Intel P4X+ICH10(R)
La un an dupa lansarea seriei de buget/mainstream P31/P35 (Bearlake) Intel ne pune la dispozitie doua noua chipseturi: P43/P45 grupate sub numele de cod Eaglelake. Acestea au inceput sa fie disponibile pe piata incepand cu luna iunie 2008.
P35 + PCI-E 2.0 = P45
De la noul chipset ne asteptam un overclocking dus la cote si mai inalte pentru ca in afara de noul bus PCI-E 2.0 nu putem observa alte schimbari majore de arhitectura. Ar mai fi de mentionat suportul pentru 16GB de memorie, asptect ce conteaza mai putin in practica.
Intel ICH10
Intel® I/O Controller Hub (ICH) – ajuns acum la versiunea a 10-a (chipsetul P35 este cuplat cu ICH9), este southbrige-ul placii de baza, adica chip-ul responsabil cu conexiunile mai lente: USB, PCI, SATA, SMbus, HDaudio, etc.
Noul southbridge ofera si suport pentru Intel Extreme Tunnig. Asta inseamna ca vom face overclocking mai cu spor si cu aprobare direct de la tata Intel. Altceva? Nimic in plus fata de ICH9.
Cum ne-am obisnuit deja southbridge-ul celor de la Intel vine in doua arome cu RAID sau fara… ICH10-R fiind varianta care ofera si posibilitatea de a beneficia de matrici RAID, si echipeaza placile care ne solicita ceva mai mult bugetul.
P45 (northbridge)
Northbridge-ul unei placi de baza este responsabil cu conexiunile rapide si este conectat direct la procesor. O placa motorizata de un northbridge P45 se poate lauda o cu o latime dubla pe bus-ul PCI-E care poate ajunge pina la 16GB/s in rest controllerul de memorie (82P45 MCH) compatibil DDR2/DDR3 a ramas cu aceleasi specificatii care se opresc la DDR2 1066 (sau 1200 cum vom intalni la unele placi – bineintles in overclocking mode) si DDR3@1333 Mhz.
PCI-Express 2.0
PCI-Express de a doua generatie (PCI-E 2.0) este fara indoiala principala noutate adusa de noul chipset.
Pentru cei care avut de a face pe rand cu AGP 2x/4x/8X, si PCI-E 4X/8x/16X, 1.0/1.1 si acum 16X / 2.0 entuziasmul nu ar trebui sa fie prea mare. Latimea de banda maxima pe care o poate atinge busul dedicat placii video stim ca are o influenta minora asupra performantei placii grafice din moment ce acesta are la dispozitie in totdeauna de mai multa latime de banda de cat poate folosi.
Lucrurile stau putin altfel cand intra in joc doua placi unde ceva mai multa latime da banda ajuta la obtinerea unor performante sensibil mai bune in Crossfire sau SLI. Totusi pentru a putea beneficia la maximum de specificatiile busului PCI-E 2.0 mai trebuie sa apelam la o placa cu chipset X38/X48 care permite folosirea a doua sloturi PCI-E 16X, fata de 2 sloturi 8X cat ne permite o placa cu chipset P45.
P43 – fratele mai mic
Varianta low end a chipsetului P45 este echitata ca fiind P43. O placa echipata cu un chipset P43 suporta doar un singura conexiune PCI-E 16X, deci adio Crossfire. Pe langa aceasta, trebuie sa ne asteptam la optiuni de overclocking ceva mai saracioase tipic pentru o placa din acest segment.
| Intel P45 Express | Intel P43 Express | |
| PCI Express graphics | 1 x16 or 2 x8 (Gen2) | 1 x16 (Gen2) |
| Max FSB support | 1333MHz FSB | 1333MHz FSB |
| Max memory speed | DDR3-1333 | DDR3-1066DDR2-1066 |
| FSB/DDR OC ability | Best | Good |
| Memory channels/DIMM support | 2/4 | 2/4 |
Consum redus de energie
Desi nu vom observa vreo diferenta pe factura trebuie stiut ca noile chipseturi sunt mai verzi si consuma ceva mai eficient energia.
Sa vedem si o placa motorizata de noul chipset la treaba… Arosck Turbo Twins2000 Review. (in curand)
Categorie: Reviews | 5 Comments
Arenda, contract de
CONTRACT DE ARENDĂ
Între subsemnaţii:
1. Proprietar …………, domiciliat în ………… şi
2. Arendaş ………….., domiciliat în ………… a intervenit următorul contract de arendare.
I. Eu ……….. declar că am arendat d-lui ……….. terenul în suprafaţă de ………. situat în ……….. având ca vecini la N. ……… S. ……… V. ……… E. ……… care este îngrădit cu gard de ……….. împreună cu grajdul care se află construit pe el.
Preţul arendării este de ………. lei anual, care se va plăti eşalonat în ….. rate lunare, trimestriale, semestriale sau anual, în toate cazurile anticipat şi anume la data de ……… ale fiecărei luni.
Termenul arendării este de ……….., începând cu data de …………..
Arendaşul primeşte terenul în starea în care se află la această dată şi nu are dreptul să ceară ca proprietarul să execute lucrări de îmbunătăţire, reparaţiuni sau construcţii de acarete.
Arendaşul nu are dreptul la despăgubiri ori la micşorarea arendei, nici la rezilierea contractului, pentru orice lipsuri sau stricăciuni, nici pentru cazuri de forţă majoră.
Arendaşului, pe lângă obligativitatea de a plăti arenda, îi mai revin următoarele îndatoriri:
– să nu subarendeze, fără consimţământul scris al meu, în calitate de proprietar;
– să vegheze la respectarea hotarelor, a semnelor hotarelor şi să mă înştiinţeze pe mine, proprietarul, în timp util, despre orice tulburare sau încălcare de hotar;
– în ultimul an de arendare şi imediat după ridicarea recoltelor să pună la dispoziţia noului arendaş, locurile disponibile pentru a executa arăturile şi semănăturile, respectându-se locurile cu recolta neridicată;
– să plătească primele de asigurare
– orice îmbunătăţire, construcţii, reparaţii făcute de arendaş rămân la expirarea contractului în deplina proprietate a mea, în calitate de proprietar.
Pentru garantarea îndeplinirii obligaţiilor sale, arendaşul a depus garanţie suma de ……… lei, care va rămâne la dispoziţia mea până la expirarea contractului de arendare.
În cazul în care arendaşul nu va executa una dintre obligaţiile ce-i revin, prezentul contract este reziliat de drept iar eu, proprietarul, am dreptul să cer evacuarea sa de pe teren fără somaţie, trecerea vreunui termen sau judecată.
Orice îngăduinţă din partea mea, proprietarul, în ce priveşte respectarea vreunei obligaţii ce revine arendaşului, trebuie considerată o simplă toleranţă şi nu o renunţare sau modificare a pactului comisoriu mai sus menţionat.
II. Eu …………. arendaş, declar că am luat în arendă de la domnul …………. terenul descris mai sus (împreună cu construcţiile aflate pe el) pe termen de ……….., plata arendei fiind fixată la suma de …….. lei şi înţeleg să fiu de acord şi să respect toate obligaţiile ce-mi revin, aşa cum au fost enunţate mai sus.
Taxele de timbru, cheltuielile cu redactarea şi autentificarea acestui contract, rămân în sarcina mea, arendaşul.
Comunicările judiciare şi extrajudiciare privitoare la acest contract se vor face la domiciliile părţilor, prevăzute mai sus.
Competenţa cu judecarea unor eventuale neînţelegeri aparţine ……………
Încheiat astăzi ………. în ……. exemplare.
Proprietar
………..
Arendaş
………
Categorie: Modele de contracte | Lasa un comentariu
Contract privind constituirea dreptului de superficie
CONTRACT PRIVIND CONSTITUIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE
Art. 1. PĂRŢILE CONTRACTANTE
Dl./D-na. ……………, domiciliat în ………, str. ………, nr. …, bl. …., ap. …., identificat cu B.I. seria ……, nr. ………, proprietar al imobilului construcţie situat în ………….., str. …………., nr. …., în calitate de superficiar.
Dl./D-na. ………………, domiciliat în ………, str. …………, nr. …, bl. …., ap. …., identificat cu B.I. seria …, nr. ……………, în calitate de proprietar al terenului situat în ………….., str. …. nr. ….
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Prin prezentul contract proprietarul se obligă să constituie în favoarea superficiarului dreptul de superficie contra unei prestaţii băneşti.
Art. 3. PREŢUL CONTRACTULUI
Superficiarul plăteşte proprietarului o indemnizaţie lunară de ………. lei în schimbul acordului exprimat de acesta cu privire la constituirea dreptului de superficie.
Art. 4. DURATA CONTRACTULUI
Dreptul de superficie se constituie pe durata existenţei construcţiei menţionate mai sus.
Art. 5. DATA ŞI LOCUL PLĂŢII
Superficiarul va face plata indemnizaţiei la fiecare …… ale lunii, la domiciliul proprietarului terenului.
Art. 6. DREPTURILE Şi OBLIGAŢIILE SUPERFICIARULUI
Superficiarul dobândeşte prin prezentul contract, dreptul de a exercita posesia şi folosinţa asupra terenului, precum şi dreptul de a dispune de substanţa lui în limitele impuse de necesitatea realizării construcţiei (săpături, amenajări etc.).
Superficiarul este obligat să achite suma prevăzută la art. 3 din prezentul contract la data şi locul stabilit.
Art. 7. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PROPRIETARULUI
Proprietarul terenului are dreptul la plata sumei prevăzute în contract.
Proprietarul terenului garantează folosinţa liniştită şi utilă a terenului.
Proprietarul terenului garantează pe superficiar contra evicţiunii provenită atât din fapta sa, cât şi din fapta terţilor.
Art. 8. RĂSPUNDEREA CONTRACTUALĂ
Superficiarul este obligat să plătească proprietarului penalităţi de întârziere în cuantum de …….. lei/zi în cazul în care execută cu întârziere obligaţia de plată a preţului contractului.
Superficiarul este îndreptăţit la plata unor daune interese în sumă de ……. lei, în cazul în care folosinţa sa liniştită şi utilă asupra terenului este tulburată de către proprietarul terenului sau de către un terţ.
Art. 9. ÎNCETAREA CONTRACTULUI
Contractul se considera desfiinţat de drept de către oricare parte contractantă, dacă cealaltă parte nu-şi execută obligaţiile asumate prin prezentul contract, dar nu mai înainte de punerea debitorului în întârziere, în formele prevăzute de lege.
Art. 10. FORŢA MAJORĂ
Forţa majoră exonerează părţile de răspundere în cazul executării necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor asumate prin prezentul contract.
Prin forţă majoră se înţelege un eveniment independent de voinţa părţilor, imprevizibil şi insurmontabil, apărut după încheierea contractului şi care împiedică părţile să-şi execute obligaţiile asumate.
Art. 11. LITIGII
Litigiile ce decurg din acest contract, inclusiv cele referitoare la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinţarea prezentului contract se va soluţiona de către instanţele judecătoreşti competente.
Prezentul contract s-a încheiat la data de ……….., în 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
SUPERFICIAR,
PROPRIETAR,
Categorie: Modele de contracte | Lasa un comentariu
Contract de ipoteca
CONTRACT DE IPOTECA
nr. ………din data de …………………….
Capitolul I
Partile contractante
Articolul 1
Intre:
S.C. ……………………………………………………….. S.R.L., societate inregistrata la Oficiul Registrului comertului ………………………. cu nr. ………………………., avand sediul social in …………………………………….., sector/judet …………… , localitatea …………………………….., cod fiscal ……………………., cont deschis la …………………………….., nr. ……………………………… reprezentata prin ……………, in calitate de ……………., numita in cele ce urmeaza CREDITOR IPOTECAR si
S.C. ………………………………………………………………………………………………………………….. S.R.L., societate inregistrata la Oficiul Registrului comertului ………………………. cu nr. ………………………, avand sediul social in ……………………………. sector ……………………, cod fiscal …………..……., cont deschis la …………………., nr. ……………………………….., reprezentata prin …………………………………………., in calitate de …………………………, numita in continuare DEBITOR IPOTECAR intervine prezentul contract de ipoteca, cu respectarea normelor de ordine publica, aflate in vigoare la data incheierii acordului lor de vointa si a bunelor moravuri.
Capitolul II
Obiectul contractului
Articolul 2
Obiectul prezentului contract il reprezinta garantarea platii echipamentelor, materialelor si a montajelor cuprinse in Anexa nr. ……….. a Contractului de leasing nr. ………… din data de ……….. .
(Contractului de imprumut nr. ……. din data de ……………), in suma de ……………..…. de catre chirias-utilizator (debitor) prin debitorul ipotecar, cu imobilul situat in ……………., apartament compus din ….. camere, in suprafata de ……. m2 care constituie proprietatea sa, dovedita prin
……….. astfel:
Debitorul ipotecar se obliga sa nu instraineze apartamentul a carui ipoteca constituie obiectul prezentului contract, pana la rambursarea integrala a obligatiilor contractuale ale locatorului, insusindu-si obligatia expresa de transcriere a ipotecii conventionale.
Capitolul III
Clauze speciale
Articolul 3
Debitorul ipotecar se declara de acord ca in cazul neplatii contractului (nerambursarii imprumutului) la termenele convenite, creditorul ipotecar sa intre de plin drept in proprietatea bunului imobil supus ipotecii, fara interventia instantei judecatoresti.
Articolul 4
Debitorul ipotecar declara pe proprie raspundere ca bunul imobiliar asupra caruia se constituie garantia locatarului este proprietatea sa, nu este afectat de nici o creanta in favoarea vreunei persoane fizice sau juridice.
Articolul 5
Eventualele litigii intre partile contractante vor fi solutionate pe cale amiabila, in caz contrar apelandu-se la Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de Industrie si Comert a Romaniei, Bucuresti.
Articolul 6
Prezentul contract face parte integranta din Contractul de leasing nr. ……… din data de ………… .
(Contractul de imprumut nr. ……. din data de ……………….).
Redactat si dactilografiat de parti astazi, …………………….., intr-un numar de 4 (patru) exemplare, dintre care 3 (trei) exemplare s-au remis partilor.
CREDITOR IPOTECAR DEBITOR IPOTECAR
S.C ……………………………………….. S.R.L. S.C. ………………………………………. S.R.L.
prin prin
Reprezentanti legali Reprezentanti legali
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Acest contract are la baza dispozitiile art. 1746, 1769 1777 din Codul civil.
Categorie: Modele de contracte | Lasa un comentariu
Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, Contract de
Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor
Nr. …….. din data …………..
Incheiat in baza Legii nr. 8/1996 privind protectia dreptului de autor
Art. 1. Parti contractante:
1. S.C. …………… din …………, str. …………, nr. ……, bloc …., ap. ……….., inregistrata la Registrul Comertului sub nr., cont curent ………, deschis la ………… reprezentata prin …………… in calitate de proprietar al bazei de date, continand ……………………., denumita in continuare CEDENT
si
2. S.C. ……………… din ……….., str. …………, nr. ….., ap. …., inregistrata la Registrul Comertului sub nr. …………………… cont curent, deschis la …………….., reprezentata prin ……………….., in calitate de ………….., denumita in continuare CESIONAR
Art. 2. Obiectul contractului il constituie cesiunea drepturilor patrimoniale si a drepturilor conexe asupra bazei de date …………………… Drepturile morale raman in continuare ale CEDENTULUI. Pentru operele derivate care vor rezulta CEDENTUL accepta expres ca numele operelor derivate sa fie ales de CESIONAR. De asemenea, CESIONARUL va hotari daca si in ce mod si cand vor fi aduse operele derivate la cunostinta publica si cum vor fi utilizate si exploatate.
a) Drepturile patrimoniale care se cedeaza si care nu mai necesita nici o alta autorizare ulterioara, in afara prezentului contract includ:
– Producerea oricarei opere derivate plecand de la aceasta baza de date
– Reproducerea integrala sau partiala a bazei de date, cu conditia ca ea sa se vanda sau doneze sub forma unui produs finit, ca de exemplu un program care opereaza asupra acestei baze de date;
– Difuzarea operelor derivate plecand de la baza de date se va face la latitudinea CESIONARULUI, incepand cu data la care acesta doreste;
– Prezentarea directa a oricarei opere derivate;
– Difuzarea secundara a oricarei opere derivate;
– Dreptul la comunicarea publica a operelor derivate.
– Dreptul de editare, pentru un numar nelimitat de exemplare, numarul minim fiind 1 exemplar, care revine gratuit CEDENTULUI.
b) Drepturile conexe pe care CEDENTUL le cedeaza CESIONARULUI, fara nici o alta autorizare ulterioara se refera la:
– dreptul la reproducere si difuzare a oricarei opere derivate;
– dreptul de a traduce, adapta, adnota baza de date
Art. 3. Teritorialitate, Cesionare neexclusiva cu conditie expresa
CEDENTUL cedeaza CESIONARULUI drepturile patrimoniale si drepturile conexe pe toate teritoriile, neexclusiv. Cu toate ca cedarea se face neexclusiv, partile convin expres ca CESIONARUL va putea ceda dreptul sau asupra oricarei opere derivate unei alte persoane, numai sub forma unui contract EULA (end user licence agreement). CESIONARUL nu are dreptul sa cesioneze baza de date in stare pura, asa cum o primeste de la CEDENT, decat intr-un produs finit.
Art. 4. Conditii de securitate a bazei de date, metode de exploatare
Oricare opera derivata din baza de date sau dintr-o selectie din baza de date trebuie sa respecte conditiile de siguranta si protectie a bazei de date impuse de CEDENT. Pentru a fi difuzata, CEDENTUL trebuie sa-si dea acceptul scris cu privire la indeplinirea conditiilor de siguranta, in termen de maximum 15 zile de la prezentarea operei derivate, in caz contrar raspunsul fiind considerat favorabil CESIONARULUI in vederea difuzarii. In cazul in care CEDENTUL considera ca masurile de protectie a bazei de date pe care CESIONARUL le asigura nu sunt suficiente trebuie sa-l notifice pe CESIONAR in scris in acelasi termen de 15 zile, de mai sus. Odata cu respectiva notificare, CEDENTUL va trebui sa specifice masurile suplimentare de siguranta pe care le cere, CESIONARULUI.
Art. 5. Remuneratia care se cuvine CEDENTULUI pentru baza de date pana la data de ………….. este de …………. . Ea va fi platita numai dupa eliberarea din partea CEDENTULUI a acceptului cu privire la indeplinirea conditiilor de siguranta.
Art. 6. Termenul de cedare este nedeterminat
Art. 7. Prezentul contract se reziliaza de drept de catre oricare dintre parti in cazul neindeplinirii de catre cealalta parte a obligatiilor contractuale.
Art. 8. Notificari
In intelesul prezentului contract, orice notificare/comunicare adresata de o parte celeilalte va fi considerata valabil indeplinita daca va fi transmisa acestei ultime parti la adresa mentionata la inceputul prezentului contract. In cazul in care comunicarea/notificarea va fi facuta prin posta, ea va lua forma unei scrisori recomandate ce se considera ca a fost primita de destinatar in 5 zile de la data la care a fost predata serviciului postal. In cazul in care comunicarea/notificarea va fi sub forma de fax sau telex, comunicarea se considera primita de destinatar in prima zi lucratoare urmatoare celei in care a fost expediata. Comunicarile/notificarile verbale nu sunt luate in considerare de nici una din parti, daca nu sunt confirmate prin una din modalitatile prevazute in acest articol.
Art. 9. Litigiile decurgand din interpretarea si executarea prezentului contract, care nu pot fi solutionate pe cale amiabila, vor fi supuse instantelor judecatoresti competente.
Art. 10. Forta majora
Orice imprejurare independenta de vointa partilor contractante, intervenita dupa data semnarii contractului si care impiedica executarea acestuia este considerata ca forta majora si exonereaza de raspundere partea care o invoca. Sunt considerate ca forta majora, in sensul acestei clauze, imprejurari ca: razboi, revolutie, calamitati. Partea care invoca forta majora trebuie sa anunte cealalta parte in termen de 10 zile de la data aparitiei respectivului caz de forta majora.
Dupa incetarea cazului de forta majora, partea care l-a invocat, isi va relua obligatiile contractuale in termen de 3 zile si va anunta cealalta parte. Daca nu procedeaza la anuntarea, in termenele prevazute mai sus, a inceperii si incetarii cazului de forta majora, partea care il invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin neanuntarea in termen.
Art. 11. Dispozitii finale
Modificarea prezentului contract poate fi facuta numai in scris, prin acordul ambelor parti.
Prezentul contract, impreuna cu modificarile si anexele sale, reprezinta vointa partilor si inlatura orice intelegere orala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui. Prezentul contract a fost incheiat in limba romana in doua exemplare, unul pentru CESIONAR, unul pentru CEDENT.
CEDENT, CESIONAR,
Categorie: Modele de contracte | Lasa un comentariu
Noţiunea de infracţiune flagrantă
Folosit de multă vreme în vocabularul juridic, termenul de „flagrant/flagranţă” derivă din participiul flagrans-tis al verbului latin flago-are (a arde).1 Sensul de arzător, înflăcărat este folosit din vechime în vocabularul juridic, înţelegându-se prin aceasta că infractorul este prins în focul acţiunii sale, respectiv cum obişnuieşte a se spune, cât încă fapta este „caldă”.2
Acest termen raportat la săvârşirea unei infracţiuni, exprimă o anumită relaţie între momentul comiterii infracţiunii şi momentul descoperirii ei şi a făptuitorului.3
Astfel, art. 465 alin.1 C. pr. pen. defineşte infracţiunea flagrantă ca fiind acea infracţiune descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după săvârşire, iar în alin. 2 al aceluiaşi articol se prevede că este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de persoana vătămată, de martorii oculari sau de strigătul public ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natură a-l presupune participant la infracţiune.
Această definiţie a infracţiunii flagrante a fost preluată din dreptul francez, respectiv Codul francez de instrucţie criminală din 1808.4
În mod evident, până a ajunge la forma consacrată de art. 465 C. pr. pen., noţiunea de infracţiune flagrantă a cunoscut tot felul de reglementări.
Astfel, Codul de procedură penală din 2 decembrie 1864 dădea infracţiunilor flagrante următoarea definiţie: „Flagrantul delict ce numeşte delictul ce se comite acum sau care de curând se comisese. Se va socoti de asemenea flagrant delict cazul când prevenitul este urmărit de strigătul public şi cazul când se găsesc asupra lui lucruri, arme, instrumente sau hârtii, care dau de presupus că el este autor sau complice, îndestul numai ca acestea să se fi petrecut aproape de locul şi de timpul comiterii delictului”.
Dispoziţii speciale deosebite de cele ale Codului de procedură penală din 1864 au fost stabilite prin Legea din 13 aprilie 1913 (Legea micului parchet), lege care se aplică numai infracţiunilor flagrante sancţionate cu pedepse corecţionale, comise în anumite locuri publice, şi privea atât „instrucţiunea” (urmărirea) cât şi judecata.
În Codul de procedură penală din 19 martie 1936, republicat la 20 iulie 1943, a fost inclusă, cu unele modificări şi Legea micului parchet. Art. 218 cuprindea următoarea definiţie a infracţiunii flagrante: „infracţiunea flagrantă este acea descoperită în momentul comiterii sau imediat după comitere; este de asemenea socotită infracţiune flagrantă şi acea ai cărei făptuitori sunt urmăriţi imediat după săvârşire de partea vătămată, de martori oculari sau de strigătul public, ori au fost surprinşi cu efecte, arme, instrumente, hârtii sau alte obiecte de natură a-i presupune autori sau complici, aproape de locul şi de timpul comiterii infracţiunii”.
Legislaţiile altor state cuprind reglementări similare în materia infracţiunii flagrante.
Codul de procedură penală italian prevede că: „este stare de flagrant situaţia în care persoana este prinsă în timpul comiterii infracţiunii sau care, după ce a comis infracţiunea, este urmărită de organele de urmărire penală, de persoana vătămată sau de alte persoane sau care este surprinsă cu lucrurile sau urmele care o fac să fie considerată ca fiind cea care a comis infracţiunea”.5
Legislaţia franceză are o reglementare asemănătoare: este flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după aceea dar şi în cazurile când într-un timp foarte apropiat acţiunii, persoana bănuită este urmărită de protestul public sau este găsită în posesia unor obiecte sau prezintă urme sau indicii care lasă să se înţeleagă că a participat la infracţiune.6
1 Voichiţă Ionaşcu, Dicţionar latin-român, Ed. Orizonturi, Buc, 1992, p. 84
2 N. Volonciu, Tratat de procedură penală, Partea specială, vol. II, Editura Paideia, Bucureşti, 1998, p. 445
3 Ion Neagu, Drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucureşti, 2002, p. 843
4 Gheorghe V. Tarhon, Infracţiuni pentru care se aplică proceduri speciale de urmărire şi judecată, Editura Ştiinţifică, 1958, p. 144
5 V. Manzini, Trattato di diritto procesuale penale, Torino, Unione, vol. IV, Tip, Ed. Torinesse, 1931, p. 98
6 Georges Levasseur, Droit pénal général et procédure pénale, Ed.12 Dall.. Paris, 1996
Categorie: Drept penal | Lasa un comentariu
CCCP – The Combined Community Codec Pack
Combined Community Codec Pack, sau mai pe romaneste Pachet Combinat de Codecuri ale Comunitatii1, este compilatia de care avem nevoie pentru a putea viziona filmele in Windows fara batai de cap.
Dupa cum recunosc si cei din spatele proiectului pachetul este unul mai mult de filtre decat de codec-uri, filtrele fiind cele responsabile cu redarea informatiei decodate. Dar cum filtru incepe cu F – CCFP nu ar fi sunat la fel de bine… asa ca a denumirea compilatiei a ramas CCCP care, daca nu v-ati prins deja, este acronimul fostei Uniuni Sovietice. (CCCP = URSS)
FFDShow – mana in mana cu Windows si DirectX…
Nucleul de baza al CCCP il constitutie FFDShow Tryouts care functioneaza sub Windows ca un filtru DirectShow, componenta a API-ului DirectX de la Microsoft. FDShow stie sa profite de tehnologii precum SSE, SSE2, SSE3, 3DNow! dar randarea prin intermediul directx limiteaza compatibilitatea doar la sistemele de operare Windows. (pentru OS X si Linux avem MPlayer)
Ultima versiune CCCP functioneaza doar impreuna Windows Vista si bineinteles 2K/XP iar pentru Windows 98/Me avem la dispozitie o distributie mai veche din 2007.
Formate si codec-uri suportate
Desi nu si-a propus sa fie solutia totala in materie audio-video CCCP ne ofera posibilitatea de a viziona aproape orice format. In materie de containere2 avem cel mai bun suport existent pentru containerele matroska – .mkv .
|
Containere:
Subtitrari:
|
Codecuri video:
|
Instalare
Pasul 1: Mai intai dezinstalam codecurile si filtrele existente. In mod normal nu va fi un dezastru daca alegem sa facem instalarea peste codecurile deja existente, dar pentru a evita un eventual codec hell (atunci cand mai multe codecuri&filtre care stiu sa faca acelasi lucru intra in conflict) cel mai bine e sa facem instalarea “pe curat”.
Pasul 2: Selectam varianta de instalare. Recomandabil e sa optam pentru o instalare completa, si chiar daca cele doua playere incluse in pachet (Media Player Classic Homecinema si Zoomplayer) nu sunt pe gustul nostru e bine sa le pastram pentru situatii de urgenta atunci cand playerul preferat nu face fata.
Pasul 3: Daca nu stim despre ce vorba nu avem de facut modificari aici. Fraiele decodarii vor fi preluate de catre FFDShow tryouts.
Pasul 4: La finalul configurarii putem opta pentru a face asocierea fisierelor .avi, .mkv, .mp4 sau .ogm cu unul dintre cele doua playere incluse in pachet: Media Player Classic Homecinema sau Zoomplayer.
Concluzii
|
Pro
|
Contra
|
- Daca ne intrebam despre ce comunitate este vorba…trebuie sa avem in vedere toata comunitatea “internauta”, pentru ca oricine poate aduce contributii. [↩]
- Formate ce contin stream-uri video si audio, si eventual subtitrari si alte facilitati (meniuri de exemplu) [↩]
Categorie: Reviews | 23 Comments
Contract de leasing imobiliar
Contract de leasing imobiliar
Nr. …….. din …./……./……..
I. Părţile contractante
Între Societatea Comercială …………………………………………, reprezentată legal prin ………………., cu sediul în …………………. str. ……………….., nr. ………., sectorul ………….., municipiul Bucureşti/judeţul ………………, tel. …………………., fax …….., cu contul nr. …………………….., deschis la Banca ……………….., Sucursala ………………., codul fiscal nr. ………………., denumită în continuare locator, şi
Societatea Comercială …………………, reprezentată legal prin ………………..2), cu sediul în ……………….. str. …………….. nr. ……………………, înmatriculată la oficiul registrului comerţului cu nr. J/…../….3), codul fiscal nr. …………, cu contul nr. ………….., deschis la Banca ……………………….., Sucursala …………………, denumită în continuare utilizator, s-a încheiat prezentul contract.
II. Obiectul contractului
ARTICOLUL 1
Locatarul se obligă să transmită dreptul de folosinţă şi posesie, iar utilizatorul, să plătească şi să preia bunul imobil4), situat în ………….., cu terenul aferent5) în suprafaţă de …………, având următoarele vecinătăţi:
– la nord: ……………………;
– la sud: …………………….;
– la vest: ……………………;
– la est: …………………… .
ARTICOLUL 2
Predarea-preluarea bunului ce face obiectul utilizării în sistem de leasing imobiliar se consemnează în proces-verbal, anexat la prezentul contract.
Bunul imobil ce face obiectul prezentului contract va fi utilizat pentru:
…………………………………………………………………….
ARTICOLUL 3
Obligaţiile locatorului
Locatorul se obligă:
a) să confere utilizatorului un drept de folosinţă şi posesia bunului utilizat în sistem de leasing imobiliar;
b) să predea bunul la termenul stipulat în prezentul contract;
c) să respecte, la expirarea contractului de leasing imobiliar, dreptul de opţiune al utilizatorului, care constă în posibilitatea de a solicita achiziţionarea bunului sau restituirea acestuia.
ARTICOLUL 4
Obligaţiile utilizatorului
Utilizatorul se obligă:
a) să preia şi să folosească bunul după destinaţia care rezultă din contract;
b) să nu încheie un contract de sublocaţie privind bunul încredinţat, fără acordul locatorului;
c) să efectueze plăţile cu titlu de redevenţă, în cuantumul valoric stabilit şi la datele fixate în prezentul contract;
d) să execute la termen şi în bune condiţii toate reparaţiile capitale şi curente;
e) să apere, în raporturile cu alte persoane, dreptul de proprietate al locatorului cu privire la bunul ce face obiectul prezentului contract;
f) să asigure bunul la o societate de asigurări autorizată şi să plătească primele de asigurare ori să preia contractul de asigurare de la locator;
g) să plătească toate impozitele şi taxele, precum şi utilităţile consumate (energie electrică, termică, gaze naturale, apă, salubritate, telefon, fax etc.);
h) să efectueze investiţiile convenite cu locatorul, prevăzute în anexa la prezentul contract5);
i) să predea bunul locatorului, în stare bună de folosinţă, potrivit destinaţiei sale, la expirarea sau la rezilierea prezentului contract, în cazul în care nu şi-a exercitat dreptul la opţiune, prin notificare scrisă, cu cel puţin 30 de zile înainte de data expirării, fiind considerat că, iniţial, l-a primit în stare bună.
III. Termen
ARTICOLUL 5
Termenul utilizării în sistem de leasing imobiliar este de …. ani, cu începerea de la data semnării procesului-verbal menţionat la art. 2.
Contractul nu se poate prelungi peste termenul stipulat la alineatul precedent.
IV. Preţ şi modalităţi de plată
ARTICOLUL 6
Preţul contractului este de ………………. lei (inclusiv garanţia de participare)6).
Redevenţele locative acoperă valoarea de circulaţie a bunului şi marja de profit a locatorului. La calculul redevenţei se va ţine seama şi de nivelul de amortizare a bunului.
Evoluţia ratei inflaţiei, care se înregistrează ulterior perfectării prezentului contract, poate determina indexarea redevenţelor locative.
ARTICOLUL 7
Modalităţi de plată
Părţile au convenit ca plata să se efectueze prin:
a) virament cu ordin de plată;
b) fila cec;
c) cambie.
Plata se face lunar, în a 25-a zi, în contul locatorului nr. …………. deschis la Banca – Sucursala ………… .
În cazul în care, la expirarea contractului de leasing imobiliar, utilizatorul îşi exprimă intenţia de a cumpăra bunul, locatorul trebuie să aibă în vedere vărsămintele efectuate anterior cu titlu de redevenţă şi amortizările.
V. Răspunderea contractuală
ARTICOLUL 8
În cazul în care utilizatorul refuză să primească bunul la termenul stipulat, nu îşi respectă obligaţiile ce se referă la realizarea de investiţii sau în situaţia în care se află în reorganizare ori faliment, locatorul are dreptul să rezilieze prezentul contract cu daune-interese7).
În cazul în care utilizatorului nu îşi execută obligaţia de plată a redevenţei, două luni consecutive, locatorul are dreptul de a rezilia contractul cu daune-interese ce cuprind redevenţele scadente şi cuantumul valoric al redevenţelor care au rămas de plătit până la expirarea prezentului contract.
Nerespectarea dreptului la opţiune al utilizatorului obligă locatorul la plata de daune care vor fi egale cu valoarea contabilă rămasă.
ARTICOLUL 9
Prevederile art. 8 nu se aplică, dacă un caz de forţă majoră împiedică sau întârzie total/parţial executarea contractului. Pentru această situaţie, partea afectată va fi exonerată de răspundere privind îndeplinirea obligaţiilor sale pentru perioada în care această îndeplinire este împiedicată sau întârziată de cazul de forţă majoră, conform art. 1082 şi 1083 din Codul civil.
ARTICOLUL 10
Prevederile articolului precedent nu se aplică în cazul în care partea care invocă forţa majoră era în întârziere.
ARTICOLUL 11
Prin forţa majoră se înţelege un eveniment neprevăzut şi de neînlăturat, independent de voinţa părţilor, care întârzie sau împiedică total/parţial îndeplinirea obligaţiilor contractuale, cum ar fi: calamitate naturală, incendiu, stare de război.
Greva nu va fi considerată caz de forţă majoră.
Partea care invocă forţa majora este obligată să justifice celeilalte părţi, în termen de 5 zile de la apariţia cazului de forţă majoră, existenţa acesteia, prin notificare scrisă însoţită de acte doveditoare, confirmate de Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Dacă notificarea nu s-a transmis în condiţiile stabilite, partea aflată în culpă este responsabilă de prejudiciile provocate celeilalte părţi, întrucât nu a făcut dovada existenţei cazului de forţă majoră.
VI. Modificarea contractului
ARTICOLUL 12
Modificarea clauzelor contractuale se face de comun acord, prin act adiţional.
VII. Dispoziţii finale
ARTICOLUL 13
Litigiile apărute în legătură cu formarea, validitatea, interpretarea sau executarea obligaţiilor contractuale se soluţionează pe cale amiabilă sau arbitrală. În lipsa unei clauze compromisorii, litigiile vor fi soluţionate la instanţele judecătoreşti competente8).
ARTICOLUL 14
Prezentul contract, inclusiv anexele, a fost încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Locator,
…………
Utilizator,
………..
____________
Note:
1) Contractul este orientativ, părţile având dreptul să-şi fixeze drepturile şi obligaţiile în funcţie de particularităţile fiecărei situaţii, potrivit principiului libertăţii contractuale, în conformitate cu art. 969 din Codul civil, excepţie făcând clauzele care definesc natura juridică a contractului de leasing, cum sunt: art. 1, art. 3, art. 4, art. 6 alin. 2, art. 7 alin. 3, art. 8 alin. 2 şi 3.
2) Numele şi prenumele persoanei fizice, precum şi domiciliul.
3) Pentru persoanele fizice se vor menţiona actele de identitate: B.I. seria şi nr., paşaportul, după caz.
4) Părţile vor face referire, în anexă, şi la bunurile imobile prin destinaţia lor, dacă sunt afectate activităţii bunului imobil ce face obiceiul înstrăinării, precum şi la teren, după caz.
5) În anexe vor fi enumerate toate obligaţiile ce revin utilizatorului din oferta tehnică inclusă în documentaţia de prezentare a societăţii comerciale şi asupra cărora s-a convenit.
6) Completarea este necesară numai în situaţia în care contractul s-a încheiat ca urmare a adjudecării unei licitaţii, precum şi în toate situaţiile în care se solicită depunerea unei garanţii de participare.
7) Daunele interese se calculează, în acest caz, în mod similar cu clauzele stipulate în contractul de vânzare-cumpărare de active/părţi sociale.
8 ) Contractul încheiat cu persoana fizică sau juridică străină este guvernat de legislaţia românească. În consecinţă, litigiile de orice fel apărute ca urmare a modului de formare, ori în legătură cu validitatea, interpretarea sau executarea obligaţiilor contractuale se vor soluţiona de către arbitrajul organizat pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României sau la instanţele judecătoreşti din România.
Categorie: Modele de contracte | Lasa un comentariu
Contract prestari servicii publicitare (model)
CONTRACT
Nr. …… din ………………..
Între:
Societatea comerciala …………………….având sediul social în …………………….., Str. ……………….., Nr. …, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul ………………., codul fiscal numarul ……………. prin reprezentantul legal Dir. Gen. ……………………………….. în calitate de prestator,
si
Societatea comerciala……………………………… având sediul social în …………………….., Str. ……………….., Nr. …, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul ………………., codul fiscal numarul ……………. prin reprezentantul legal Dir. Gen. ……………………………….. în calitate de beneficiar, au convenit încheierea prezentului contract cu respectarea urmatoarelor clauze:
I. Obiectul contractului:
Art. 1 Prestatorul se obliga sa presteze urmatoarele lucrari:
Executie postere, panouri publicitare, imprimate, carti de vizita, plicuri personalizate,
foi cu antet, etichete autocolante, pungi, stickere, bannere, expozitoare etc.
II. Obligatiile partilor contractante:
Art. 2.1. Prestatorul se obliga:
Sa furnizeze beneficiarului lucrarile (materialele) contractate prin anexe / acte aditionale / oferte ale prezentului contract.
Sa livreze cantitatea comandata, in conditiile de calitate si cantitate transmise prin comanda.
Sa respecte confidentialitatea lucrarilor.
Art. 2.2. Beneficiarul se obliga :
Sa transmita comenzile in timp util pentru a putea fi onorate de catre prestator.
III. Etapele colaborarii
Art. 3.1. Beneficiarul transmite comanda completa, semnata de persoane autorizate si stampilata impreuna cu documentatia in cauza.
Comenzile si documentatia vor fi transmise prin delegat, posta, fax sau e-mail, dupa caz.
Art. 3.2. Prestatorul prelucreaza documentatia primita si o transmite beneficiarului prin delegat, posta sau fax, pentru vizionare si « bun de tipar ».
Art. 3.3. « Bunul de tipar » se va transmite prin delegat, posta, fax, e-mail, dupa caz.
Responsabilitatea acordarii acestuia revine in exclusivitate beneficiarului.
Dupa acordarea « bun de tipar » nu mai pot interveni modificari.
Art. 3.4. Prestatorul va executa comanda numai dupa primirea « bunului de tipar », respectand intocmai continutul acestuia.
Art. 3.5. Data livrarii va fi comunicata dupa primirea « bunului de tipar ».
Art. 3.6. Livrarea comenzilor se efectueaza la sediul beneficiarului pe baza procesului verbal de predare – primire.
IV. Valoarea contractului
Art. 4.1. Valoarea contractului se exprima in EUR (curs BNR), si este data de valoarea ofertei / anexei.
V. Preturi
Art. 5.1. Preturile practicate in timpul derularii acestui contract sunt preturile acceptate prin oferte si anexate prezentului prin acte aditionale.
VI. Conditii de plata
Art. 6.1. Plata pretului se va face astfel:
0-50% avans din valoarea comenzii
50%-100% la maxim 30 de zile de la livrare pe baza facturii emise
Art. 6.2. Plata se va efectua in RON.
VII. Clauze finale
Art. 7.1. Contractul intra in vigoare la data semnarii lui si este valabil pe o perioada nedeterminata.
Art. 7.2. Orice notificare, instiintare sau corespondenta, care vine in sprijinul bunei colaborari se va transmite la adresele din preambulul prezentului contract.
Art. 7.3. Forta majora apara de raspundere partea care o invoca, in conditiile legii.
Art. 7.4. Partea care invoca forta majora are obligatia sa aduca la cunostinta celeilalte parti, in scris, in maximum cinci zile de la aparitie.
Art. 7.5. Completarile si modificarile aduse la prezentul contract nu sunt valabile decat daca rezulta expres din inscrisuri semnate de ambele parti contractante.
Art. 7.6. Eventualele litigii intre partile contractante vor fi solutionate pe cale amiabila, iar daca acest lucru nu este posibil, litigiul ivit va fi depus spre solutionare instantei judecatoresti competente.
Drept pentru care am încheiat prezentul contract în 2 (doua) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Prestator,
Beneficiar,
Categorie: Modele de contracte | 1 Comment
Clasificarea procedurilor speciale
În legislaţia procesual penală română în vigoare, procedurile speciale, puţine la număr, pot fi întâlnite atât în realizarea tragerii la răspundere penală, cât şi cu ocazia rezolvării pe cale jurisdicţională a unor aspecte adiacente sarcinilor fundamentale ale procesului penal.[1]
În literatura de specialitate se face o clasificare a procedurilor speciale după diferite criterii[2]:
După obiectul cauzelor ce trebuie rezolvate şi cad sub incidenţa procedurilor speciale, acestea se împart în proceduri speciale propriu-zise şi proceduri speciale (auxiliare).
Codul de procedură penală român, asemănător altor legislaţii, concepe procedurile speciale într-o dublă accepţie. Într-un prim sens, proceduri speciale sunt acelea în care procesul penal nu se desfăşoară după normele comune şi obişnuite, ori cuprind reguli derogatorii în legătură cu realizarea diferitelor instituţii procesuale. Acestea sunt procedurile speciale propriu-zise.[3] Într-un al doilea sens, noţiunea se referă la diverse proceduri judiciare, care fără a realiza sarcinile fundamentale ale procesului penal, rezolvă pe cale jurisdicţională anumite probleme adiacente raportului juridic procesual principal, privesc activităţi procesuale din faza de după executare sau activităţi necesare rezolvării unor situaţii speciale.[4]
În unele legislaţii şi în nomenclatura ştiinţei dreptului procesual penal din unele ţări există chiar o terminologie diferenţiată pentru desemnarea celor două accepţiuni. De pildă, în dreptul procesual ungar se folosesc distinct noţiunile de procedură specială (Külön eljárás) şi procedură deosebită (Különléges eljárás). Sistemul nostru însă, nu deosebeşte în denumire aceste două situaţii, dând noţiunii de procedură specială un înţeles larg în care se cuprind ambele sensuri.[5]
Procedurile speciale propriu-zise sunt cele prin care se rezolvă aspecte privind tragerea la răspundere penală a celor ce săvârşesc infracţiuni. În cadrul acestor proceduri, obiectul cauzei penale îl constituie lămurirea problemelor legate de existenţa raportului juridic procesual principal.[6]
Codul de procedură penală în vigoare, în Titlul IV al Părţii speciale, intitulat „Proceduri speciale”, a cuprins dispoziţii privind: urmărirea şi judecarea unor infracţiuni flagrante (art. 465-479 C pr. pen.), procedura în cauzele cu infractori minori (art. 480-493 C pr. pen.), procedura reabilitării judecătoreşti (art. 494-503 C pr. pen.), repararea pagubelor în cazul condamnării sau al arestării pe nedrept (art. 504-507 C pr. pen.), procedura în caz de dispariţie a înscrisurilor judiciare (art. 508-512 C pr. pen.), asistenţa juridică internaţională (art. 513-522 C pr. pen.).
Este de observat însă că nu toate procedurile reglementate în Titlul IV al Părţii speciale pot fi considerate ca proceduri speciale, în sensul consideraţiilor arătate, deoarece dobândesc trăsăturile unei proceduri speciale propriu-zise numai acele norme care – deşi derogă de la unele norme de drept comun – concură alături de celelalte dispoziţii ce reglementează desfăşurarea procesului penal, la realizarea tragerii la răspundere penală a celor ce au comis infracţiuni, pe când alte categorii de norme privesc diverse proceduri judiciare care, fără a realiza sarcinile fundamentale ale procesului penal, reglementează rezolvarea pe cale jurisdicţională a anumitor probleme legate, direct sau indirect, de desfăşurarea altor cauze penale aflate în oricare dintre fazele procesului penal sau în care procesul penal a luat sfârşit.[7]
Ca proceduri speciale propriu-zise Codul de procedură penală în vigoare reglementează doar procedura de urmărire şi judecare a unor infracţiuni flagrante (art. 465-479 C pr. pen.), precum şi procedura în cauzele cu infractori minori (art. 480-493 C pr. pen.). Toate celelalte proceduri prevăzute în Titlul IV al Părţii speciale sunt doar proceduri speciale ce rezolvă chestiuni adiacente altor cauze penale.[8]
Trebuie subliniat faptul că, spre deosebire de legislaţia anterioară, în prezent procedurile speciale propriu-zise sunt reduse ca număr şi aceasta datorită tendinţei legislaţiei moderne în genere şi a reglementării române în vigoare de a reduce pe cât posibil procedurile speciale pentru o mai deplină realizare a unităţii normelor procedurale. În dreptul procesual mai vechi exista tradiţional un număr mare de proceduri speciale, pe de-o parte datorită caracterului complicat al sistemului judiciar, de altă parte datorită dorinţei de a crea o diversitate de proceduri în funcţie de realizarea anumitor raţiuni mai înguste de politică penală. Astfel, în dispoziţiile Codul de procedură penală anterior, din anul 1936 îşi găseau reglementarea procedurile speciale privind[9]:
- Urmărirea şi judecarea magistraţilor şi înalţilor demnitari;
- Urmărirea şi judecarea militarilor;
- Infracţiunile de presă;
- Infracţiunile de audienţă;
- Infracţiunile contra avutului obştesc;
- Procedura în materie de fals;
Însă, în materia procedurilor speciale propriu-zise nu intră numai acele proceduri speciale prevăzute în mod expres în Codul de procedură penală în Titlul IV, ci şi procedurile speciale cu reglementări în forme procesuale simplificate prevăzute în legi speciale care au introdus procedura de urgenţă, deşi infracţiunile nu sunt flagrante[10]:
- Decretul-lege nr. 15/1990 privind urmărirea, judecarea şi pedepsirea unor infracţiuni de speculă;
- Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite;
- Decretul – Lege nr. 41/1990 privind asigurarea unui climat de ordine şi legalitate;
- Decretul – Lege nr. 24/1990 privind sancţionarea ocupării abuzive a locuinţelor din fondul locativ de stat;
- Legea nr. 88/1990 privind unele măsuri de ocrotire a organizaţiilor de stat, a instituţiilor publice, a sediilor partidelor şi ale formaţiunilor politice, a liniştii cetăţenilor şi a ordinii de drept;
- Legea nr. 78/2000 privind procedura de urmărire şi de judecare a faptelor de corupţie.
Unii autori consideră ca fiind o procedură specială cu caracter autonom procedura extrădării, însă în realitate dispoziţiile cu privire la extrădare trebuie tratate în cadrul asistenţei judiciare internaţionale, deoarece normele privind extrădarea fac parte din ansamblul normelor care reglementează cooperarea în domeniul asistenţei judiciare internaţionale.[11]
Procedurile speciale propriu-zise, sub aspectul normelor pe care le conţin, pot fi de două feluri:[12]
a) Proceduri speciale în care se aplică, în principal, norme derogatorii de la procedura obişnuită, cum este procedura de urmărire şi judecare a unor infracţiuni flagrante
b) Proceduri speciale unde se aplică în principal normele procedurii obişnuite completate cu normele derogatorii din procedura specială, cum este procedura în cazurile cu infractori minori.[13]
Aşadar legislaţia noastră procesuală nu cunoaşte proceduri speciale cu un număr atât de mare de norme derogatorii încât dreptul comun să rămână complet fără aplicaţie. Deci, nu există un proces penal care să se desfăşoare exclusiv pe baza procedurii speciale cu înlăturarea totală a normelor obişnuite.
După izvorul de consacrare, procedurile speciale pot fi clasificate în proceduri reglementările de codul de procedură penală şi proceduri reglementate de legi speciale. Din prima categorie fac parte procedurile speciale propriu-zise privind infracţiunile flagrante şi cele privind cauzele cu infractori minori precum şi procedurile auxiliare, mai-puţin procedura evadării, iar din cea de-a doua categorie fac parte procedurile prevăzute în legi speciale cum este procedura de urmărire şi judecare a faptelor de corupţie, procedura extrădării etc.[14]
[1] Ion Neagu, Drept procesual penal, Editura Global Lex, Bucureşti, 2002, p. 839
[2] M. Apetrei, Drept procesual penal, Editura Victor, Bucureşti, 2001, p. 384
[3] N. Volonciu, Tratat de procedură penală, Partea specială, vol. II, Editura Paideia, Bucureşti, 1998, p.441
[4] V. Dongoroz, ş.a., Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penal român, Partea specială, vol. II, Editura Academiei,1976, p. 361
[5] N. Volonciu , op. cit., p. 441
[6] Vasile Păvăleanu, Drept procesual penal, Partea specială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p. 519
[7] Grigore Theodoru, T. Plăeşu, Drept procesual penal, Partea specială, vol. II, Editura Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, 1987, p. 360
[8]Grigore Theodoru, T. Plăeşu, op.cit., p. 360
[9] N. Volonciu , op. cit., p. 442
[10] Adrian Şt. Tulbure, Angela Maria Tatu, Tratat de drept procesual penal, Editura All Beck, Bucureşti, 2001, p. 531
[11] I. Neagu, op. cit., p. 841
[12] I. Neagu, op. cit., p. 839
[13] N. Volonciu, op. cit., p. 442
[14] V. Păvăleanu, op. cit., p. 520
Categorie: Drept penal | Lasa un comentariu
