Inainte ca internetul sa puna stapanire absoluta peste planeta si sa ne schimbe definitiv obiceiurile, cine-si dorea un PC nou sau diverse componente se prezenta la show room-ul unui magazin local, in general insotit de o cunostinta, aka specialistul.
Ajuns la magazin, cumpărătorul studia oferta printata fata/verso pe A4, cu fonturi mici-mici și sublinia cu un pix componentele dorite, apoi un angajat confirma daca produsele cu pricina se găseau chiar in stocul magazinului. În cază că nu se găseau, de regula se ajungea la un compromis. De exemplu, am comandat cu un PC cu 32MB RAM si l-am luat acasa cu 16MB. Initial am optat pentru 32MB EDO pe o placa socket 7 cu chispet Intel TX si un Pentium 233MMX, dar pentru ca placa avea si sloturi pentru noile DIMM-uri SD-RAM cei de la magazin mi-au pus un DIMM de 16MB (mai rapid ce-i drept), ca asta aveau pe stoc, miscare care nu a fost tocmai pe gustul proaspat lansatului Windows 98. In jocul acestor compormisuri intervenea adeseori si dorinta arzatoarea a cumparatorului de a-si petrece acasa prima noapte cu noul sau PC (de regula, spre sfarsitul anilor 90, chiar primul PC). Pe de alta parte, in anii 90 produsele la comanda ajungeau cu intarziere, vorbim de reteaua de distributie din anii 90, cand abia apareau firmele de curierat private.
Acest obicei al ofertelor scrise a ramas standard si dupa anii 2000, chiar si dupa ce internetul devenise ceva absolut obisnuit, drept dovada aceasta oferta din aprilie 2007 descarcata de pe internet dar prezenta si in forma fizica.
Asadar, sa ne punem in pielea clientului care venea la acest magazin local in aprilie 2007 si voia sa-si faca cel mai tare PC posibil, asa… ca sa stie tot cartierul! Pe oferta cu pricina se gasesc unele componente scumpe dar nu se gasesc chiar ultimele noutati, cum ar fi Core 2 Q66600 lansat in ianuarie 2007 sau Q6700 proaspat lansat chiar in luna aprilie. Din nou vorbim de Romania, de un mgazin local, care avea in vedere puterea de cumparare a romanului abia intrat in UE.
The mainstream 65 nanometer Core 2 Quad Q6600, clocked at 2.4 GHz, was launched on January 8, 2007 at US$851 (reduced to US$530 on April 7, 2007).
Sa ne intoarceam in timp pentru oferta lunii aprilie 2007:
-Bună ziua? Aveți o placa de bază socket AM4 cu 2 sloturi PCI clasice?
-Da, desigur, Biostar X470GTA este ceea ce căutați…
Pe meleagurile noastre, brandul Biostar este asociat mai mult cu plăcile de bază low end, în general cele foarte ieftine. Dacă în trecut ați cumpărat un calculator de la un retailer precum Altex, e posibil să fi dat peste o placă Biostar. În rest, Biostar e o companie cu tradiție – fondată în 1986 – și când vine vorba de plăci de bază, au atât modele ieftine cât și opțiuni foarte avansate. La momentul când am cumpărat această placă de bază (11.2019), era cea mai ieftină cu chipset X470 și avea fix ce mă interesa mai tare: două sloturi PCI clasice, care lasă loc pentru pentru configurații multi boot cu sisteme Windows din secolul XX, adică de la prima versiune 1.0 și tocmai până la Windows 2000. Tot ce ne trebuie este o placa video PCI compatibilă, eventual una de sunet și putem rula pe un sistem de top din 2019/2020 – Windows 3.x, Windows NT sau mai ales Windows 98SE cu tot ce avem nevoie. (LAN, sunet, video și USB pentru Win 9x) Să nu uităm că si Windows 10, 7, Vista sau XP funcționează.
Chipset AMD X470
Chipsetul X470 a fost lansat în martie 2018, iar pe cartea sa de vizită scrie că se pricepe la overclocking și că suportă două placi video PCI-E 3.0. X470 a fost înlocuit înlocuit în 2019 cu chipsetul X570 cu suport pentru PCI-E 4.0, care oferă viteză dublă: 64Gb/s față de 32Gb/s. Mă rog, suportul pentru PCI 4.0 este implementat chiar în procesor iar procesoarele din seria 3000 au acest upgrade major de partea lor. Teoretic, suportul pentru PCI-E 4.0 se poate activa și pe X470 pe care montăm un procesor din seria 3000, cei de la Gigabyte chiar au scos un BIOS pentru una din plăcile lor cu chipset X470 ca sa-i ofere suport PCI-E 4.0, dar ideea de bază e că aceste plăci nu au fost concepute pentru PCI-E 4.0 și vor trăi în lumea PCI-E 3.0.
Conectivitate
Nu ducem lipsă de sloturi: avem două sloturi PCI-E 16x, plus alte două sloturi PCI-E 1x utile și ele. Într-unul din sloturile 1x am instalat o placa de rețea gigabit de la Intel și în al doilea o placa PCI-E cu chipset VIA 6212L pentru suport USB în Windows 9x. (acest chipset este suportat de Windows 98SE nativ) Să nu uităm de cele două sloturi PCI pe 32bit care fac această placă deosebită fiind, în principiu, cea mai nouă placă de la AMD cu suport legacy.
În materie de I/O nu găsim nimic foarte interesant, partea din spate pare chiar pare puțin dezolantă și depopulată. Este de salutat portul PS/2!
Un mic unboxing, în videoul de mai jos:
Configurații legacy testată pe acestă placa:
I. Windows 1.01
Da, putem începe lista chiar cu Windows 1.01 din 1985! Windows 1.0 nu este chiar un sistem de operare per se, mai mult o interfață grafica pentru DOS. Așadar, dacă putem rula DOS pe un PC avem toate șansele să pornim și Windows 1.0. Și într-adevăr, se poate. Necesită puțina muncă driverul VGA, pentru care avem nevoie de un patch. Și mouse-ul PS2-ul necesită puțina atenție specială, întrucât în 1985 nici nu exista acest standard care a fost lansat de IBM tocmai in 1987. Din fericire, Windows 2.0 din 1987… este pregătit să lucreze cu mouși PS2 așa că vom împrumuta driverul de mouse de acolo. Stai un pic că eu am mouse pe USB? Nicio problemă, BIOS-ul emulează mouse-ul USB ca pe unul PS2… așa că va merge în Windows 1.0 și 2.0. Găsiți aici toate detaliile aici.
II.Windows 2.0
Puțin mai avansată, nici această variantă de Windows nu poate fi privită ca un sistem de operare ci mai mult ca o interfață grafică pentru DOS. La fel ca prima versiune de Windows, varianta 2.0 nu pune probleme majore. Pentru o afișare corespunzătoare trebuie să ne batem puțin capul cu driverul VGA, în caz că nu suntem mulțumiți de cum arată lucrurile pe ecran. Aici depinde și de compatibilitatea oferită de placa video. Pe un Voodoo 3 PCI lucrurile arata acceptabil, dar nu perfect.
III. Windows 3.x
Deși în continuare se bazează pe DOS, Windows 3.x este totuși un sistem de operare. Odată cu Windows 3 intrăm în era driverelor dedicate pentru Windows – cum ar fi driverul pentru placa de sunet sau cel pentru placa video.
De la bun început, Windows 3.11 nu are nicio problema cu cele 12 core-uri de pe Ryzen 3900X @ 3.8Ghz. Din principiu, sistemul de operare lucrează doar cu un singur core. Nici cei 32GB RAM DDR4 nu sunt foarte intimidanți. Cu eleganță, Windows 3.1 se limitează la cât poate duce și anume 256MB. În funcție de driverul de memorie extinsă pe care-l folosim putem să nu avem deloc bătaie de cap cu memoria sau este posibilă să trecem peste impedimente dacă facem o declarație (pe proprie răspundere) în system.ini la secțiunea [386Enh] unde introducem PageOverCommit=1, dacă vrem să intrăm în Enhanced mode.
În standard mode Windows 3.x se împacă bine cu SSD-ul si cu chipsetul SATA în modul AHCI. Pentru enhanced mode, am fost nevoit sa apelez la o placa de extensie SATA cu chipset VIA 6421. Asta după multe bătăi de cap, caci sistemul nu boota în enhanced mode. (când încerci sa instalezi un sistem de operare din 1993 pe hardware lansat în anul de gratie 2019 toate subansamblele sunt suspecte…)
Foarte bine la acest capitol se descurca GPU-urile Intel. Intel HD 4000 de pe un i7 Haswell, randează perfect imaginea în Windows 3.x.
Dar dacă tot am slăvit sloturile PCI clasice, am instalat cu brio un 3dfx Voodoo3 PCI. Secretul îl reprezintă niște drivere de Voodoo Velocity 100 care merg perfect în Windows 3.x și care ne pun la dispoziție rezoluții de 1280×1024 x 256 sau 1024×768 x 64K.
Placa de rețea on board Realtek gigabit este recunoscuta prin intermediul driverelor NDIS2 de DOS, puse la dispoziție de Realtek si update cu regularitate (c) sept 2019. Personal prefer să folosesc o placă de rețea dedicată de la Intel care oferă cele mai bune drivere pentru DOS.
Dupa lungi căutări si numeroase teste eșuate, cea mai buna placa de sunet PCI pentru Windows 3.1 s-a dovedit chiar prima placa de sunet pe arhitectura PCI si anume: Ensoniq ES1370. Aceste placi au fost produse intre anii 1996-1998. Compania Ensoniq a fost cumparata ulterior (1998) de catre mai marii de la Creative, dar placile produse de Creative cu chip-uri Ensoniq nu functioneaza in Windows 3.1. De ce? Cei de la Creative nu a facut drivere pentru Windows 3.x, iar drivele de la Ensoniq pur și simplu nu colaborează cu placile Creative. Solutia este sa folositi o placa originala Ensoniq ES1370 (precum PCI Audio 3000) si driverele de la Ensoniq. In acest fel avem sunet in Windows 3.1 chiar la mijloc este si un bridge PCI-Express – PCI. Bonus: avem suport și pentru MIDI. Sunt și alte placi PCI care funcționează in Windows 3.1, aici merită menționate Aureal AU8820 sau Avance Logic ALS4000 – dar acestea sunt mai pretențioase cu plăcile de baza noi. Deși Aureal AU8820 si ALS4000 funcționează perfect in NT 3.51/4/95/98/2000/XP sau chiar Windows 7 pe 32 bit, nu am avut deloc succes in Windows 3.1 cu aceste doua modele si Biostar X470GTA. Nu este si cazul plăcilor de la Ensoniq care dupa cum puteți observa mai jos se simt in largul lor in Windows 3.1
IV. Windows 95A
Windows 95A este ediția lansată chiar în 1995 și se remarcă prin faptul că nu suportă FAT32 și USB. Windows 95 OSR2 rezolvă și aceste aspecte. În rest, ediția originală este un sistem de operare nativ pe 32bit și rulează programe pe 32bit fără nicio reținere – am instalat chiar ultimul Total Commander downloadat de pe net. Dacă avem hardware-ul compatibil cu Windows 98 nu o să ducem lipsă de suport tehnic, driverele de tip .vxd se potrivesc sunt perfect compatibile și în Windows 95. Am instalat Windows 95 peste Windows 3.11, versiunea upgrade, și totul a mers ceas – fără nicio eroare.
V. Windows 95C OSR2
Această versiune mai evoluată de Windows 95, suportă sistemul de fișiere FAT32 și are oarecare suport pentru USB. Se poate instala și Windows 95C pe această placă de bază, dar necesită mai multă bătaie de cap. În primul rând trebuie folosit un patch la primul restart, altfel Windows va genera o eroare fatală din cauza celor 3.8Ggz ai procesorului. Pentru cea mai buna experienta de Windows 95 recomand versiunea originala -95A- în rest, putem lăsa pe seama Windows 98SE partea de multimedia și gaming. Nu vom fi dezamagiti.
VI. WOW! Merge si Windows NT 3.51
Windows NT 3.51 din 1995 este o supriza placuta. Dupa ceva targuiala cu sistemul de operare, acesta a putut fi instalat full options: video Voodoo 3 3000, sunet M-Audio Delta Audiophile 24/96 sau Avance Logic ALS4000, SSD-urile au fost vazut si ajutorul driverelor UniAta. În mare, putem folosi și driverele SATA/RAID existente pentru Windows NT 4.0.
VII. Windows NT 4.0
Windows NT 4.0, lansat in 1996, este un sistem de operare mult mai pretențios, fiind destinat din start pentru mediul de afaceri unde stabilitatea conteaza cel mai mult. Ca nu mai vorbim de drivere cu certificare de la Microsoft, aspect care a devenit mai important odata cu lansarea Windows 2000 si mai apoi XP si restul versiunilor de Windows.
Cum am reușit? Ei bine, Windows NT 4.0, dupa cum era de așteptat, n-a vrut sa se instaleze cu frumosul dar minunea s-a întâmplat un an mai târziu. Mai intai, Windows NT 4.0 a fost instalat pe un sistem retro (AMD K6-2/500Mhz), unde am folosit o placa de extensie VIA 6421A PCI-SATA/IDE dar și un hard IDE de 8.4Gb de la Western Digital. Pe hard disk-ul IDE am instalat NT 4.0 fără niciun fel de probleme. Inițial am încercat cu un drive SSD SATA dar NT 4.0 nu a vrut și pace. Dupa ce am avut sistemul pus la punct cu tot cu update-uri, am instalat si driverele pentru placa PCI-SATA. ( driverele oficiale si stabile de la VIA) Mai apoi, am instalat aceasta placa PCI pe sistemul Ryzen si am conectat la ea hardul IDE. Si minune! Merge si NT 4.0 pe aceasta configurație. Dupa ce am prins curaj, am instalat driverele universale UniAta și acum booteze fara probleme de pe un SSD conectat la placa de baza.
SIV – System Information ViewerWindows NT 4.0 desi nu ofera suport PnP, este destul de prietenos cu device-urile pe PCI, chiar si cele conectate printr-un chip bridge.
NT 4.0 este destul de prietenos cu placile de sunet, putem folosi fara batai de cap placile PCI in voga spre sfarsitul anilor ’90, dar si placi mai vechi pe arhitectura ISA. Creative ofera suport adecvat pentru placile sale derivate din chipsul Ensoniq ES1370 si redenumite PCI SB64/128 etc.
VIII. Windows 98SE ? Altă viață!
Atât în Windows 3.11 cat și în Windows 98SE mouse-ul și tastatura pe USB sunt recunoscute fără bătăi de cap, pentru ca sunt emulate din BIOS ca fiind pe port PS/2. În Windows 98, chiar dacă este recunoscut, mouse-ul se va comporta ciudat și trebuie să schimbăm driverul cu cel din Windows 3.11 care, chiar dacă datează din 15.03.1994, știe să se înțeleagă perfect cu mouse-ul.
Încă sunt în teste driverele generice de USB, deocamdată nu am reușit să obțin rezultate cu porturile USB de pe placa de bază și am folosit o placa de extensie pentru USB în Windows 98. Să nu uităm că pe un singur port USB se pot adăuga până la 127 de device-uri, numai să avem HUB-uri destule.
Conexiunea LAN on board va merge perfect via driverele NDIS pentru DOS (putem găsi și drivere specifice pentru Windows 98 dacă avem o placa de rețea dedicată).
Placa video 3Dfx VooDoo 3 are suport excelent pentru toate jocurile vremii. Pentru sunet am folosit o placa Aureal AU8220, însa Windows 98SE vine cu suport USB audio, deci se pot folosi caști USB sau tot felul de placi pe USB. Eu am folosit un ESI U24XL care-l folosesc pe SPDIF în Windows 10 și mare mi-a fost surprinderea sa-l vad funcționând din prima și-n anticul Windows 98SE.
SSD-ul merge perfect în modul AHCI.
IX. Windows ME (Millenium Edition)
Având la bază același ADN ca și Windows 98SE, ME este fratele mai mare și mai fițos din familia Win 9x. Instalarea se face urmând aceeași rețetă ca și pentru Windows 98. La vremea, sa Windows ME a fost criticat pentru instabilitate și, într-adevăr, până punem lucrurile la punct vom avea parte diverse mesaje de eroare care nu apar în Windows 98SE
După ce am reușit să instalăm driverele și să dezactivăm utilitarele cu care vine la pachet și care mai mult încurcă, ME se va descurca onorabil. StateMgr va da cele mai multe bătăi de cap, fiind utilitarul care se ocupă cu System Restore, o noua funcționalitate introdusă în Me.
X. Windows 2000
Windows 2000 se instalează fără mari bătăi de cap, cu condiția să aveți un driver pentru SATA. Dacă instalați Windows 2000/XP în modul AHCI veți primi un blue screen de toată frumusețea. Așadar, trebuie furnizat un driver care se încarcă de pe dischetă cu F6 sau pe care-l integrați în ISO-ul original cu un utilitar precum nLite. Eu am folosit o placă VIA SATA 6421 pe care o aveam deja instalată de la Windows 3.1. Driverul de la VIA nu a mers instalat cu nLite așa că a trebuit să modific manual txtsetup.sifși să copii driverele SATA în kitul de instalare.
După ce integrați driverul SATA la instalare în loc de F6 apăsați F7, altfel veți un BSOD generat de o neînțelegere cu privire la ACPI, interfața de power management. Dacă apăsați F7 instalarea va continua fără bătăi suport ACPI și ajungeți la partea în care selectați discul. De asemenea, aveți nevoie și de tastatură PS2.
În Windows 2000 se poate instala DirectX 9.0C
XI. Windows XP
Pentru că a fost un produs de business dar și pentru restul lumii, Windows XP e mult mai compatibil decât Windows 2000 când vine vorba de drivere și suport, în special pentru gaming. Jocuri precum League of Legends sau platforma STEAM au oferit suport pentru Windos XP până în 2019. Putem instala și plăci video precum un nVidia GeForce GTX960 și cu driverele o putem scoate la capăt pentru majoritatea componentelor, inclusiv sunetul on board și placa de rețea.
Am instalat XP peste Windows 2000, prin metoda upgrade și totul a mers ceas, în câteva minute s-a făcut trecerea fără nicio eroare.
XII. Windows Vista
Windows Vista a fost lansat în 2006. Deși Vista a fost un produs inovativ, acest sistem de operare n-a avut succes pe hardware-ul disponibil la acea vreme. Cine vrea un sistem de operare care-i încetinește sistemul? Windows 7, practic un Vista dublu-rafinat, a avut mult mai mult succes și încă este popular și în 2021 cu o cotă de piață de 13-14%.
Instalarea Vista va merge normal dacă folosiți un DVD conectat la SATA/ATA sau unul extern pe USB. Dacă faceți un stick USB, trebuie să fiți atent la programul cu care-l creați, pentru că poate apărea următoarea eroare: “Windows Vista error code: 0x80070070 Windows cannot copy files required for the installation.” De asemnea, stickul trebuie introdus într-un port USB 2.0 și nicidecum 3.0, întrucât Windows Vista (inclusiv Win 7) va cere să introduceți un driver pentru portul USB 3.0 și instalarea se va împotmoli în acel punct.
În rest, procesorul, memoria și placa video nu vor pune probleme în Windows Vista. Putem folosi chiar și o placă video decentă pentru care există suport oficial, precum nVidia GTX seria 9, cu un 980Ti nu te faci de râs nici în ziua de azi, mai ales când prețurile la plăcile video au luat-o razna.
XIII. Windows 7
Ținând cont că Windows 7 a fost oficial suportat până în ianuarie 2020, nu se pune problema să nu găsim drivere pentru această placă de bază. Chipsetul X470 este suportat în mod oficial de către AMD în Windows 7 și are drivere pe 64 bit la zi, mai 2020.
Specs: NAND Flash 3D TLC Controller SMI Dimensions (L x W x H) 80 x 22 x 3.5 mm Weight 8g / 0.28oz Interface PCIe Gen3x4 Performance(Max) Read 3500MB/s , Write 3000MB/s Maximum 4K random read/write IOPS : up to 390K/380K * Performance may vary based on SSD capacity, host hardware and software, operating system, and other system variables. Operating temperature 0°C – 70°C Storage temperature – 40°C – 85°C Shock resistance 1500G/0.5ms MTBF 2,000,000 hours Form Factor M.2 2280
Unul din lucrurile cu care ecosistemul Windows nu încetează să uimească, e compatibilitatea cu software-ul mai vechi. Drept exemplu, putem da GLQuake, varianta cu accelerare OpenGL a jocului Quake din 1996. (iD Sofware)
GLQuake a fost conceput pentru Windows 95 dar poate fi rulat fără nicio problemă și în Windows 10. Suntem obișnuiți ca într-un Windows mai nou, să rulăm programe mai vechi, dar aici este vorba despre un joc cu accelerare hardware, ceea ce ridică complexitatea și totuși GLQuake funcționează fără să-i pese că rulează într-un sistem de operare cu 23 de ani mai nou.
În ianuarie 1997 când a fost lansat GLQuake a coincis și cu lansarea Mac OS 7.6.
Acum să facem un exercițiu de imaginație: luăm un software scris pentru MAC OS din 1997 și să încercăm să-l rulăm astăzi direct în ultima variantă de la MAC OS X. Nici nu se pune problema, în primul rând pentru că Apple a trecut în tabăra x86 din 2006 încoace, deci ar fi o incompatibilitate în primul rând la nivel de arhitectură hardware. Dar chiar și pe aceeași arhitectură, software-ul Apple a avut limitări cu privire la sistemul de operare în care poate fi rulat, cu atât mai mult cu cât în 2001 Apple a introdus MAC OS X, cu arhitectură cu totul nouă și incompatibilă cu versiunile anterioare la MAC OS.
În Windows lucrurile stau exact pe „DOS”, luăm un mic fișier executabil glq1114.exe care are aprox 400kb, îl rulăm în folderul cu jocul Quake original din 1996 și pornim în Windows 10 cu accelare OpenGL și suport pentru rezoluții de până la 2560×1440.
Pentru a rula într-o rezoluție Full HD pe 32 bit trebuie să pornim executabilul cu o linie de comandă, practică old school. Pracitc, putem facem o scurtătură la glquake.exe (create shortcut) și adăugăm următoarea linie de comandă în câmpul „target”:
GLQuake este un port sursă al Quake-ului care folosește biblioteca grafică OpenGL și a fost lansat pe 22 ianuarie 1997.
A fost realizat oficial de Id Software, fără a oferi însă suport tehnic, deoarece a fost creat ca test pentru suportul hardware al Quake 2. Odată cu modificările aduse jocului, au corectat cu atenție multe dintre problemele găsite în versiunea originală DOS, despre care se știa că are niște probleme cu frame rate-ul în anumite momente.
GLQuake este responsabil pentru aproape fiecare port sursă neoficială modernă.
Numărul versiunii jocului sub GLQuake este arătat ca 1.09, în timp ce ultimul număr intern al portului este 0.97 (0.98 a fost oprit în faza Alpha). Versiunile neoficiale au fost lansate încă de atunci pentru a adăuga noi funcții, cum ar fi ceața, precum și pentru a repara bug-urile din versiunea inițială.
Deși puțin mai vechi decât WinQuake și primul port sursă creat, este singura redare oficială a Quake care este accelerată hardware. Folosind hardware specializat și OpenGL, GLQuake permite ca jocul să fie mult mai rapid. Pentru utilizatorii moderni, acest motor de randare, de asemenea, mai stabil decât WinQuake.
Acest port sursă, spre deosebire de WinQuake , nu se concentrează pe păstrarea aspectului original al jocului și, în schimb, încearcă să îmbunătățească grafica. Unele dintre schimbări cum ar fi apa transparentă, suprafețele reflectorizante (cea mai neplăcută, care adesea provoacă probleme de sunet), și umbre (pot fi instabile uneori), au fost în stadiul de testare când versiunea finală a fost lansată. Aceasta înseamnă că unele dintre îmbunătățirile grafice presupun o activare manuală. Acest port sursă permite de asemenea rezoluții de culoare și rezoluție de 32 biți până la maximum 2560×1440 , deși spre deosebire de WinQuake, acestea nu pot fi schimbate în joc și, prin urmare, trebuie adăugate folosind linia de comanda.
Categorie: Hardware & Software, Nostalgia | 1 Comment 
