Noţiunea de procedură specială (procesual penal)

În vederea realizării scopului său, procesul penal este disciplinat de un ansamblu de norme juridice cuprinse în Partea specială a Codului de procedură penală. Urmărind să realizeze o reglementare unitară a desfăşurării procesului penal, actuala legislaţie conţine dispoziţii aplicabile în mod obişnuit în rezolvarea oricărei cauze penale, aceste dispoziţii constituind procedura obişnuită sau de drept comun, după care sunt efectuate toate activităţile, actele procesuale şi procedurile care formează conţinutul procesului penal.[1]

Procedura de drept comun constituie o cerinţă a principiului unităţii reglementării procesuale, principiu care presupune desfăşurarea procesului penal – în toate cauzele penale, indiferent de fapta comisă, persoana infractorului ori calitatea acestuia sau persoana vătămată – după aceleaşi dispoziţii legale. Totalitatea normelor procedurale care formează procedura de drept comun şi în temeiul cărora se desfăşoară procesul penal constituie cadrul legal ce garantează aflarea adevărului în toate cauzele penale şi justa soluţionare a acestora. În acest fel sunt create premisele înfăptuirii justiţiei „în mod egal pentru toate persoanele” (art. 4 din Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească).[2]

Există însă cauze penale cărora – datorită fie naturii infracţiunii, fie împrejurărilor în care ea a fost săvârşită, fie unei situaţii personale a infractorului – nu li s-ar putea aplica, în totul, procedura de drept comun, fără ca prin aceasta să nu rezulte unele neajunsuri pentru buna desfăşurare a procesului penal: de aceea, pentru astfel de situaţii, legea procesuală penală prevede unele derogări de la procedura obişnuită, derogări numite tocmai să asigure desfăşurării procesului un mecanism şi un ritm corespunzător, fără a se aduce însă atingere minimului de garanţii necesare pentru justa soluţionare a acestor cauze.[3] Se instituie astfel în rezolvarea unor pricini o procedură specială.

Aşadar, în anumite situaţii, pentru atingerea scopului legii penale şi a celei procesual penale, se impune adaptarea unui regim procesual cu caracter special aplicabil numai la rezolvarea unor anumite cauze penale. Normele juridice care alcătuiesc procedurile speciale au o arie limitată de aplicare şi constituie derogări de la procedura obişnuită, care reprezintă cadrul normal al desfăşurării procesului penal.[4]

Procedura specială este definită ca un complex de norme de drept procesual penal, care instituie, pentru anumite cauze penale, o desfăşurare a procesului penal parţial diferită de procedura obişnuită.[5]

Cuprinzând norme speciale faţă de normele generale ale procedurii obişnuite, procedura specială are faţă de aceasta poziţia normelor speciale faţă de normele generale. Astfel, faţă de reglementarea în vigoare se poate afirma că în cazul procedurilor speciale, prevăzute de lege, procesul penal se desfăşoară potrivit normelor generale, a normelor de drept comun, cu derogări în ce priveşte anumite activităţi procesuale pentru care s-au instituit norme speciale. Aceste norme speciale au un caracter derogator de la normele de drept comun, dar se completează cu dispoziţiile procedurii obişnuite (art. 466, 480 C. pr. pen.). ca urmare, pentru activităţile procesuale pentru care legea prevede norme speciale reglementate expres, sunt aplicabile, prin derogare de la normele generale, numai normele speciale.[6]

O normă nouă privind procedura specială derogă întotdeauna de la procedura obişnuită, în timp ce o normă generală posterioară uneia speciale nu abrogă norma specială derogatorie decât în cazul în care se prevede în mod expres.[7]

Având în vedere relaţiile între procedura obişnuită şi procedura specială, în reglementarea unei astfel de proceduri legiuitorul trebuie să aibă în vedere următoarele îndatoriri:

  • să stabilească cu precizie cauzele în care se aplică procedura specială, normele derogatorii fiind de strictă interpretare;
  • să prevadă normele derogatorii de la procedura obişnuită astfel încât să dea formă unei proceduri speciale şi nu numai unor elemente de derogare;
  • să precizeze că acolo unde nu se derogă se aplică normele procedurii obişnuite.[8]


[1] Ion Neagu, Drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucureşti, 2002, p.  839

[2] Grigore Theodoru, T. Plăeşu, Drept procesual penal, Partea specială, vol. II, Editura Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, 1987, p. 359

[3] Siegfried Kahane,  Drept procesual penal, Editura Pedagogică, Bucureşti, 1963, p. 330

[4] Vasile Păvăleanu,  Drept procesual penal, Partea specială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002,  p. 517

[5] Grigore Theodoru, Drept procesual penal, Partea specială, Editura Cugetarea, Iaşi, 1998, p.  577

[6] Grigore Theodoru, T. Plăeşu, op. cit., p. 360

[7] Vasile Păvăleanu, op. cit., p. 518

[8] Grigore Theodoru, T. Plăeşu, op. cit., p. 578

Licenta, contract de

 

CONTRACT DE LICENTA NR. …../…………..

 

Incheiat intre:

S.C. …………………………., cu sediul in ………….., str. …………, nr. …, cod postal ……, tel./fax ……….., inscrisa la Registrul Comertului sub nr. ……., cod fiscal ……….., reprezentata prin ………………….., in calitate de ………., denumita in continuare LICENTIATOR

si

S.C. …………………………., cu sediul in ………….., str. …………, nr. …, cod postal ……, tel./fax ……….., inscrisa la Registrul Comertului sub nr. ……., cod fiscal ……….., reprezentata prin ………………….., in calitate de ………., denumita in continuare LICENTIAT, s-a incheiat urmatorul contract de licenta.

 

Art. 1. Obiectul contractului:

LICENTIATORUL acorda LICENTIATULUI dreptul de a produce si de a utiliza urmatoarele marfuri: …………………………………………….. fabricate si dezvoltate conform brevetului LICENTIATORULUI, avand caracteristicile tehnice si realizand parametrii specificati in anexa nr. 1 la contract, denumite in prezentul contract “produse”.

LICENTIATUL va avea dreptul de a vinde produsele in urmatoarele teritorii: ………………………….

 

Art. 2. Drepturile si obligatiile LICENTIATORULUI:

In calitatea sa de proprietar al brevetului, LICENTIATORUL poate retrage LICENTIATULUI dreptul de productie, utilizare si vanzare, in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale, cu avizarea acestuia intr-un termen de 30 de zile.

LICENTIATORUL este indreptatit la incasarea pretului pentru licenta acordata.

LICENTIATORUL declara ca produsele sunt rezultatul propriei sale conceptii, ca ele reprezinta proprietatea sa industriala si ca el poate dispune legal si liber de toate brevetele, protejand LICENTIATUL in fata tertilor si suportand eventualele daune care ar rezulta din aceste pretentii.

LICENTIATORUL se angajeaza sa livreze documentatia tehnica si furnitura necesare executarii si utilizarii produselor, la termenele prevazute in anexa nr. 2 la contract si sa acorde asistenta tehnica pentru fabricarea produselor.

 

Art. 3. Drepturile si obligatiile LICENTIATULUI:

LICENTIATUL are dreptul exclusiv de productie, utilizare si comercializare a produselor in teritoriul contractual, in conditiile specificate in contract.

Pe toata durata valabilitatii contractului, LICENTIATUL nu va putea contracta drepturi de productie, utilizare si comercializare pentru produse similare, cu concurentii LICENTIATORULUI fara aprobarea acestuia.

LICENTIATUL se angajeaza sa nu transmita drepturile de productie, utilizare si comercializare obtinute prin acest contract in favoarea unui tert fara acordul prealabil al LICENTIATORULUI.

LICENTIATUL se angajeaza sa plateasca LICENTIATORULUI pretul solicitat pentru drepturile de productie, utilizare si comercializare primite.

 

Art. 4. Termene si conditii de livrare pentru documentatia tehnica:

LICENTIATORUL se angajeaza sa livreze documentatia tehnica necesara exercitarii drepturilor LICENTIATULUI, la termenele prevazute in anexa nr. 2 la contract.

 

Art. 5. Livrarea furniturii:

LICENTIATORUL se angajeaza sa livreze toate componentele, piesele si materialele necesare fabricarii produselor la termenele si in conditiile specificate in anexa nr. 2 la contract.

 

Art. 6. Pretul contractului si modalitatile de plata:

Pretul pe care LICENTIATUL este obligat sa-l plateasca este de … $.

Plata pretului se va face pe baza facturii emise de catre LICENTIATOR, in maximum .. zile de la primire.

Plata se va face in lei, la cursul zilei emiterii facturii.

 

Art. 7. Garantii contractuale:

LICENTIATORUL garanteaza LICENTIATUL asupra calitatii si a performantelor tehnice ale produselor pe o perioada de … luni de la data comercializarii lor.

 

Art. 8. Modificarea contractului:

Modificarea unilaterala a contractului este interzisa. Completarile si modificarile la prezentul contract se fac prin acordul de vointa liber exprimat al ambelor parti si devin valabile si opozabile partilor contractante daca sunt cuprinse in acte aditionale semnate de ambii cocontractanti.

 

Art. 9. Raspunderea contractuala:

Prezentul inscris serveste interesul comun al partilor care se obliga sa-l execute intocmai, cu buna credinta, sinceritate si seriozitate.

Ambele parti se obliga sa urmareasca si sa se informeze reciproc asupra derularii contractului.

Neexecutarea, executarea necorespunzatoare sau executarea cu intarziere a obligatiilor contractuale angajeaza pentru partea in culpa raspunderea si, implicit, plata de penalitati si despagubiri.

Nerespectarea in termen a obligatiilor asumate in prezentul contract atrage o penalizare de …% din valoarea contractului, penalizare ce va fi suportata de partea in culpa.

 

Art. 10. Forta majora:

Forta majora exonereaza de raspundere partea care o invoca, in conditiile legii, cu cerinta notificarii partenerului contractual in termen de … zile de la aparitie.

Orice eveniment independent de vointa partilor, imprevizibil si insurmontabil, aparut dupa incheierea contractului si care impiedica partile sa execute total sau partial obligatiilor contractuale, va fi considerat caz de forta majora.

Partea care invoca forta majora are obligatia sa o aduca la cunostinta celeilalte parti, in scris, in maximum 5 (cinci) zile de aparitie, iar dovada fortei majore, impreuna cu avertizarea asupra efectelor si intinderii posibile a fortei majore, se va comunica în maximum 15 (cincisprezece) zile de la aparitie. Data de referinta este data stampilei postei de expediere. Dovada va fi certificata de Camera de Comert si Industrie sau alt organism abilitat de legea statului care o invoca. Partea care invoca forta majora are obligatia sa aduca la cunostinta celeilalte parti incetarea cauzei acesteia in maximum 15 (cincisprezece) zile de la incetare. Daca aceste imprejurari si consecintele lor dureaza mai mult de 3 luni, fiecare partener poate renunta la executarea contractului pe mai departe. In acest caz, nici una din parti nu are dreptul de a cere despagubiri de la cealalta parte, dar ele au indatorirea de a-si onora toate obligatiile pana la aceasta data.

 

Art. 11. Solutionarea litigiilor:

Eventualele litigii care s-ar putea ivi in legatura cu acest contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca partile nu cad de acord, vor fi solutionate de instantele de judecata competente.

 

Art. 12. Dispozitii finale:

Prezentul contract s-a incheiat in 2 (doua) exemplare, din care 1 exemplar la LICENTIAT si 1 exemplar la LICENTIATOR.

Actele aditionale la contract se vor incheia in acelasi numar de exemplare.

 

 

LICENTIATOR, LICENTIAT,

Prin …………………… Prin ……………………

In calitate de ………….. In calitate de …………..

……………………….. ………………………..




 

« Previous Page