Procesoare suportate

1. LGA 775 for Intel^® Core™ 2 Extreme / Core™ 2 Quad / Core™ 2 Duo / Pentium^® Dual Core / Celeron^®, supporting Penryn Quad Core Yorkfield and Dual Core Wolfdale processors

Chipset

1. Intel^® P35 + ICH9 Chipsets
2. Compatible with FSB1600/1333MHz CPUs

BUS-ul de 1600Mhz este unul neoficial pentru chipseturile P35, insa este disponibil la toate placile cu pretentii echipate cu acest chipset. In cazul de fata daca ne hotaram sa folosim un FSB de 1600 trebuie sa aducem la cunostinta placii aceasta prin setarea unui jumper.

ICH9 (Intel® I/O Controller Hub)  ne oferta de toate mai putin facilitatea de a cupla  cupla doua sau mai multe hard-disk-uri intr-o matrice RAID.  Pentru RAID trebuie sa mai platim ceva in plus si sa cumparam o placa de baza echipata cu ICH9-R.

Memorie

1. Supports Dual Channel DDR3 1333 (2 x DIMM slots) / Dual Channel DDR2 1066 (4 x DIMM slots)

Este vident ca nu vom putea folosi cele doua tipuri de memorie simultan. Cum deocamdata preturile memoriilor DDR3 nu prezinta rentabilitate (avand in vedere sporul de performana fata de DDR2) cel mai probabil cei mai multi dintre noi vor merge pe varianta DDR2 pentru care exista disponibile 4 sloturi de memorie. Freceventa de 1066 pentru DDR2 nu este disponibila decat la un bus de cel putin 1066Mhz.

PCI-Express

• Supports ATI™ CrossFire™
• 2 x PCI-E x16 slots (white @ x16 mode, purple @ x4 mode)

Chiar daca cei mai multi dintre noi nu intentionam sa folosim doua placi video in mod Crossfire, ne simtim bine totusi sa stim placa ne ofera totusi aceasta posibilitate. Cine stie…

Randamentul celor doua placi in crossfire va avea  totusi de suferit din cauza modului X4 in care functioneaza cel de al doilea slot PCI-Express.

No digital audio out…

Din tablou lipseste este o iesire digitala audio, mai ales ca placa vine echipat cu un chip audio 7.1 ALC888 de ultima generatie. (ofera si posibilitatea folosirii a doua canale independente pentru iesirile frontale, un fel de 7.1+2)

Singura posibilitate de a folosi o iesire audio digitala este  data  de header-ul SPDIF/HDMI care prin cablul furnizat se poate conecta la plăcile video care suporta aceasta functie, sunetul urmand sa fie distribuit prin iesirea HDMI a placii video. Cei care vor sa-si conecteze receiverul printr-o interfata SPDIF coaxiala sau optica sunt lasati cu ochii in soare.

e-SATAII

Ne bucura prezenta unui port e-SATAII in categoria aceasta de pret. Totusi pentru a-l putea folosi avem nevoie de un cablu SATA care sa traverseze placa de la un capăt la altul, cu un potential mare de încâlcire cu celelalte cabluri rebele din interior.

Se stie ca placile de baza cu chipset P35 sunt excelente performere la capitolul overclocking, chiar si cele fara prententii. Placa celor de la Asrock se inscrie in tipar si reuşeşte sa ofere conditii rezonabile de overclocking (daca nu întrecem masura), dar in nici intr-un caz nu vrea sa  ia painea de la gura plăcilor cu prententii. Vedem asta imediat ce intram in BIOS, optiuni in privinta ratiei FSB/RAM.

Mai multe optiuni in privinta overclocking-ului avem la dispozitie daca instalam ASrock Overclocking Utility, aplicatia care se gaseste pe CD si care ne pune la indemana optiuni recum cea de selecatare a multiplicatorului, si care ne face viata mai usoara oferindu-ne posibilitatea de a selecta si testa pe viu din Windows toata gama de voltaje.

Hardware monitor & System Health

In cadrul secţiunii System Health putem opta pentru a creste sau a scădea turaţia ventilatorului, cu consecinte directe asupra zgomotului din camera.

FSB DRAM ratio

Un aspect ce i se poate reproşa acestei placi este lipsa oricărei opţiuni de configurare a ratiei dintre FSB si RAM. In BIOS avem posibilitatea de a seta frecventa memoriei la 667Mhz, in speranţa ca atunci când vom creste FSB-ul frecventa la memorii sa rămână in limite suportabile. Ei bine, fie ca setam 667 fie ca setam 800… orice creştere a FSB-ul aduc imediat memoriile in zona fierbinte de peste 800Mhz. Astfel un FSB de 266Mhz coincide cu o frecventa a memoriilor de 880Mhz. (indiferent de ce setari facem sau de ce multiplicator alegem)

Din fericire memoriile care suporta 1066Mhz (PC8500) sunt cu 10-20 RON mai scumpe decat cele obisnuite DDR800(PC6400). Ne referim aici, bineînţeles, la memoriile ieftine  SYCRON/Kingmax.

E2180@3Ghz

In cazul unui E2180 stock@2Ghz am reusit un overclocking de 50% ceea ce echivalează cu o frecventa a procesorului de 3Ghz.  Voltajul a trebuit ajustat de la 1.285V la 1.35V iar frecventa memoriilor a ajuns la 1000Mhz.

Everest Ultimate 2008

Memory read – 8038 MB/s | Memory write -5457 MB/s | Memory latency – 58.4 ns

3DMark 2006 – E2180@3Ghz + Radeon 4850

Trecerea de la frecventa standard de 2Ghz la 3Ghz aduce un castig de performanta evident. Sporul de performanta nu este adus doar de cei 1000Mhz in plus, ci  si  de cresterea FSB-ului de la 200 la 300Mhz  – si a frecventei memoriei RAM. Fara overclocking in 3Dmark 2006 reuşim un scor de doar 8600 puncte.

Crysis

In compania unui Radeon 4850 atingem scoruri foarte bune:

De la GPU-Z citire…

GPU-Z este mic tool care se vrea omologul lui CPU-Z pe partea de placi grafice, si care ofera toate informatiile ce prezinta interes (pentru o persoana normala…) despre placa video din sistem.  Puteti downloda ultima versiune de aici.

GPU@625 Mhz – Cunoscut sub numele de cod  Makedon, noul GPU RV770 de la ATi a fost facut pe o tehnologie de 55nm si ruleaza la 625Mhz. Daca 625Mhz nu pare o cifra impresionanta, ATI se lauda ca placa dispune de “1 teraFLOPS of GPU compute power“, spre deosebire de  mai “vechiul”  Radeon 3870 care are o putere de procesare  de doar 0.49 teraFLOPS.

Memoria@996Mhz DDR3 – 993×2 face sa avem niste memorii “rated” putin sub pragul (psihologic?) de 2ghz, mai exact 1.98 Ghz. In combinatie cu busul de 256 de bit avem o latime de banda de 63Gb pe secunda, ceva obisnuit pentru sectorul main stream din moment ce 9600GT are la dispozitie 57.6 Gb/s.

16 ROPs –  cand auzim de ROPs fie ca se refera la raster operations units, render output unit sau raster operation pipeline… trebuie sa ne gandim la acele pipeline-uri sau “pipe-uri” pe care unii dintre noi incercau sa le deblocheze la Radeon 9800SE sau la placile din seria X800. (impactul asupra performantei era semnificativ daca placa era modabila)

Shadere unificate: 800. Hai nu ma innebuni?

De fapt avem de a face cu  160 de shadere dar care pot executa fiecare cate 5 instructiuni simultan, si uite asa 160×5 = 800. S-a demonstrat ca cele 5 instructiuni nu se pot executa simultan decat in anumite conditii, care va sa zica “800” e o cifra putin umflata.

Dar cand ne gandim ca in ultimul an in sectorul mainstream 8600GT a venit cu 32 de share si 9600GT cu 64… ne putem face o impresie despre ce muschi dispune X4850-ul nostru. Sa nu uitam ca sunt diferente intre frecventa la care opereaza aceste shadere de la nVidia la ATi.

Specificatii comparate

Sistemul de test

Nu o sa testam placa pe un Quad overclockat la 4ghz,  nici nu are rost la o placa din segmentul ei.  (si ce-i drept nici nu avem de unde)

Sa vedem mai intai cum se comporta pe un sistem normal, cum probabil o sa aiba 2/3 din cumparatorii placii. Cei cu dare de mana…. si cu sisteme high end se vor orienta spre 4870 sau 4870X2.

• AsrockTwins 4Core P35 DDR2/3
• Procesor Intel Dual Core E2180@3ghz (300×10)
• 2X1GB DDR2 Kingmax @1000 (5-5-5-18)
• X-FI Platinum cu Dolby Digital Live activat
• HDD Samsung 250GB SATA-II 8MB (ruleaza in IDE mode si nu AHCI/ no NCQ)
• Windows XP SP2 updatat aproape la zi
• Sursa AKASA de 400W (P400FG)

Crysis 1.2 1680×1050 DX9

Incepem cu greul si anume Crysis (DX9) updatat la ver 1.2 , stiindu-se ca jocul celor de la Crytek pune la respect orice placa video actuala. La 1680×1050 Crysis este cel mai jucabil cu setarile pe medium, cu exceptia object detail care poate ramane linistit pe high  si tot obtinem o medie de 55 FPS. Nu va grabiti cu concluziile daca nu stiti cum “performeaza” alte placi cu pretentii, chiar si cele mai cu staif ies foarte sifonate in Crysis.

Calitatea imaginii

Daca framerate-ul se modifica seminificativ de la medium spre high, ceea ce vedem pe display nu sufera schimbari izbitoare. Ba chiar trebuie sa ne uitam atenti si sa cautam nod in papura… Incercati mai jos sa vedeti care sunt deosebirile intre medium, high, si high cu 8XAA. Deocamdata ne multumim cu randarea DX9.

1680X1050@maximum maximorum…

Urmeaza cateva benchmarkuri la 1680×1050 cu toate setarile obisnuite la maximum. (fara tweak-ul de very high pentru XP) In aceste conditii  4850-ul reuseste sa presteze undeva intre 40 si 60 de frame-uri, ceea ce nu de poate decat multumi la aceasta rezolutie. Sa nu uitam ca toate setarile sunt la maxim, desi unele dintre ele omoara frame rate-ul fara sa aduca imbunatatiri evidente. (vezi 4XAA vs 8xAA).

Scorurile din benchmarkuri au fost obtinute cu Fraps, care reflecta destul fidel realitatea de pe ecran.

Crysis testat de altii…

Mai intai de nemtii de la computerbase.de…

Benchmarkul pare facut totusi cu AA-ul activat, desi nemtii zic ca nu. Nu de alta dar testul urmator, facut de cei  de la legionhardaware.com, arata scoruri apropiate de cele obtinute de mine.

Update: teste FarCry 2

Jocul celor de la Ubisoft nu este foarte pretentios cu placa asa ca avem parte de rezultate multumitoare. Testele sunt obtinute cu frecventele stock dar configuratia s-a schimbat intre timp. Procesorul este un E5200 la 3.33 Ghz (333×10) iar placa un Asrock P45 TurboTwins 2000.

1280×1024 medium – 70,24
1280×1024 very high – 49,06
1280×1024 ultra high – 33,37

1360×768 medium – 73,60
1360×768 very high – 49,13
1360×768 ultra high – 34,61

1680×1050 medium – 66,96
1680×1050 very high – 42,84
1680×1050 ultra high -30,34

Hotfix for 3DMark®06/05/03

Pentru a ne putea apuca de 3DMark-uri este necesar instalarea unui hotfix mai intai. Hotfix-ul poate fi descarcat de aici. Fara hotfix programul se va bloca in faza de analiza a sistemului.

3DMark 2006 pe E2180@3Ghz

Pe sistemul de test reuşim sa obţinem un scor de 11800 puncte.  Un scor multumitor, avand in vedere ca,  pe un sistem cu pretentii (cum a fost sistemul de test  al celor de la de pe hothardware.com) placa a obtinut 12300 de puncte .  La 2Ghz (200×100) sistemul de test ne deazamageste obţinând un scor de 8558 3DMarks.

* Urmatoarele teste sunt preluate de pe hothardware.com.

3DMark Vantage

Ultimul racnet in materie de benchmark-uri ofera premiul doi 4850-ul inaintea a doua placi cu greutate precum 3870X2 si 9800GTX. Coronita este luata de 260GTX care, sa nu uitam, beneficiaza si de un bus de 448bit.

3DMark 2006

In compania selecta a placilor de mai sus 4850-ul pierde, dar se tine aproape, diferenta de performanta este undeva pe la 10-20% ceea ce este oarecum mai aproape de realitate.

Quake Wars…

Aici 4850-ul isi arata muschii, trece in fata 9800GTX-ul se apropie la 6FPS de 3870X2.  260GTX reuseste sa castige inca odata, se vede ca avem de a face cu o placa potetenta , dar din pacate mult prea scumpa.

Pentru overclock am apelat la functia de Automated Clock Configuration furnizata de ATI Overdrive. Dupa cateva minute bune de teste aplicatia a ajustat clockurile, la valori surprinzator de mari: 690Mhz/1173Mhz (2346).  Setari care nu s-au dovedit stabile, dar sub care s-au putut rula cateva teste. Crysis s-a dovedit cel mai impresionat de noile setari, performanta crescand cu aproximativ 10%. (direct proportional cu overclockingul)

Stabile s-au dovedit setari mai moderate: 675/2250. Placile care o sa dispuna de racire dual slot, vor lasa loc de un overclocking serios daca reusesc sa coboare temeperatura in jur de 65°C.

V-Tuner 3

Aplicatia livrata pe CD de catre Gigabyte zice intr-o engleza chinuita ca: “Not support this VGA card”, poate varianta de Vista sa fie mai la zi cu lectiile.

Zgomot?

Placa sta bine la capitolul silentiozitate. In mod 2D ventilatorul nu atrage atentia, fiind undeva pe 25% din potential, iar cand e pus la treaba incep sa se auda cele 16 palete ale ventilatorului, dar in nici intr-un caz nu avem de a face “elicopter” cum era, de exemplu, mai vechiul meu X1900CF.

Caldura mare moncher….

Oricum am intoarce-o placa e fierbinte. Nu am vazut raporatata o temperatura mai mica de 75°C chiar si atunci cand sta degeaba…  Cu toate acestea nu am am intampinat instabilitati decat la setarile maxime 690/~2350. Cand placa e solicitata temeperatura ajunge rapid in jur de 90°C.

Cat despre ambientul placii avem un ventilator de 12” montat frontal intr-o carcasa Ferrari F1 si astfel temperatura per ansamblu mai scade cu cateva grade. Carcasa nu se poate lauda cu un airflow foarte reusit, lucrurile fiind destul ingramadite in interior. (nu va luati dupa numele pompos, carcasa nu a costat mai mult de 110 RON)

FurMark 1.4.0

Pentru a testa stabilitatea placii si pentru a auzi ventilatorul la maxim FurMark este unul dintre cele mai potrivite benchmark-uri.

The best bang for the buck?

Acum un an pentru aceasi bani aveam la dispozitie in gama DX10,  8600GTS(G84) iar in februarie 2008 si-a facut aparita, in aceiasi gama de preturi, 9600GT(G94) cu performante dublate. WOW… gamerii au fost multumiti, mai ales ca placa se apropia ca performante de mult mai ravanitul 8800GT (G92).

Ei bine…  la numai 4 luni distanta noul ATI Radeon 4850 incheie conturile definitiv cu primul si al doilea val al generatiei DX10. Noua  placa isi incearca muschii cu placi mult mai potente precum 260GTX sau 3870X2 pe care nu reuseste sa le depaseasca, dar le sufla in ceafa in bechmark-uri.

Merita cumparata acum?

In industria GPU-urilor, ciclul de productie are cele mai scurte termene din bransa. Cu mici exceptii cei doi mari rivali, ATI si nVidia, reusesc sa scoata piata produse noi la fiecare 6 luni.  Generatia noua poate aduce un spor de peformanta 20-30% , 50% sau de chiar 100%.  Iar atunci cand avem de a face cu o dublare a performantelor de la o generatie la alta in aceiasi gama de pret,  valoarea de piata a placii mai ieri cumparate scade dramatic… In mod normal, in urmoarele luni pretul va urma un trend descendent (vezi price update) ,  iar incepand cu 16 iulie va putea fi comandat (sfarsitul lui iulie la noi)  9800GTX+ care va costa 229$. Odata ajuns in magazine 9800GTX+ -ul va antrena ieftiniri substantiale in colectia nVidia 2007/2008… ne referim aici la 8800GT/9600GT/9800GTX & co.

Price update

Deja la doua saptamani de  la lansare au aparut oferte suficiente in jurul sumei de 550 RON, cu cateva zeci de RON mai putin fata de primele zile cand putea fi comandata placa. Pe fondul unei intariri a leului (1$=2,26RON) ne putem bucura de un pret al placii foarte apropiat de cel din Statele Unite, 199$+TVA insemanand aproximativ 550 RON.

In 3-4 saptamani este posibil sa gasim oferte in jurul sumei de 500 RON (in conditiile in care leul se va mentine la nivelul acutual), dar  avand in vedere ca acum este perioada cea mai libera din an pentru multi dintre noi, cei care doresc sa puna mana pe placa cel mai probabil nu vor mai avea rabdare.

2.Regimul juridic al inscrisurilor electronice

2.1. Definiţie şi reglementare

Documentul electronic a fost definit[2] ca orice reprezentare sub formă electronică a unor fapte, lucruri sau situaţii relevante din punct de vedere juridic, susceptibile de a fi redate într-o formă inteligibilă.

Mai exact art. 4 alin. 2 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronică desemnează prin noţiunea de încris în forma electronică „o colectie de date în forma electronică intre care exista relaţii logice si funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar”.

Noţiunea de înscris electronic este sensibil mai largă noţiunii de înscris[3]. Pe suport informatic se poate alcătui orice reproducere, constând în date numerice, texte, grafice, imagini statice sau animate, înregistrări audio. Pentru ca reproducerea pe acest suport să consemneze acte sau fapte juridice, este necesar să se prezinte într-o formă care să permită citirea şi prelucrarea ei automată de către subiecţii interesaţi.

2.2. Înscrisul electronic ca înscris sub semnătură privată

Înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, ataşat sau asociat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui mecanism securizat de creare a semnăturii este asimilat, în ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată[4].

Înscrisurile sub semnătură privată sunt acele înscrisuri întocmite de părti, fără intervenţia vreunui organ al statului, semnate de părţile sau de partea de la care emană.[5]

Înscrisurile sub semnătură privată cuprind imensa majoritate a actelor juridice încheiate în circuitul civil, întrucât numărul actelor juridice pentru valabilitatea cărora legea cere forma autentică este foarte redus.

Astfel, spre deosebire de înscrisurile autentice care au o sferă mult mai restrânsă, înscrisurile sub semnătură privată îşi au o aplicabilitate cu mult mai largă, datorită simplităţii formelor în care trebuiesc întocmite, ele constituind instrumente la îndemâna părţilor, de constatare a raporturilor juridice ce le stabilesc.

Întrucât legea nu condiţionează, ca regulă generală, pentru validitatea înscrisului sub semnătură privată decât semnarea lui de partea sau părţile de la care emană, şi pe de altă parte, legea nu prevede decât într-un număr foarte restrâns de cazuri obligativitatea formei autentice pentru însăşi validitatea actului juridic ce-l constată, în nenumăratele şi variatele convenţii ce se încheie, părţile întocmesc înscrisuri sub semnătură privată pe care le folosesc ca instrumente doveditoare ale actului juridic ce au încheiat.

Principalele caracteristici ale înscrisului sub semnătură privată pot fi definite astfel:

-înscrisul sub semnătură privată, recunoscut de cel căruia i se opune sau privit după lege ca recunoscut, este asimilat de legiuitor înscrisului autentic. Acest efect se produce nu numai între cei care l-au subscris, ci şi între cei care le reprezintă interesele.

-altă caracteristică a înscrisului sub semnătură privată izvorăşte din dreptul pe care îl are partea căruia i se opune, de a-i contesta conţinutul sau semnătura; Persoanele care nu au participat la încheierea actului dar faţă de care actul produce efecte au chiar dreptul să declare şi mai mult, respectiv că nu recunoască semnătura autorului lor. În aceste cazuri se procedează la expertiză tehnică de specialitate pentru a se stabili autenticitatea înscrisului sau metodei de generare a semnăturii electronice contestate.

-înscrisul sub semnătură privată, prin forma şi condiţiile lui, se bucură numai de o

prezumţie de validitate până la proba contrară.

2.3 . Dobândirea de dată certă a înscrisului electronic. Marca temporală.

Codul Civil prevede că data scripturii private nu face credinţă în contra persoanelor a treia interesate, decât din ziua în care a dobândit caracter de dată certă.

O modalitate de dobândire a datei certe pentru un înscris sub semnătură privată constă în darea de dată certă de către notarul public şi care se face printr-o încheiere a notarului ce se aplică pe exemplarele înscrisului sub semnătură privată prezentate de părţi şi în care se indică numărul de înregistrare, data primirii înscrisului, eventualele particularităţi ale înscrisului şi menţiunea că se dă data certă pe numărul de exemplare prezentate, fără a se reţine vreun exemplar în arhiva notarului. Acestă menţiune este importantă deoarece prin Legea 589/2004 activitatea electronică notarială este reglementată.

Metoda ce ne interesează se bazează pe reglementarea ce prevede că data certă se dobândeşte prin înregistrarea înscrisului (chiar şi prescurtat) într-un registru public anume destinat, în care caz data înscrierii în registru va fi şi data certă a înscrisului.

Conform Art. 5 din Legea 451/2004[6] privind marca temporală, furnizorii de servicii de marcare temporală au obligaţia de a crea şi de a menţine un registru electronic operativ de evidenţă cuprinzand momentul de timp la care au fost emise marcile temporale. Datorită faptului că registrul amintit este unul public şi poate fi consultat de oricine este interesat, acesta se încadrează în enumerarea prezentantă limitativ în cadrul Art. 1182 din Codul Civil unde se precizează că data scripturii private nu face credinţă în contra persoanelor a treia interesate decât din ziua în care s-a înscris într-un registru public.

2.3.1. Puterea doveditoare în raporturile dintre părţi

Cu privire la puterea doveditoare a înscrisurilor sub semnătură privată, legiuitorul distinge după cum este vorba de raporturile dintre părţile contractante sau raporturile cu terţii. Întrucât într-un înscris sub semnătură privată, data reprezintă o menţiune asupra căreia părţile au căzut de acord, ea are o valoare exclusiv convenţională. Aşadar în cazul unui document semnat electronic fără marcă temporală ataşată, acesta îşi păstrează puterea doveditoare de înscris sub semnătură privată.

Între părţile contractante, menţiunea datei (ca şi în general cuprinsul actului), este supusă condiţiei recunoaşterii sau, eventual, a verificării. O dată recunoscută într-un fel sau altul ca valabilă, ea este opozabilă părţilor contractante, ea făcând dovadă până la proba contrarie.

Ca urmare, proba contrară se va putea face ca şi împotriva menţiunilor din înscris, ceea ce înseamnă, în principiu, că data trecută în înscris nu va putea fi combătută decât printr-un înscris, prin martori sau prezumţii sau, în cazul documentul semnat electronic, prin verificarea acestuia prin expertiză tehnică. Marca temporală corespunzătoare unui document electronic poate fi verificata prin consultarea unui Registru al mărcilor temporale ţinut de autoritatea ce are acest rol.

Având în vedere că părţile nu au interes să stabilească că înscrisul a fost antedatat sau postdatat, decât în cazurile în care prin aceasta s-a urmărit săvârşirea unei fraude de lege, spre exemplu la încercarea de înlăturare a aplicării prevederilor unei legi noi sau de ocolire a incapacităţii de exerciţiu a uneia dintre părţi, în anumite cazuri data falsă a înscrisului se va putea combate prin orice mijloc de probă.

2.3.2. Putere doveditoare faţă de terţi

În ceea ce priveşte pe terţi, ataşarea mărcii temporale unui înscris electronic, are aceeaşi putere, până la proba contrară, ca şi menţiunile ce formează conţinutul înscrisului.

Potrivit Codului Civil, data înscrisului sub semnătură privată nu face credinţă faţă de terţi, decât din ziua când a devenit dată certă prin unul din mijloacele prevăzute de lege. Conform aceleiaşi legi, un mijloc de probă este înscrierea acestei mărci într-un registru anume desemnat (public) în acest sens, Legea 451/2004 precizează că furnizorul de servicii de marca temporală este obligat în a menţine un asemenea registru şi astfel este îndeplinită clauza de recunoaştere a datei certe ataşate documentului de către terţi.

Când părţile au omis să dea dată certă înscrisului sub semnătură privată, ele nu mai pot stabili faţă de terţi, prin niciun mijloc de dovadă, realitatea datei trecute în înscris, nici chiar dacă aceasta ar reieşi neîndoielnic din alte probe (aşadar termenul de valabilitate al certificatului digital nu poate duce la concluzia că documentul a fost semnat electronic în perioada de valabilitate a certificatului), ceea ce echivalează, în raporturile dintre părţi şi terţi, cu faptul că legiuitorul a instituit o prezumţie de simulaţie a datei înscrisurilor sub semnătură privată, care nu poate fi combătută decât prin mijloace limitativ prevăzute de lege.

2.4. Forţa probantă a înscrisului electronic

Prin probă înţelegem fie acţiunea de stabilire a existenţei sau inexistenţei unui raport juridic, fie mijlocul prin care se poate stabili raportul juridic ce trebuie dovedit, fie rezultatul obţinut prin folosirea mijloacelor de probă.[7]

Forţa probantă a unui act întocmit sub forma unui înscris este dată de faptul că atât timp cât nu se dovedeşte falsul celor consemnate, constatările înscrisului sunt prezumate a fi adevărate.

Înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între părţi.

Pentru ipoteza in care una din parti nu recunoaste înscrisul sau semnatura, art. 8 alin. 1 din Legea nr. 455/2001 obligă instanta judecatoreasca sa dispuna efectuarea unei expertize tehnice de specialitate

Înscrisul în format electronic căruia i s-a încorporat, ataşat sau asociat o semnătură electronică, dar această semnătură nu este o semnătură electronică extinsă sau nu este bazată pe un certificat calificat sau nu este generată cu ajutorul unui mecanism securizat de generare a semnăturii, este asimilat, în ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu începutul de probă scrisă, care poate fi completat cu alte mijloace de probă pentru a putea face dovada deplină a raportului juridic.

Este de reţinut că spre deosebire de modificările care pot fi aduse documentelor clasice, atunci când în cuprinsul înscrisului sub semnătură privată se fac adăugiri sau înlăturări de cuvinte ce au ca efect schimbarea conţinutului înscrisului, semnătura electronică ataşata documentului se invalidează în mod automat şi este necesară regenerarea semnăturii electronice ataşate documentului de partea sau părţile de la care emană actul.

2. I. Roşca, Comerţul electronic, concepte tehnologii şi aplicaţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2004.

3. V. M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed. All Beck, Bucureşti, 2005.

5.Acte normative:

• DIRECTIVE 1999/93/EC of the European Parliament and of the Council of 13 December 1999 on a Community framework for electronic signatures.

• HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 1259 din 13 decembrie 2001 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică

• LEGE nr. 589 din 15 decembrie 2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale, publicată în Monitorul Oficial nr. 1227 din data de 20 decembrie 2004
• ORDINUL nr. 221/2005 privind aprobarea Normelor tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 589/2004 privind regimul juridic al activităţii electronice notariale

• LEGE nr. 451/2004 privind marca temporală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.1021 din 05/11/2004

• Proiect de lege privind normele tehnice şi metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporală

• LEGE nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial,Partea I nr. 790 din 12 decembrie 2001

• LEGE nr. 365 din 7 iunie 2002 privind comerţul electronic

[2] Legea nr. 455 din 31 iulie 2001, privind semnatura electronică. Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 31 iulie 2001.

[3] Sensul juridic al termenului “înscris” nu coincide cu cel din vorbirea obişnuită când se are în vedere consemnarea pe hârtie a unor date, ci desemnează orice declaraţie despre un act sau fapt juridic, făcută prin scrieri de mână sau dactilografiere, litografiere sau imprimare, pe hârtie sau orice material (pânză, lemn, metal, etc).

[4] Art. 5 din Legea nr. 445/2001.

[5] V. M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed. All Beck, Bucureşti, 2005.

[6] Lege nr. 451/2004 privind marca temporala. Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1021 din 05/11/2004

[7] V. M. Ciobanu, G. Boroi, op. cit.