manufacturing` pe 19 iunie 2000, find mai apoi disponibil pentru publicul larg din septembrie. Aceasta este ultima versiune care are la bază MS-DOS.

Noutăți aduse de Windows Millenium Edition

Windows Me a venit la pachet cu un set de instrumente care au rămas standard și în prezent. Putem aminti utilitarul de back-up & restore integrat. Dacă PC-ul nostru rula în regulă în urmă cu o săptămână dar am instalat un program care l-a dat peste cap, putem reveni la starea din urmă cu o săptămână. Acestă filosofie a fost implementată și în edițiile ulterioare de Windows și este prezentă și în Windows 10.

Site-ul Microsoft în august 2000 (prin intermediul wayback machine)

Fiind lansat în epoca bulei dot.com, când accesul la internet devenise o banalitate, Windows Me a implementat sistemul de update-uri automate. Așadar, dacă aveam această opțiune pornită, Windows Me se conecta la serverele Microsoft de unde descărca ultimele update-uri. Țin minte că am folosit intensiv această funcție după o nouă instalare, iar senzația de a avea sistemul la zi mă ținea mai aproape de Me în dauna Windows 98SE. În același timp, Windows Me nu putea fi restartat în modul MS-DOS pentru a

Windows Me a mai adus îmbunătățiri în ceea ce privește conectivitatea suportând standardul NDIS 5 pentru plăcile de rețea, la fel ca Windows 2000. De asemenea, a incorporat numeroase drivere pentru hardware-ul deja lansat până la apariția sa. Pe sistemul de test a recunoscut: placa de sunet Creative PCI 64 și placa video 3dfx Voodoo3, acestea fiind lansate în 1998, respectiv 1999. Windows 98SE este prieten în general cu hardware-ul ceva mai vechi.

Cu toate acestea, impresia generală pe care a lăsat-o Windows Me nu a fost una tocmai strălucită. Față de Windows 98 Second Edition, lansat în aprilie 1999, Me s-a dovedit o implementare mai puțin stabilă. Dacă luăm două PC-uri identice, putem paria că PC-ul care rulează „millenium edition” ca acesta va fi primul care va da un mesaj de eroare. În general, mesajele de eroare nu sunt catastrofale, dar e foarte posibil ca Windows ME să ne înștiințeze că nu știu ce program numai ce a făcut o operațiune ilegală și că trebuie închis. De regulă vom putea continua lucrul, dar vor exista și momente că calculatorul va trebui repornit. Nici Windows 98SE nu este străin de acest comportament, dar tendința de raporta „operațiuni ilegale” este una mai scăzută.

Windows Me pe un Ryzen 9 3900x

Da, la fel ca și Windows 98SE, ediția milenară se poate instala pe un sistem mai nou care are BIOS sau UEFI-CSM. Instalarea se face după aceeași rețetă ca și în Windows 98SE, artificiul cel mai important pe care trebuie să-l facem este să limităm cantitatea de memorie RAM la 1GB, ceea ce se rezolvă simplu, prin editarea fișierului windows\system.ini și adăugând linia MaxPhysPage=40000 la secițiunea [386enh]. După vom vedea în continuare, la unele capitole Windows Me-ul stă chiar mai bine decât Windows 98SE, care este văzut cu ochi mult mai buni.

Așadar, Me s-a instalat fără mari bătăi de cap pe Ryzen 9 3900x @ 3.8Ghz cu placă de bază Biostar X470, 32GB RAM DDR4, RTX2070 Super. Această configurație a fost suplimentată cu hardware adițional compatibil: respectiv o placă video PCI Voodoo 3 3000, o placă de sunet PCI Creative PCI64 și o placă PCI-E cu chipset VIA 6212L pentru USB.

Placa video

Dacă nu avem o placă video compatibilă, Windows Me vine cu vesti foarte bune, putem avea rezoluție full HD în Windows Me datorită driverelor universale VBEMP 9x.

Aceleași drivere au refuzat să funcționeze în Windows 98SE dar au mers „din prima” în Windows Millenium în compania unei plăci cu ștaif, precum RTX2070 Super.
Și plăcile de la ATI funcționează în Windows Millenium cu driverele VBEMP 9x.

USB

La o instalare retro, nevoia pentru suport USB nu este una stringentă dacă mouse-ul și tastatura sunt recunoscute prin intermediul BIOS-ului. (care prin funcția „USB legacy support” le va emula și raporta către sistemul de operare ca fiind conectate pe porturile clasice PS/2)

Dacă totuși avem parte de USB, fie direct de pe placa de bază, fie datorită unei placi de extensie PCI – USB sau chiar PCI-E – USB precum cea din imaginea de mai jos, atunci posibilitățile în materie de adăugare de hardware compatibil cresc substanțial. Deja putem vorbi de acces wireless la rețea cu ajutorul unui stick USB din primele generații (în general stick-urile wireless B sau G), suport pentru web-cam-uri, stick-uri flash, card readere, rețea LAN cu fir și așa mai departe. De asemenea, am rezolvat și partea cu sunetul căci dispozitivele USB generice – precum plăcile de sunet pe USB generice sau căștile USB, vor fi recunoscute automat.

Placă de extensie PCI-E 1x cu chipset VIA 6212L – compatibilă cu Windows 98SE și Me.

Internet

Partea cu conectarea este simplă. Windows Me suportă nativ standardul TCP/IP iar din momentul în care ce am instalat driverele pentru placa de rețea asta e tot – suntem „pe net”. Ca o curiozitate, am instalat un stick wireless iar aceasta s-a conectat automat la prima rețea de tip open (fără parolă) pe care a găsit-o. Carevasăzică, suntem în anii 2000 și lumea încă nu era paranoică în legătură cu securitatea.

Datorită proiectului Retrozilla, experiența de navigare va fi una acceptabilă. Vom putea intra pe numeroase site-uri, face postări pe forumurile retro și așa mai departe. Putem instala și browsere precum Internet Explorer 6, Netscape, Chrome, Firefox sau Opera dar, evident, versiuni mult mai vechi undeva la nivelul anilor 2010.

Browserul Retroziila vrea să arate ca legendarul browser Netscape.
Browserul Netscape 4.08 pentru Windows 3.1.

Gaming?

Windows Me a fost lansat în epoca în care cele mai noi și avansate jocuri erau lansate pe PC, așadar se descurcă de minune cu jocurile lansate pentru Windows între anii 1995 și 2005. În această perioadă s-au lansat câteva titluri devenite clasice și cu multe „reîncărnări”: Quake, Half Life/Counter Strike, Unreal, Age of Empires, Thief, Diablo, Need for Speed, EA Sports FIFA, World of Warcraft, Fallout, Elders Scrools ș.a.md. Fiind cu DOS-ul în ADN, Windows Me se se va descurca și cu jocurile mai vechi pe 16bit pentru DOS sau Windows 3.x. După anul 2006, când Microsoft a retras suportul pentru Windows 98/Me, producătorii s-au concentrat pe Windows XP și jocurile noi s-au declarat compatibile exclusiv Windows XP/Vista. (unele jocuri doar pentru a nu părea depășite și nu din motive tehnice) Chiar și în aceste condiții, din moment ce Windows Me oferă suport pentru DirectX 9.0C o parte jocurile care nu-și declară compatibilitatea pentru Windows 98/Me pot fi pornite dacă ne dăm străduința.

Software popular care poate fi instalat în Windows Me

În Windows Me, putem folosi chiar ultimele versiuni pe 32bit ale unor programe populare precum Total Commander, HWInfo sau AbiWord.

Firește, vom găsi versiuni mai vechi de 7zip, WinRar, WinZip, VLC, Acrobat care să ruleze nativ în Windows Me. De mare ajutor în identificarea unor versiuni compatibile este www.oldversion.com. Dacă dorim să forțăm nota, putem instala KernelEx – un patch care va crește compatibilitatea și cu programele care necesită minim Windows 2000/XP. Să nu ne așteptăm la minuni însă, deoarece această extensie a fost concepută mai mult pentru a putea rula versiuni mai noi de browsere în Windows 98/Me și nu este optimizată pentru fiecare program în parte.

Microsoft Office XP este ultima variantă compatibilă cu Windows Me, respectiv Adobe Photoshop 7.0 când vine vorba de editare foto profesională.

Pe partea de office avem la dispoziție și Open Office, care este absolut gratuit și satisface cerințele cele mai exigente.

Internetul și Windows 3.11

Dacă ținem dinadins să intrăm pe internet din Windows 3.11 acest deziderat este cu totul realizabil. Și nici măcar nu e foarte complicat!

Veștile bune vin din partea Intel și Realtek, principalii producători activi de chipset-uri pentru plăci de rețea. Deoarece există cerere în mediul business și industrial, atât Intel cât și Realtek oferă drivere DOS pentru plăcile lor de rețea. Aceste drivere sunt conforme NDIS 2.0 (Network Driver Interface Specification) și sunt grupate în funcție de viteza de transfer a plăcii de rețea. Așadar, avem la dispoziție drivere universale pentru plăcile de 100mbps, pentru cele gigabit (1000mbps), ba chiar și pentru cele 2.5G (2500mbps). Ei bine, driverele NDIS pentru DOS sunt numai bune în Windows 3.11, ba chiar merg și în Windows 95 și 98SE.

După cum putem observa, aceste drivere sunt updatate la zi.

Cum instalăm un driver NDIS în Windows 3.11?

Mai întâi facem click pe Network SetupNetwork DriversAdd Network Adapter.

În acest punct vom vedea o listă cu driverele deja incluse în Windows 3.11 și, dacă nu cumva avem o placă de rețea de la începutul anilor ’90, selectăm: Unlisted or Updated Adapter apoi indicăm folderul unde se află driverul.

Am instalat driverul ce urmează?

Driverele pentru placa de rețea nu vin la pachet și cu protocolul TCP/IP necesar pentru a ne conecta la internet. Acest protocol este în general implementat la nivelul sistemului de operare, însă în Windows 3.11 nu este inclus în mod standard. Acesta se poate adăuga separat și poartă denumirea de: Microsoft TCP/IP-32 3.11b. Acesta este disponibil doar pentru Windows 3.11. Pentru Windows 3.1 putem folosi funcționalitatea TCP datorită unui program foarte popular la acea vreme Trumpet Winsock. Despre acesta vom face un articol separat.

Protocolul TCP/IP vine la pachet și cu un set de utilitare:

După ce am instalat pachetul TCP/IP, trebuie să îl setăm ca „default protocol” apoi din pagina sa de configurare bifăm DHCP pentru a obține automat un IP de la router și asta e, suntem conectați la internet.

Ce browsere putem folosi?

Windows 3.11 nu vine cu niciun browser la pachet. Acest lucru s-a întâmplat mai târziu, iar pentru că Internet Explorer a fost inclus „cu forța” în Windows 98 Microsoft a dat de bucluc și a fost amendată pe fondul legislației anti-trust. Pentru Windows 3.11, cel mai nou Internet Explorer care se poate instala este cel ajuns la versiunea 5, acesta poate fi instalat ca upgrade peste versiunea anterioară.

Ei bine, odată intrați pe net și e ca și cum ne-am întoarce în timp, căci în general doar contemporane cu Windows 3.11 și 98 vor funcționa în parametri normali. Site-urile mai noi folosesc tehnologii incompatibile cu Windows 3.11 și fie vor refuza conexiunea cu browserul, fie se vor afișa anapoda.

Alături de Internet Explorer, avem la dispoziție și Netscape Navigator versiunea 4.08 din anul 2001.

Fără excepție, autnci când acccesăm google acesta va afișa ceva indiferent de browser
Unele site-uri întreținute în mod curent sunt optimizate pentru Windows 3.11.

FTP

FTP – de la file transfer protocol – era un serviciu foarte popular la începuturile internetului. În prezent protocolul în sine a rămas aproape neschimbat și poate fi accesat cu ușurință din Windows 3.11. Unul dintre cele mai bune utilitare care poate fi folosit în Windows 3.x este Total Commander, iar acesta are și funcții pentru FTP:

You’ve got mail?

Fără îndoială, emailul a fost una dintre cele mai populare unelte care a acompaniat Windows 3.x în anii ’90. Chiar am putea spune că emailul crescut în popularitate și datorită Windows-ului care a simplificat cu mult interfața de utilizare. Mai putem folosi aceste funcții și astăzi?

Dacă avem un cont de email POP3 pe care-l putem configura, atunci avem noroc. Unele tehnologii de securitate ne vor sta în cale în Windows 3.x. Eu am reușit să creeze un cont de email pe @pinzaru.ro și l-am accesat din Windows 3.11.

IRC/ mIRC

Serverele IRC sunt sunt accesibile și din DOS, deci nu se pune problema să nu putem intra din Windows, mai ales că avem la dispoziție venerabilul mIRC care până la versiunea 5.91 a oferit suport și pentru Windows 3.x. Această versiunea poate fi folosită și în prezent având o funcționalitate aproape de 100%, în sensul că nu e mare diferența față de o versiune mai nouă pe 32bit.

Suport AHCI în Windows 95/98/ME? Da, se poate!

AHCI vine de la Advanced Host Controller Interface și este un standard creat de Intel pentru implementarea bus-ul SATA. (de la Serial-ATA) Primele plăci de bază cu SATA au apărut în anul 2003, când Windows XP era în plină expansiune, dar și epoca în care Windows 9x/ME încă aveau un cuvânt de spus, drept dovadă Microsoft a fost nevoită să le prelungească suportul cu doi ani până în iulie 2006.

Placă de baza socket A cu chipset VIA KT600 si interfață SATA 150.

În mod firesc, sistemele de operare lansate înainte de apariția AHCI/SATA nu oferă suport nativ pentru acest standard. În aceste condiții interfața AHCI a fost gândită să emuleze standardele deja implementate – respectiv standardul PATA, cunoscut și sub denumirea de IDE. (deși din dpdv tehnic se poate nuanța)

Așadar, atunci când ne-am cumpărat primul hard disk SATA cel mai probabil l-am folosit în modul compatibil IDE. Adică hard disk-ul nostru a fost controlat de sistemul de operare folosind același rutine ca și la hard disk-urile mai vechi pe care le conectam cu acea panglică lată pe placa de bază. Cu alte cuvinte, cabluri diferite – dar același protocol.

AHCI în Windows 9x

Avem vești bune! Compatibilitatea standardului AHCI nu se limitează doar la posibilitatea de a rula în modul PATA. Standardul AHCI oferă suport pentru controlul hard disk-ului prin BIOS, folosind int 13h. Asta înseamna că vom putea folosi standardul AHCI împreună cu versiunile antice de DOS din anii ’80, respectiv vom putea accesa hard disk-ul și din toate versiunile de Windows care se bazează pe DOS: Windows 1x, 2x, 3x, 95, 98 & Me.

Atunci când sistemul de operare se bazează exclusiv pe BIOS pentru a controla hard disk-ul vom avea parte de o rată de transfer va fi limitată. Cât de limitată? De câțiva MB/s. Am obținut maxim 10MB/s pe o placa de bază X470. În practică, nu prea mai contează această viteză limitată în condițiile în care folosim un SSD și un sistem de operare/programe mai vechi care oricum lucrează cu fișiere de mici dimensiuni. Un sistem de operare precum Windows 98 se va încărca sub 10 secunde. Nu vom simți o nevoie acută de o viteză mai mare, decât atunci când lucrăm cu fișiere de mari dimensiuni.

Și totuși, cum ar fi să avem suport AHCI și în Windows 9x și, astfel, să avem rate de transfer de zeci de mega pe secundă?

Viteze de 90MB/s la scriere din Windows 98SE folosind AHCI patch by R. Loew

Ei bine, acest lucru este posibil datorită lui R. Loew (1952-1919) care a conceput drivere AHCI pentru Windows 9x. Pînă în anul 2019 acestea nu au fost distribuite ca software gratuit, ci puteau fi achiziționate de la autor contra $20. În 2019, după ce R. Loew a trecut în neființă, familia a pus gratuit aceste drivere la dispoziția publicului în mod gratuit. Pot fi găsite pe archive.org sau chiar la sfârșitul articolului.

Cum instalăm AHCI Patch?

De ce avem nevoie?

DOS
Windows 95, 98, 98SE or ME.
AHCI capable Motherboard and/or Card(s).

Conținut pachet:

AHCI.PDR AHCI Driver
AHCI4.INF 4 Port Driver INF File
AHCI6.INF 6 Port Driver INF File
AHCILDR.COM BIOS Replacement for older AHCI implementations
AHCIMAP.COM AHCI Disk Driver Mapper
README.TXT This File
LICENSE.TXT License File
HISTORY.TXT Revision History

Așadar, avem două fișiere .inf: ahci4.inf pentru plăcile de bază cu 4 porturi SATA și ahci6.inf. Putem folosi ahcimap.com pentru a determina câte porturi avem la dispoziție. Nu încele din urmă, avem și fișierul ahci.pdr care este driverul în sine. Dacă lucrurile merg prost după instalare, putem șterge redenumi acest fișier și Windows-ul va reveni fără nicio altă setare la starea anterioară, conectarea prin BIOS. Fișierul AHCILDR.COM e doar pentru situații de urgență, când avem un controller SATA mai vechi și după ce instalăm patch-ul Windows va da o eroare. Acesta trebuie chemat la dotorie prin introducerea unei linii suplimentare in autoexec.bat: C:\adresă\ahcildr.com, unde adresă e folderul în care l-am descărcat.

Porturile SATA vor fi văzute în Windows 9x ca un „PCI Card”. (cu semn de exclamare galben în Control Panel/Device manager)

Pentru a instala driverele vom face click pe toate device-urile „PCI Card” necunoscute, vom selecta „Update Driver” și vom indica drept locație pentru drivere folderul cu fișierele de mai sus, de unde selectăm ahci4.inf sau ahci6.inf. Nu deranjăm alte device-uri care nu au drivere dar sunt recunoscute drept „Ethernet Controller” sau „Multimedia Audio Device” pentru că este evident că nu acolo se ascunde controller-ul nostru SATA.

Autorul ne indică să repetăm mișcare pentru toate device-urile PCI necunoscute, deoarece în funcție de câte drive-uri avem conectate, este posibil ca BIOS-ul să raporteze mai multe porturi AHCI.

SATA patch

Deși suportul pentru AHCI a fost instalat și vom avea viteze mari de copiere, Windows încă nu e convins că sistemul nostru a renunțat la accesul prin BIOS și va raporta că funcționează tot în „compatibility mode”. Pentru a rezolva și acest ultim aspect, trebuie să mai instalăm un patch tot de la R. Loew. Acest patch va modifica fișierul esdi_506.pdr astfel încât să se înțeleagă cu interfața AHCI.

După acest ultim pas, SSD-urile noastre vor fi listate în Control Panel iar Windows va raporta ca este optimizat pentru performanță maximă. Mulțumiri, R. Loew!

DOWNLOAD:

Cum instalăm DOS & Windows 3.11 pe un SSD. Pas cu pas.

Dacă avem un calculator cu BIOS sau UEFI-CSM, avem toate șansele teoretice să putem instala mai întâi o versiune de DOS și, mai apoi, cireașa de pe tort: Windows 3.11. Procesul poate dura mai puțin de 10 minute, dacă avem la dispoziție un SSD/Hard Disk pe care să facem o partiție compatibilă cu DOS. Nu avem nevoie de unitate floppy iar mouse-ul și tastatura pe USB vor funcționa ca și cum ar fi PS/2, deoarece BIOS-ul va prelua semnalele USB și le va traduce pe înțelesul DOS/Windows 3.11.

Cum facem, pas cu pas

1) Descărcăm o imagine de dischetă de boot cu DOS de pe allbootdisks.com, recomandabil versiunea DOS 6.22. Putem încerca și venerabilul DOS 5 din 1991 – în cazul meu – a mers perfect pe un Ryzen 3900x cu placă de bază X470. Nu încercați cu discheta de boot de la Windows 95/98 care instalează DOS 7. Există un patch care permite să rulăm Windows 3x din DOS 7, se numeste WIN3x start, însă adăugăm încă un punct vulnerabil în configurația noastră, din moment ce oricum forțăm nota cu hardware foarte nou.

2) Facem un USB stick bootabil folosind o imagine de discheta de DOS cu ajutorul utilitarului UNetbootin.

3)Dedicăm acestui proiect un HDD/SSD mai vechi sau mai nou. Putem folosi și SSD-ul pe care avem acum Windows, dar va trebui să-l formatăm întrucât partiția FAT16 trebuie să fie la începutul discului. Dacă am ales această cale, e momentul să aflăm că este 100% realizabil să avem Windows 3.11 și Windows 10 pe același SSD, ba chiar putem bota în Windows 3.11 folosind bootmanagerul care vine la pachet cu Windows 10.

Pentru instalarea de mai jos, eu am folosit un SSD de 32GB de la Sandisk, căruia i-am șters toate partițiile și l-am făcut ca proaspăt luat din magazin. Se poate instala și pe SSD de capacitate mai mare, în orice caz, Windows 3x va vedea doar primii 8GB de pe un disk folosind accesul CHS prin BIOS.

Pentru a „curăța” SSD-ul, din Windows 10, cu ajutorul utilitarului diskpart apelăm la următoarele comenzi:

  • Diskpart (apăsăm tasta Windows – și scriem diskpart )
  • DISKPART ->List disk -> Select Disk 1 (unde „Disk 1” e discul pe care vrem să facem instalarea – îl putem identifica după mărime dacă avem dificultăți în a-l izola față de celelalte drive-uri conectate)
  • CLEAN pentru a șterge rapid partițiile(Comanda CLEAN ALL va avea același efect doar că va rescrie tot discul cu zero-uri astfel încât datele să nu poată fi recuperate cu soft-uri speciale, se recomandă în special atunci când vrem să înstrăinăm discul; comanda CLEAN ALL poate dura și 20-30 de minute în funcție de capacitatea discului)

4) Dacă vrem să obținem aceleași rezultate din DOS, bootăm de pe stickul USB și apelăm la utilitarul FDISK cu comanda fdisk

Pentru că am șters toate partițiile din Windows 10, ne-am făcut viața mai ușoară și ne rămâne doar misiunea de a crea o partiție primară DOS. Dacă nu le-am șters, apelăm la opțiunea no. 3: Delete partition or Logical DOS drive (de unde alegem varianta non-dos)

Pentru a crea o partiție primară, comenzile pe care le dam sunt în următoarea ordine:

  • 5. Change current fixed disk drive* (alegem discul unde urmează să facem instalarea)
  • 1. Create DOS partition or Logical DOS DRIVE
  • 1. Create primary DOS partition (musai să fie partiție primară)**

* Această comandă schimbă discul asupra căruia vrem să facem modificări. Dacă bootăm de pe un stick USB acesta va fi discul fix nr. 1. Dacă avem și alte SSD-uri, inclusiv pe PCI-Express acesta vor fi listate de catre FDSIK, ca discuri fixe cu diverse partiții de maxim 8GB sau mai puțin. Ca sa nu încurcam borcanele, recomand deconectarea celorlalte SSD-uri astfel încât să avem doar stickul bootabil și SSD-ul pe care vrem să facem partiția de 2GB.

5) După ce am folosit fdisk și repornim PC-ul partiția noastră o sa primească o litera de acces. În mod normal aceasta va fi C: sau D:. (presupunem că nu mai avem conectate alte discuri cu partiții FAT16)

Este momentul să formatăm partiția, folosind clasica comandă „format”. Fără alți parametri scriem:

format C: (sau D:)

6) E momentul să transferăm sistemul cu comanda sys C: sau sys D: Acest transfer înseamnă că avem minimul de fișiere ca să pornim calculatorul în DOS.

6.1) Optional: în caz că nu pornește instalarea și primim o eroarea cu privire la memoria extinsă. Copiem de pe discheta de boot driverul pentru memoria extinsă himem.sys si editorul text edit.com. Avem nevoie de acestea pentru a crea m fișierul text config.sys în interiorul căruia scriem următoarea linie DEVICE=HIMEM.SYS /M:1 . Switch-ul M:1 de la IBM  va rezolva de regulă problema, pentru un calculator HP am folosit switch-ul /M:14

7) Foarte important este să facem partiția activă. Chiar dacă am folosit comanda SYS noastră nu este încă bootabilă. FDISK din DOS 5/6 ne lasă sa facem partiții active doar de pe discul 1, care în cazul nostru este discul bootabil. FDISK-ul care vine pe discheta de boot din Windows 95 / 98 e mai înțelegător, dar și acolo trebuie să folosim un parametru special (fdisk /actok)

Din fericire, putem rezolva problema partiției active cu diskpart din Windows 10 sau pe stick-ul de instalare cu un Windows mai nou.

Din Windows 10 am folosit seria de comenzi

diskpart > select disk > seclect partition > active – pentru a face partiția de 2GB activa.

8) Descărcăm dischetele de instalare Windows 3.11 pe pe winworldpc.com. (de departe, cel mai recomandat site pentru instalări retro) Dacă ne întrebăm care e diferența majoră dintre Windows 3.1 și 3.11 aceasta este suportul TCP/IP care ne permite conectarea la net este disponibil doar în Windows 3.11.

8) Imaginile de dischete vin împachetate într-o arhiva 7zip. Ca să ne facem viața mai ușoară Descărcăm 7zip, selectăm toate imaginile de dischete facem click dreapta și le extragem conținutul într-un singur folder. Cineva de la Microsoft a avut ideea genială de avea nume diferite pentru fiecare fișier de instalare, deci nu se încurcă lucrurile dacă vom extrage toate fișierele într-un singur folder. Odată ce avem toate fișierele la un loc, instalarea va merge fără nicio întrerupere și va dura câteva zeci de secunde pe un SSD. Dacă am uitat să dezarhivăm vreo imagine de dischetă instalarea se va opri ți ne va cere să introducem discul X pe care se află fișierul Y.

7) Copiem folderul cu kitul de instalare pe partiția de 2GB. Ii dam o denumire de până la 8 caractere, de ex Win3kit, Win3 etc

8) Bootam de pe partiția de 2Gb și la promptul DOS scrie:

CD nume_folder, apoi setup.

9)În mod normal, mouseul pe USB va funcționa absolut OK în Windows 3.11. Ca o ironie, avem bătăi de cap în edițiile ulterioare de Windows. Dacă mouse-ul totuși nu funcționează: folosim tasta TAB pentru a naviga printre butoane și tasta SPACE/ENTER pentru a le apăsa. Sau putem folosi și combinația ALT + litera subliniată a unui buton. De exemplu, în imaginea de mai sus că apăsăm butonul Continue – apărăm Alt + O.

10) Hopaa, primim o eroare cu privire la memorie. Știm deja, avem prea multă. Revenim in DOS si scriem:

edit c:\system.ini – derulam până la secțiunea [386Enh] -unde adăugăm următoarea linie:

PageOverCommit=1

L-am instalat! Ce fac acum?

Ca să ne dăm mari la prieteni și să le arătăm că putem intra pe net, am putea începe prin a instala placa de de rețea, atât Intel cât și Realtek oferă drivere de DOS care vor merge ca unse în Windows 3.11. Microsoft oferă și suport complet TCP/IP pe 32bit cu DHCP și tot tacâmul.

Putem instala Microsoft Office, Adobe Phothosop s.a.m.d.

Versiuni mai vechi ale acestor software-uri populare pe găsim pe archive.org sau pe winworldpc.com Nu trebuie sa ne preocupe în mod special partea cu licența, căci nici pe producători nu-i mai interesează aceste versiuni de acum 20-25 de ani. Deținătorii site-ului winworldpc.com au declarat că a primit o notificare de la Microsoft în legătură cu Office XP care este o versiune relativ mai nouă (a fost scoasă inițial de pe site), dar le-a fost permis să distribuie versiunile mai vechi.

Putem intra pe mIRC

mIRC-ul funcționează ca-n zilele bune în Windows 3.11 și nu duce lipsă de utilizatori pe #ROMANIA.

Putem intra și pe net? Da, firește, dar vom avea o experiență limitată, deoarece doar site-urile mai vechi se vor afișa corect. Ultimele browsere pentru Windows 3.11 datează din anii 2000, respectiv Internet Explorer 5.0 sau popularul de atunci Netscape, ultima versiune pe 16bit fiind 4.08. Există și o versiune de Opera, dar se pare că este cea mai puțin preferată din cauza bug-urile cu care vine la pachet.

Netscape 4.08 reușește și după 20 de ani să se înțeleagă cu motorul de căutare google
Din DOS putem folosi browserul Arachne, însă acesta necesită configurare suplimentară.

DFI CS620 – placa cu de toate: ISA, PCI, PCI-E și suport pentru procesoare Intel gen 9

Nu vă să supărați, aș dori o placă de bază care se incorporeze sloturi ISA din anii ’80, sloturi PCI din anii ’90, sloturi PCI-E din anii 2000 și să fie compatibilă cu procesoare produse în 2020, Intel generația 9 mai exact!

Da, se poate! Nici măcar nu e ceva nemaipomenit, pentru că interesul pentru tehnologiile vechi există încă în mediul industrial, de unde și nevoia pentru plăci care incorporează 40 de ani de tehnologie și conectivitate. Să ne imaginăm o centrală electrică care are nevoie de o placă ISA care controlează o turbină sau un generator de rezervă. Chiar dacă unele tehnologii sunt vechi, acestea și-au dovedit fiabilitatea de lungul timpului, astfel încât în mediul industrial nu este o grabă teribilă pentru a schimba tehnologiile simple care încă funcționează.

Standarul ISA (de la Industry Standard Arhitecture) își are originea în PC-ul original de la IBM, dar forma în care s-a consacrat (slotul lung pe 16 bit) a fost introdusă odată cu procesoarele 286 în 1984.

Una dintre cele mai potente plăci din acest segment, poartă denumirea de DFI-CS620-H310. Această placă de bază este echipată cu chipset Intel H310 pentru socket 1151 și suportă procesoare Intel gen. 8 & 9, vine la pachet cu 2 două plăci de rețea gigabit, 1 slot x PCI Express 3.0, 4 sloturi PCI și 2 ISA. De asemenea, vine cu o armată întreabă de porturi (7 porturi seriale) și porturile obișnuite.

  • 9th/8th Gen Intel® Core™ with Intel® H310
  • Rich I/O: 2 Intel GbE, 6 COM, 4 USB 3.1 Gen1, 6 USB 2.0
  • Two independent displays: VGA + DVI-D / VGA + DP++ / DP++ + DVI-D
  • 2 DDR4 DIMM up to 64GB
  • Multiple expansion: 1 PCIe x16 (Gen 3), 1 PCIe x4 (Gen 2), 4 PCI, 2 ISA

Cât costă?

Aceste produse de nișă au prețuri mai speciale, dar nu chiar astronomice. Pentru modelul de mai sus nu am reușit să găsesc un preț (prețurile se află prin metoda cererii de ofertă), dar pentru un model asemănător de la MSI (socket 1151) prețul se învârte în jurul sumei de 190 euro, ceea ce nu-i rău de loc.

Adaptor PCI-E 1x- USB pentru Windows 98/Me/2K?

Ne-a apucat nostalgia și am instalat un sistem de operare scos la pensie (98/ME/2000/XP etc) pe hardware de ultimă generație dar nu avem parte de USB? Într-o primă etapă, BIOS-ul va avea grijă să emuleze tastatura și mouse-ul USB – le vom putea folosi – dar povestea noastră se oprește aici pentru că porturile USB de pe placa de bază nu vor să colaboreze de nicio culoare. (exceptând culoarea galbenă și semnul exclamării din device manager) Dar tocmai pentru că ne plac provocările ne încăpățânam să continuăm aventura.

Lucrurile sunt mai simple dacă PC-ul nostru are deja vreo câțiva ani vechime și are în dotare un slot PCI clasic. Pur și simplu instalăm o placă PCI-USB și astfel ajungem la o înțelegere cu orice sistem de operare Windows 9x. Totuși, pe un sistem mai vechi, înainte de instala o o placă dedicată avem mari șanse să o scoatem la capăt și cu USB-urile incorporate dacă încercăm să căutam drivere/patch-uri.

Aceste adaptoare PCI-USB sunt ieftine și încă se mai găsesc lejer pe stoc, la preturi 30-50 lei.

Pe altă parte, plăcile de bază mai noi nu mai oferă suport nativ pentru interfața PCI. Pentru a oferi suport PCI clasic, producătorii trebuie să adauge un chip bridge – acest lucru se întâmplă dar mai mult pentru produse de nișă. De exemplu, Biostar X470GTA este o placă de bază lansată în iulie 2019 și vine la pachet cu 2 sloturi PCI. Dacă avem un sistem cu componente din ultimii 2-3 ani – și nu am ținut dinadins să avem măcar un slot PCI clasic pe placa de bază – atunci trebuie să ne orientăm către interfața PCI-Express 1x. Se poate?

Ce ar fi să folosim o placă PCI-Express 1x?

Da, avem vești bune! Putem folosi o placă PCI-E 1x care folosește un chip compatibil cu Windows 98/ME/2000/XP & co. Nu sunt multe oferte de acest fel, dar am găsit un producător (StarTech) care s-a încumetat să folosească un chip VIA6212L USB 2.0 gândit pentru interfața PCI pe interfața PCI-Express. Nu a trebuit decât să adauge un chip bridge care să transfere semnalul PCI pe interfața PCI-Express.

PEXUSB4DP
După ce și-a dat seama că nu are concurență cei de la Startech s-au gândit să taxeze ceva în plus pentru această placă, în sensul că placa modelul PEXUSB4DP costă dublu față de o placă PCI-E -USB 3.0. Ce-i drept, a fost necesar și chip-ul bridge de care am pomenit mai sus. Acest chip nu e necesar pentru plăcile PCI-E – USB 3.0, din moment ce aceste chip-uri suporta nativ interfața PCI-Express.
PCI-E 1X VIA 6212L low profile
Chipul bridge care se ocupă de conectarea la interfața PCI-Express este PERICOM P17C9X.
Placa dispune și de un port intern USB care și-a dovedit utilitatea prin conectarea în interiorul unității a unui stick wireless compatibil cu Windows 9x.

Windows 98 prieten bun cu chipsetul USB VIA

PCI Universal Serial bus new hardware Windows 98
Placa noastră va fi recunoscută automat în Windows 98, însă doar ca placă USB 1.1. Este și firesc, e standardul USB 2.0 a apărut mai târziu (aprilie 2000) iar când a fost lansat a oferit suport complet pentru USB 1.1. (backward compatible).
VIA USB 2.0 driver installation
VIA 6212L on Windows ME
După ce instalam driverele oficiale vom avea și suport pentru USB 2.0.

Ryzen 9 vs Pentium II – benchmark pe direct în Windows 98

După ce am instalat cu succes Windows 98SE pe un Ryzen 9 3900x nu am putut rezista tentației de a rula niște benchmark-uri cu Sisoft Sandra 99 – care are înregimentate spre comparație hiturile anului 1998, no. 1 fiind Pentium II 450Mhz, secondat de AMD K6-II 400. Firește, procesorul Ryzen 9 tactat la 3.8Ghz este o bestie când îl comparăm cu PII 450Mhz – lansat în august 1998, contra modestei sume de 669$. Și totuși, cum se descurca față de un Ryzen 9 3900X 12 core lansat în iulie 2019 la o nimica toată de 499$?

Mai întâi, o precizare importantă: în Windows 98 procesorul va fi testat doar în regim single core, așa este arhitectura Win9x. Și da… restul de 11 core-uri vor sta într-o relaxare deplină.

Benchmark memorie

Începem cu un benchmark cu privire la rata de transfer a memoriei RAM care ne dă încredere în privința acurateței rezultatelor. Așadar DDR4 la 2133Mhz mai este denumit și PC4-17066 – de la viteza teoretică de 17066MB/s. Ei bine, SiSoft Sandra a măsurat viteza memoriei DDR4 ca fiind de 17979MB/s. Nu-i rău deloc pentru un software scris în 1998, când în luna iunie Samsung abia lansa primul modul de memorie DDR de 64Mb. Bineînțeles, a mai durat o vreme până ce DDR a început să devină o chestie comună, vorbim de anii 2000 deja. La 290MB/s, rezultatele pentru generația SDRAM sunt dezamăgitoare, însă lucrurile stau mult mai bine în următoarele benchmark-uri.

Benchmark instrucțiuni pe secundă

Următorul benchmark se raportează la MIPS, care vine de la Milions Instructions Per Second. Așadar, mai jos, avem un procesor la 450Mhz care poate efectua 1220 de milioane de instrucțiuni pe secundă în timp ce concurența rulează la 3800Mhz (x8.44) și poate efectua 22481 MIPS.

La un calcul băbesc, reiese că Ryzen 3900 x are o rată de 5.9MIPS per 1Mhz, pe când un Pentium II 450 poate duce 2.7MIPS per Mhz. Trebuie să recunoaștem că nu-i deloc rău pentru un Pentium II. Cu toate îmbunătățările aduse în ultimii 20 de ani, te așteptai ca la IPC (instructions per clock) avansul să fie de o magnitudine mult mai mare în cazul procesoarelor noi.

Benchmark multimedia

Ultimul test este cu privire la capabilitățile multimedia ale procesorului. Aceste test trebuie pus în contextul apariției pe piață în 1997 a procesoarelor Intel cu instrucțiuni MMX. ((Back in 1997, la un magazin de calculatoare: Un Pentium „memeics”, vă rog!)) MMX vine de la MultiMediaeXtensions… și, după cum ne putem da seama din denumire, aceste instrucțiuni sunt optimizate pentru manipulare de date multimedia: sunet, imagine, video.

În timp, setul de instrucțiuni al unui procesor AMD, în cazul de față Ryzen 3900X, a devenit mult mai cuprinzător. Aceste instrucțiuni se adaugă la instrucțiunile de bază.

Cu ceva timp în urmă, pe aceeași instalare de Windows 98 am testat și un i7. Toate rezultatele le găsiți aici.

4GB RAM in Windows 98/Me? Da, se poate. #R. Loew.

Windows 98 nu este prietenos când vine vorba prea multă memorie RAM. Cel mult, poate să se înțeleagă cu 1GB RAM, o cantitate oricum mult prea mare pentru PC-urile din zilele sale de glorie. Majoritatea plăcilor de bază contemporane nici nu suportau 1GB RAM. De exemplu, un chipset foarte în vogă care a făcut echipă cu Windows 98 – Intel 440BX – suporta procesoare Pentium II/III și 512MB SD-RAM.

Așadar, problema cu prea multă memorie RAM a apărut în general după anul 2004, când PC-urile începeau să aibă mai mult de 1GB dar Windows 98 era încă în cărți, ba chiar Microsoft i-a prelungit suportul cu încă 2 ani, până în iulie 2006. (motivul a fost că 1/3 din PC-urile conectate la internet în toamna lui 2003 încă rulau Windows 98 așadar era prematur să i se retragă suportul la data programată și anume ianuarie 2004)

Pe lângă limitările hardware și prețul relativ prohibitiv al memoriei RAM, un alt factor determinant pentru care PC-urile rulau cu relativ puțină memorie RAM era datorat optimizării software. Asta însemna că un producător de „rit vechi” că să-i zicem așa, întotdeauna căuta să-și optimizeze codul pentru a rula cu cât mai puțin RAM și pentru a fi compatibil cu cât mai multe configurații. Dacă în 1998 un PC cu Windows 98 avea 32MB RAM, un 486 care rula Windows 95 avea probabil 8MB sau 16MB – nu puteai să pierzi acești clienți, sau să-i forțezi să cumpere mai mult RAM pentru a folosi produsul tău.

Cum facem totuși să avem mai mult de 1GB RAM?

Deși din punct de vedere tehnic e cu totul realizabil să reconfigurezi sistemul de operare pentru a folosi mai mult RAM, însă Microsoft nu a mers pe această cale și a lăsat lucrurile neschimbate. Ar fi fost un update major pentru un sistem de operare deja cu actele de pensionare pe masă și, dacă în urma update-ului, 0,1% din PC-uri nu ar mai fi putut intra în Windows era deja o problema gravă și greu de gestionat.

Neoficial, pasionați precum R. Loew (1952-2019) au reușit să scoată un patch care elimină aceste limitări din sistem. R. Loew, zis și Rudy, a trecut în neființă anul trecut, iar familia a lăsat moștenire comunității online software-ul scris de către acesta. (nu toate patch-urile marca R. Loew erau gratuite, iar cel pentru memorie costa 20$)

           WINDOWS 95/98/SE/ME RAM LIMITATION PATCH

                             Version 7.2

                              06/11/2017

                       Copyright (C) 2007-2017
                          By Rudolph R. Loew
                             
                             

The Windows 95/98/SE/ME RAM Limitatiom Patch Program patches Windows 95, 98,
98SE or ME to support Computers with more than 512MB of RAM. Unmodified
Windows 95 98, 98SE or ME can malfunction or crash when more than 512MB of
RAM is present.
Patch-ul este compatibil cu Windows 95, 98 și ME.

De unde descărcăm patch-ul?

Software-ul scris de R. Loew, este acum disponibil în mai multe locații. Un loc sigur și care va rezista în timp este pe archive.org sau aici.

Instrucțiunile de instalare sunt incluse în fișierul manual.txt.

2020?

În 2020, în general vorbim de configurații cu 8GB, 16GB, 32 sau 64GB. Acum folosesc 32GBGB DDR4 și chiar în momentul la care scriu acest articol am deschis Photoshop, două browsere și vreo 30-40 de tab-uri – toată afacerea, inclusiv memoria ocupată de Windows 10 se ridică la 7.4GB RAM, adică 77% din memorie stă degeaba. Sunt 32GB prea mulți pentru utilizarea zilnică, cu siguranță da. În alte scenarii, precum prelucrarea de conținut video 4K mai multă memorie nu strică niciodată.

Next Page »