• Home
• DOS
• Windows 101
• Tips
• News & Reviews

Windows NT 4.0 primește suport NVMe în 2025

Într-o întorsătură neașteptată pentru 2025, Windows NT tocmai a primit un nou driver third-party care adaugă suport NVMe. Da, ați citit bine… un sistem de operare din 1996 poate acum să pornească și să ruleze de pe SSD-uri moderne. Mulțumiri enorme lui Dominik Behr (cunoscut și ca Techomancer) pentru că a făcut posibil acest driver.

Cum să adaugi suport NVMe pe Windows NT? Planul A vs. Planul B

Când vine vorba de adăugarea suportului pentru stocare modernă pe Windows 2000 și NT4, există două abordări principale:

Planul A: Scrierea unui driver complet nou de la zero – și asta s-a întâmplat exact. Driver-ul lui Techomancer se bazează pe arhitectura SCSI miniport, care este aproape identică între NT4 și 2000. Driver-ul traduce practic comenzile SCSI în comenzi NVMe, permițând stack-ului legacy NT să comunice cu drive-urile NVMe contemporane. Câteva ajustări, și boom: NVMe pe NT4.

Planul B: Modificarea sistemului de operare pentru a funcționa cu drivere moderne existente. Aceasta implică reverse-engineering al kernel-ului, backporting de fișiere de sistem și patch-uri pentru ca OS-ul să suporte drivere destinate Windows 7 sau 8. Deși mai complexă, această metodă permite și suport pentru USB 3.x și AHCI. De exemplu, există configurații în care Windows 2000 rulează pe un Ryzen 9 9900X cu suport actualizat pentru ACPI, NVMe și USB 3.x.

Din fericire, Techomancer a ales Planul A – un driver nativ SCSI-to-NVMe – care este nu doar mai elegant, ci și ușor portabil între versiunile NT. Și mai interesant: funcționează chiar și pe NT 3.5 și 3.51 din 1994! Am testat un drive Samsung NVMe pe NT 3.51, și a apărut în Disk Manager fără probleme. Incredibil pentru un OS de peste 30 de ani.

Testarea NT4 pe hardware modern

Pentru a vedea cât de bine performează acest nou driver, am configurat un sistem de test cu:

• CPU Intel i5-9500 (generația a 9-a)
• Placă de bază ASUS Prime B360-Plus (cu sloturi PCI legacy!)
• Placă de sunet ALS4000
• GPU Nvidia Quadro FX4500
• Un mix de drive-uri NVMe: Kingston A2000, Samsung PM981 și Intel 660P

Rezultatul? Toate drive-urile au fost detectate și accesibile. Benchmark-urile au arătat viteze de citire de până la 1.400 MB/s pe drive-ul Samsung – performanțe incredibile pentru un OS din 1996. Sistemul a rămas perfect stabil, chiar și sub sarcină.

Gaming pe NT4? Da, serios!

Cu NVMe rezolvat, următorul pas a fost partea grafică. Mulțumită ForceWare Release 70 (versiunea 77.56 pentru Windows NT4), există suport oficial de drivere pentru GPU-uri PCI-E timpurii, așa că am instalat o Quadro FX4500 – o placă profesională high-end din 2005 (care costa la vremea ei 2500$). După o actualizare rapidă a driver-ului, am reușit să rulăm la Full HD fără probleme.

În Quake 3, sistemul a depășit 600 FPS. Am testat și Serious Sam: The First Encounter (2001) prin OpenGL 1.2. Rezultatul? Un joc perfect jucabil, arătând excelent pe un OS din 1996.

Deși suportul DirectX este limitat la versiunea 3 (sau un pack neoficial DX5), suportul OpenGL este suficient de robust pentru un număr surprinzător de titluri din perioada anilor 2000.

Online cu NT 4.0 și o placă Gigabit PCI-E? Da, de ce nu…

Dincolo de stocare și grafică, am testat și o placă Broadcom Gigabit Ethernet din 2012 – și a funcționat impecabil cu drivere NT4 din 2007. Navigarea pe web este o experiență nostalgică, cel mai bine apreciată pe site-uri optimizate pentru browsere mai vechi.

Am încercat și TCPMP MOD 6, un media player care poate reda un fișier MP4 Full HD cu aproximativ 30% utilizare CPU. Este un reminder că, chiar și fără software modern, există încă multe lucruri pe care le poți face – și descoperi – pe aceste sisteme clasice.

Fișiere utile

Din nou, mulțumiri enorme lui Techomancer pentru acest driver! Ceea ce face acest proiect remarcabil nu este doar realizarea tehnică – este filosofia din spatele lui. De fiecare dată când cineva insuflă viață nouă într-un sistem de operare vechi, contestă ideea că software-ul legacy este obsolet. În schimb, NT4 se dovedește mai adaptabil ca niciodată, rulând pe hardware care nici nu exista când a fost scris.

Mulțumesc că ați citit, și rămâneți pe fază pentru mai multe aventuri retro-tech!

— Omores

My computer in octombrie 2000

Știți momentul ala când cauți ceva și găsești altceva…? Ei bine, eu am găsit un CD de backup din anul de gratie 2002. Datele s-au copiat fără probleme chiar si dupa 20 de ani fabricantul CD-ului chiar se lauda pe coperta cu “lifetime durability”. Asa sa fie! Dar nu despre CD-uri voiam sa discut ci despre un screen shot din 29 octombrie 2002. Cum de unde stiu ca fix de atunci? Fișierul, bineînțeles, și-a păstrat data de creare dar, mai mult de atat, este un screenshot cu msn.com care-ți arata mare în coltul din dreapta ca este “Octomber 29”.

Mai intai, m-am întrebat daca e chiar un screen shot autentic de pe PC-ul meu de atunci sau o fi fost downloadat de pe net. M-am convins repede ca eu sunt autorul dupa ce am văzut software-ul instalat.

Asadar ce avem noi aici?

Cum arata Iasul la 1845?

Cred ca e singura postare de pe facebook preluata pe acest site, dar imaginile de mai jos au ceva aparte și vreau sa le ofer un loc de găzduire aici. Daca as avea la dispoziție o masină a timpului, mai întâi m-as întoarce pe vremea lui Ștefan cel Mare (sunt curios dacă ne-am înțelege așa într-o moldovenească de bază) apoi undeva prin secolul XIX, eventual să ies la o băută cu Creagă și Eminescu, chiar pe străzile din imaginile de mai jos.

Windows XP: end of story, dupa 12 ani

Pe 8 aprilie 2014 Windows XP a fost scos la pensie. În mod oficial: end of story. Neoficial,  XP va mai rămâne în peisaj cel puțin 2-3 ani, până când va scădea înspre 1% cotă de piață și se va stabiliza pentru alți 2-3 ani sau chiar mai mult. Acum în octombrie – la jumătate de an după ce i s-a retras suportul și s-a făcut mare tam-tam că o să ne cotropească virușii dacă nu facem update – XP încă deține 15% din cota de piață a calculatoarelor conectate la Internet.

Windows XP este un punct de referință în istoria sistemelor de operare. Din anii ’80 și până-n anul 2000, când a fost lansat Windows ME, toate sistemele de operare pentru „consumatori” au avut legătură cu MS-DOS. (firește avem în vedere tabăra Microsoft) Lansat în 2001, XP a fost primul sistem de operare pe care-l puteai instala acasă fără să fie nevoie de prezența MS-DOS. Acesta a putut fi cumpărat în mod oficial începând cu octombrie 2001 și a rămas foarte popular și după ce s-a lansat Windows Vista, ba chiar Windows 7.

Ce se întâmplă acum dacă am rămas fără suport?

Când termină suportul pentru un sistem de operare, Microsoft nu mai lansează patch-uri de securitate pentru acesta. Dacă între timp se descoperă o metodă de accesare neautorizată în timp ce rulați Windows XP, atunci sunteți expuși acestor atacuri generice, care vor da roade pe toate sistemele cu Windows XP. Asta în teorie. În practică nu va fi ceva teribil, căci s-a tot reparat în ultimii 12 ani la Windows XP și hackerii se vor concentra pe sistemele de operare mai noi, cu o cotă de piață mai mare.

Pe lângă lipsa patch-urilor de securitate, unele upgrade-uri software e posibil să lipsească pe viitor. De exemplu, în decembrie 2006 a fost lansată ultima versiune DirectX pentru Windows 98. Windows XP va avea aceeași soartă, dar nu cred că se va întâmpla prea curând. Pe partea de browsere de Internet, se va întâmpla gradual o abandonare a acestui sistem. Momentan, nici nu se pune problema.

De ce mai va mai rămâne XP printre noi?

În primul rând, va rula cel mai bine pe sisteme cu specificații modeste. Cerințele minime pentru Windows XP Home Edition sunt:

• Procesor Pentium 233-megahertz (MHz) sau mai rapid (300 MHz este recomandat)
• Minimum 64 mega baiți (MB) de RAM (128 MB recomandat)
• Minim 1.5 giga baiți (GB) de spațiu liber pe hard disk
• Placa video și monitor cu rezoluție Super VGA (800 x 600) sau mai mare

Așadar, pentru sistemele mai vechi sau laptop-urile modeste Windows XP va fi partenerul lor până când hardware-ul va ceda fizic. (it may take a while…)

Un alt motiv pentru ca XP va mai rămâne printre noi  – în special pentru anumite cazuri de nișă – este suportul pentru aplicațiile pe 16bit care nu pot fi rulate în emulator. Windows XP pe 32 de bit poate rula aplicații Windows pe 16bit care au fost scrise pentru Windows 3.1 sau în perioada în care s-a făcut tranziția la Windows 95/98 și nu era obligatoriu să scrii o aplicație pe 32bit, mai ales dacă nu erau avantaje evidente în cazuri unor softuri nu foarte complicate. Asemenea software-uri le întâlnim în general în sectorul industrial. De exemplu, la ultimul ITP, softul de testare a frânelor era pe 16bit, am întrebat operatorul și mi-a zis că stația ITP a fost construită în 1998 și tot atunci și standul de testare a frânelor. Teoretic aceste aplicații pot fi rulate și-n Windows 7, dar XP pare să aibă o compatibilitate mai bună, să nu uităm ca a fost lansat în 2001 și pe moment ar fi fost mare deranj dacă nu putea rula o aplicație scrisă doar cu 3-4 ani în urmă.

La nivel anului 2014, nu există hardware recent care să refuze să lucreze cu Windows XP. Ca să nu mai vorbim de hardware-ul mai vechi, unde avem parte de o selecție mai mult decât generoasă. XP se va putea instala cu ușurință și pe viitor pe sisteme mult mai sofisticate. Trebuie să ținem cont că XP nu suportă UEFI, dar toate implementările UEFI de astăzi au și modul CSM, adică permit ca PC-ul nostru să ruleze ca și cum am avea BIOS clasic, motiv pentru care am putut instala XP fără nicio problemă pe un i7-4790K @4Ghz. Firește, nu m-am bazat doar pe XP, dar un sistem dual boot Windows 7/XP nu mă deranjează deloc.

 

To be or not to be…

Primul Stagiu este o carte scrisa de subsemnatul si lansata pe 12.12.2012 in cadrul unui eveniment caritabil la libraria Carturesti din Iulius Mall Iasi.

Zeitgeist: Addendum – teoria consipiratiei cu adaugiri

Lansat în 2007  Zeitgeist: the movie este un film documentar care a reuşit să nu treacă neobservat în ciuda resurselor minime cu care a fost realizat.   Documentarul este produs da capo al fine de catre Peter Joseph un tanar (probabil undeva intre 30 si 40 de ani) american din Carolina de Nord nascut într-o familie din clasa mijlocie dupa cum putem afla de pe site-ul dedicat seriei. Pina acum numai prin intermediul Google Video filmul a avut 50.000.000 de vizualiari şi a fost tradus in 23 de limbi.

Filmul este structurat in trei părţi unde sunt disecate urmatoarele subiecte:

• Partea I – “The Greatest Story Ever Told” – despre creştinim şi cum că acesta ar fi o mixtură dintre alte religii antice, astrologie şi tradiţii. Greu de digerat pentru orice creştin.

• Partea a II-a “All the World’s a Stage” – despre evenimentele din 11 septembrie 2001

• Partea a III-a “Don’t Mind the Men Behind the Curtain” – despre bani şi dobânzi

Ce inseamna Zeitgeist?

Zeitgeist face referire la starea de spirit dintr-o anumită perioadă de timp.

Zeit⋅geist – noun German.

the spirit of the time; general trend of thought or feeling characteristic of a particular period of time.

…and now the movie:

The Addendum – continuarea  vine şi cu o soluţie…

The Addendum a fost lansat in octombrie 2008. La fel cum Terminator 2 a fost considerat o continuare mai bună decât filmul original la fel putem spune şi despre Zeitgeist Addendum.

Probabil cea mai interesantă parte din tot filmul şi destul de bine documentată este cea cu privire la mecanica banilor, cum sunt creaţi acestia şi cum politica monetară bazată pe imprumuturi-datorii-dobânzi ne face sclavii sistemului.

Mai mult filmul propune şi o miscare, iar salvarea noastră pare să fie schimbare fundamentală a economiei actuale dintr-una capitalistă într-una bazată pe resurse…

Bilant agenti economici 12/2008 (societati comerciale)

Aplicatie pentru prelucrarea asistata, validarea, listarea si obtinerea formatului electronic la 31 decembrie 2008 pentru situatiile financiare. Aplicatia include instructiuni de utilizare, norme, corelatii, structura fisierelor de raportat pe discheta si ofera posibilitatea listarii de formulare goale sau in diferite faze ale completarii.

Instructiuni de lucru

Aplicatia ofera posibilitatea incarcarii datelor pt.mai multi agenti economici.

Daca doriti sa selectati un agent economic deja incarcat optati pt.’Agent existent’ apasati cu mouse-ul pe butonul-sageata din dreapta baghetei galbene si apoi alegeti din lista codul de identificare al agentului dorit.
Daca doriti sa incarcati un agent nou optati pt.’Agent nou’.

Aplicatia are urmatoarele functii principale care pot fi accesate utilizand butoanele aferente:
– Incarcare/ actualizare/ verificare bilant
– Listare bilant  (daca salvati formularele necompletate puteti apoi folosi butonul ‘Listare bilant’ pt.obtinerea formularelor goale cu conturi completate pe randuri).
– Discheta pt.unitatea fiscala
– Preluare date din balanta contabila pt.formularele 10 si 20

Butoanele aplicatiei continute in formularele 10, 20, 30 si 40 sunt urmatoarele :
———————————————————————————
– butoanele galbene (‘?’)               – pt.explicatii suplimentare
– butonul (‘Exit’)                      – pt.iesirea din functia de ‘Incarcare/ actualizare/ verificare bilant’ cu/ fara salvare date
– butoanele (‘+’) si (‘-‘)              – pt.minimizarea/maximizarea ferestrei curente de lucru; din minimizarea fereastrei se revine cu ‘dublu clic’ pe  butonul ‘Bilant’ situat in partea stanga-jos pe Desktop, deasupra barei Start Windows
– butoanele (’10_1′),(’10_2′),(’10_3′),(’20_1′),(‘210_2′),(’30’) si (’40_1′),(’40_2′), – pt.navigare intre formulare si paginile lor
Obs.: Corelatiile pt.fiecare formular si intre formulare apar in zona colorata in roz.

– butonul (‘Lista’)                     – pt.vizualizarea/ listarea unei liste de control
Obs.: cu butonul (‘Lista’) puteti lista formulare goale (fara conturi completate pe randuri) inainte de inceperea incarcarii datelor
– butonul (‘Instr’)                     – pt.vizualizarea/ listarea instructiunilor de lucru, a legislatiei aferente si informatii legate de structura fisierelor text create cu alte aplicatii (structura este identica cu cea a fisierelor ce se transmit pe discheta pt.unitatea fiscala)
– cursori derulare sus/ jos si stanga/ dreapta
– calculator

Obs.:

1 – randurile din formulare colorate in gri sunt randuri rezultante (contin formule de calcul intre randuri sau insumari pe orizontala/ verticala) si nu mai trebuiesc introduse, ele fiind calculate si afisate automat.
2 – navigarea pe coloana se face cu tastele (‘Enter’), (‘sageata in jos’),  (‘sageata in sus’).

•   Descarca kit-ul de instalare:

Brandurile pe timp de criza

Criza econica mondiala ar putea aduce ceva mutatii in indentitatea unor cele mai conscute brand-uri:

LG: Life’s good – Life’s tough

Crhrysler = Crisisler

Cisco Systems – Fiasco Systems

Best buy – Please buy

Ford – Fail

DowJones – DownJones

Nokia: Connecting People – Disconnecting People

Good Year – Bad Year

3M -2M

Articolul original aici.

Ce este SPDIF?

SPDIF este protocol de transmisie audio in format digital dezvoltat in anii ’80 avand la baza standardele AES/EBU folosite in domeniul profesional. Cum standardul profesional ar fi fost prea costisitor pentru productia in masa acesta a transformat de catre Sony si Philips intr-un standard comercial prin schimbarea conecticii (mufe/cablaj) si a unor specificatii hardware,  la nivel de protocol lucrurile rămânând aproape neschimbate.

                          AES/EBU               S/PDIF (IEC-958)

Cabling                   110 ohm shileded TP  75 ohm coaxial or fiber
Connector                 3-pin XLR            RCA, Toslink (or BNC)
Signal level              3..10V               0.5..1V
Modulation                biphase-mark-code    biphase-mark-code
Max. Resolution           24 bits              20 bits (24 bit optional)

Fiind dezolvatat de cate Sony in colaborare cu Philips nu trebuie sa ne mire denumirea standardului: Sony/Philips Digital Interconnect Format, de unde si acronimul SPDIF. ( sau intr-o alta varianta – Sony Philips Digital InterFace)

Si daca e in format digital la ce mă ajută?

Informatia audio stocată in calculator, pe un CD, DVD, etc. este in formă digitală – iar pentru a putea fi folosită impreuna cu boxele noastre cele de toate zilele trebuie transformată in semnale electrice analogice. Aceasta conversie este facuta de un chip dedicat al placii de sunet – Digital-to-Analog Converter (sau chiar de chip-ul principal) iar perfomantele conversiei variaza in functie de pretul platit pe placa de sunet. Un DAC foarte performant ofera distorsiuni minime ale sunetului precum si o valoare a SNR (Signal to noise ratio) foarte buna.

Transmisia digitala a sunetului elimina conversia de tip digital-analogic facuta de placa de sunet si este  intodeuna noiseless, adica fara zomot de fond. Asadar folosind o conexiune SPDIF calitatea sunetului este influenţată in mod direct doar de specificatiile receiverul si a incitelor audio.

DAC – AKM4396VF care echipează placile Azuzen X-Fi Prelude 7.1  (vezi specificatii)

Conexiuni

Conexiunile SPDIF se realiează fie printr-un cablu optic (standardizat de Toshiba, de unde si denumirea de Toslink) fie printr-un cablu coaxial (75 ohm).

Coaxial sau optic?

Desi in general conexiunea optica este vazuta ca una superioara in realitate este vorba de absolut acelasi semnal SPDIF, identic bit cu bit cu cel care este transportat şi pe o conexiune coaxiala. Un avantaj al fibrei optice este reprezentat de distanta mai mare pe care se poate indinde conexiunea, conexiunea coaxiala fiind limitata la maxim 10m. Un alt avantaj ar fi si acela ca o conexiune optica este imuna la orice alte interferente electrice.

SPDIF si PC-urile

Incepand cu anul 2000 au aparut primele placi de baza cu suport SPDIF (echipate cu codecul C-Media® CMI-8738), pentru ca acesta era deja prezent de mult la placile de sunet cu pretentii: Creative Sound Blaster AWE64 1996, AurealVorex II 1998, Creative Sound Blaster Live! 1998.
Intre timp conexiunea SPDIF a devenit ceva aproape standard in randul placilor de baza din segementul de mijloc si standard in randul placilor de sunet.

Si majoritatea laptopurilor fabricate in ultimii ani beneficiaza de iesire SPDIF. Dar  din moment ce  iesirea SPDIF este partajata cu cea analogică obişnuită foarte mulţi utilizatori nu-si sunt constienti de prezenţa acesteia.

Pentru a beneficia de o conexiune SPDIF care se relizează prin iesirea de 3.5MM (la un laptop sau la o placa de sunet) avem nevoie de un adaptor 3.5mm – RCA, sau de un cablu jack- RCA. pentru o transmisie coaxiala.

Fie de un cablu mini-plug (3.5mm) – toslink in cazul unei conexiuni optice. (ori daca deja avem un cablu toslink putem cumpara un adaptor care transforma unul din capete in format mini-plug)

SPDIF, Windows, si home theathre-ul de acasă

In mod standard pe o conexiune SPDIF avem parte de sunet stereo in format PCM (necompresat) la maxim 48khz sau sunet 5.1 compresat in format Dolby Digital (AC-3) sau DTS la maxim 48khz cu un bitrate de maxim 640kbs.

Cum sunet multicanal in format Doby Digital/DTS avem in cea mai mare parte doar la filme, pentru orice altceva conexiunea SPDIF ramane una stereo. Acest inconvenient a fost rezolvat prin crearea tehnologiei Dolby Digital Live care permite crearea in timp real a unui stream AC3 si astfel putem avea partea de sorround si-n jocuri sau alte aplicatii.

Pentru a beneficia de sunet multicanal in format Dolby Digital sau DTS trebuie ca placa de sunet sa transmita stream-ul digital direct catre receiver. Aici avem nevoie si de o configurare software din setarile placii de sunet, si al player-ului video.

Ce este receiverul?

Receiverul atunci cand vorbim de o conexiune SPDIF este orice echipament audio-video care suporta acest protocol.

Atunci cand pe conexiunea SPDIF stream-ul este Dolby Digital sau DTS aceasta va fi detectat de către receiver iar pe display va fi afisat logo-ul corespunzător.

Atunci cand pe o conexiunea SPDIF se transmite stream PCM stereo avem posibilitatea de a-l lasa nemodificat sau de a folosi tehnologia Dolby Prologic care prin intermediul unor algoritmi recompune sunetul stereo in format 5.1. (fara prea mult succes insa)

In materie de echipamente audio compatibile SPDIF intr-o prima categorie se incadrează receiverele home theathre ale caror preturi incep de la 100 de euro. Preturile pot ajunge foarte departe in functie de fidelitate si de tehnologiile incorporate.  Cele mai noi receivere sunt compatibile si cu sunet la o definitie ridicata 24 bit/96Khz sau chiar 192khz.

O alta categorie de receivere sunt sistemele 5.1/6.1/7.1 cu intrare digitala. Cel mai bun exemplu in acest sens fiind modelul Z5500 al celor de la Logitech.

Profita cat esti tanar

Unele lucruri nu merg decat pina la o anumita varsta…

Next Page »

© 2002 - 2024 pinzaru.ro · Modele acte · Contact & GDPR · Log in