Cum ar fi să instalăm o placă grafică PCI veche într-un computer de ultimă generație?

În timp ce tehnologia evoluează rapid, există situații în care dorim să folosim hardware vechi, cum ar fi plăcile grafice PCI, în calculatoare moderne. Un exemplu interesant este folosirea unei plăci grafice 3D vechi, precum Realizm 2 ZX25 de la Intergraph, într-un sistem modern bazat pe o placă de bază cu PCI Express. Deși PCI și PCI Express (PCI-E) sunt standarde diferite, PCI-E este backward compatible cu PCI la nivel de software, adică pentru un sistem de operare mai vechi este același lucru cu PCI.

YouTube player

Ce este PCI și PCI-E?

PCI (Peripheral Component Interconnect) este o interfață veche de conectare pentru plăci de expansiune, care a fost folosită pe scară largă în anii ’90 și începutul anilor 2000. Pe de altă parte, PCI Express (PCI-E) este standardul modern folosit în majoritatea plăcilor de bază din prezent. PCI-E oferă viteze mult mai mari și o arhitectură diferită, dar cu ajutorul unor adaptoare, este posibil să conectezi plăci PCI mai vechi pe sloturi PCI-E din moment ce compatibilitatea la nivel de software este asigurată de standardul PCI-E. Apropo, este valabil și invers – oricând putem monta o placă PCI-Express într-un slot PCI cu ajutorul unui adaptoir, dar bineințeles în situația asta avem parte de limitări deoarece bus-ul PCI are o lățime de bandă de aproximativ 1gbit/s. (133MB/s)

Instalarea unei plăci grafice vechi PCI pe o placă de bază modernă

Dacă deții o placă grafică veche, cum ar fi Realism 2 ZX25 SLT sau alte modele similare, și vrei să o instalezi într-un PC modern, vei avea nevoie de un adaptor PCI-E la PCI. În cadrul acestui proiect, am folosit două adaptoare pentru a conecta această placă grafică din 1998 la o configurație modernă cu un procesor Intel de generația a 13-a.

Pașii pentru instalare:

Avem nevoie de un adaptor PCI-E la PCI: Aceste adaptoare sunt esențiale pentru conectarea plăcii tale PCI la un slot PCI-E. De obicei, acestea sunt plug-and-play, nu necesită instalarea de drivere suplimentare sau alte configurări.

Instalarea pe placa de bază: În proiectul cu acceleratorul Integraph am folosit două astfel de adaptoare, întrucât această placă imensă folosește o placă 2D separată cu chip Cirrus Logic iar partea 3D este separata. Carevasăzică avem două placi PCI care trebuie conectate în două sloturi PCI-E adiacente, din fericire distanța dintre cele două plăci PCI este standard și nu fost probleme la montaj. Am folosit o placă de bază Asus H610, care are 3 sloturi PCI-E si unul PCI clasic.

De asemenea am folosit și o placă mai veche cu procesor Pentium 4, mai exact un Asus P4P800 cu chipset SiS.

Partea cu driverele: În cazul acceleratoarelor 3D fabricate înainte de anii 2000 – cum este și cazul acestei plăci Intergraph Realizm 2, driverele de bază și singurele de atlfel sunt cele pentru Microsoft Windows NT 4.0. Această placă se pare că are și drivere pentru Windows 2000.

Ce poți face cu hardware vechi într-un sistem modern?

Deși placa grafică Realism 2 ZX25 a funcționat pe configurația noastră modernă, există câteva limitări legate de performanță. De exemplu, la teste cu jocuri precum Quake 2, placa a reușit să ruleze în mod OpenGL la 32 biți, cu o performanță decentă pentru acea perioadă (aproximativ 30 de cadre pe secundă la rezoluția 640×480). Totuși, faptul că am reușit să facem această placă să funcționeze pe un sistem modern este o dovadă clară că PCI-E oferă o compatibilitate remarcabilă.

Chiar dacă aceste plăci vechi nu oferă performanțe comparabile cu plăcile grafice moderne, instalarea și testarea lor într-un sistem actual este experiență plină de nostalgie. De asemenea, poate fi util pentru cei care doresc să emuleze software vechi.

De asemenea, această metodă poate fi aplicată și altor tipuri de plăci de expansiune PCI, cum ar fi plăcile de sunet, de rețea sau de captură video, în cazurile în care ai nevoie să folosești echipamente vechi, dar de încredere, în sisteme moderne.

Concluzie

Cu ajutorul unui adaptor PCI-E la PCI, poți aduce la viață hardware vechi într-un computer modern, fie că vrei să testezi jocuri retro sau să faci o arhivare de date. Deși nu vei obține performanțe impresionante, vei descoperi că plăcile vechi PCI pot funcționa destul de bine chiar și în configurații moderne. Astfel, compatibilitatea înapoi oferită de PCI-E ne permite să extindem utilizarea acestor echipamente rare și costisitoare.


Cum să bootăm de pe un Voodoo 3 PCI pe un PC modern în Windows 9x (în timp ce avem o placă PCI-E in slotul 16X)

YouTube player

Astăzi vreau să vă prezint o soluție pe care am găsit-o pentru a seta vechea mea placă video Voodoo 3 PCI ca placă principală pe sistemul meu cu procesor Ryzen 9 3900X. Această metodă funcționează pe sistemele cu BIOS AMI, care sunt utilizate pe majoritatea plăcilor de bază moderne, și ar trebui să funcționeze cu orice placă video PCI și o placă de bază AMD modernă.

Pe plăcile de bază mai noi, poți comuta cu ușurință între grafica integrată (IGD) și placa video PCI Express (PG), dar dacă ai mai mult de o placă video dedicată, nu există o opțiune directă pentru a alege care să fie primară. Această setare este extrem de importantă pentru sistemele de operare mai vechi, precum Windows 98, unde placa video setată de BIOS ca primară nu poate fi schimbat din sistemul de operare.

Plan B pentru utilizarea plăcilor video PCI pe sisteme moderne

Dacă vrem musai ca placa video primară să fie compatibilă cu Windows 9x, dar să folosim în același timp și o placă video mai puternică pentru Windows 10 sau un alt sistem de operare modern într-o configurație multi-boot, există o soluție. Placa video introdusă în slotul PCI Express x16 va fi folosită implicit pentru pornirea sistemului, ceea ce este standard pentru plăcile de bază moderne.

Știind acest lucru, putem folosi un adaptor PCI-to-PCI Express și să forțăm sistemul să folosească placa noastră PCI. Totuși, această soluție poate introduce probleme fizice, deoarece placa nu va mai fi în standard și ar putea să nu o putem fixa corespunzător. În plus, dacă ai un singur slot PCI Express x16, trebuie să renunți la o placă video secundară mai puternică.

Această sarcină nu era complicată până de curând. De exemplu, pe o placă de bază H81 pentru procesoare Intel din a patra generație, puteai alege placa video primară între PCI, PCI Express sau grafica integrată. Chiar mai bine, pe un BIOS AMI pentru o stație de lucru HP, plăcile grafice sunt listate în funcție de slotul pe care îl ocupă, iar utilizatorul poate alege exact placa dorită drept primară.

Problema cu plăcile moderne și lipsa opțiunii pentru placi PCI

După ce am trecut la un procesor Ryzen 9 3900X și am ales o placă de bază Biostar X470 GTA cu două sloturi PCI clasice, am vrut să văd dacă vechiul meu Voodoo 3 PCI ar funcționa pe această configurație modernă. Și ghici ce, placa mea Voodoo 3 s-a pornit fără probleme.

Cu toate acestea, când am instalat o placă video RTX 2070 Super ca GPU principal, BIOS-ul a setat automat RTX-ul ca placă video primară. Mă așteptam să pot schimba acest lucru din BIOS și să selectez placa mea PCI ca primară, dar opțiunea pur și simplu nu era acolo.

Am contactat suportul tehnic pentru a întreba unde a dispărut această opțiune esențială, iar răspunsul lor a fost că modelul de BIOS respectiv poate seta cardul principal doar pe slotul PCIe sau pe grafica integrată. Dacă ai dispozitive conectate pe PCIe și PCI, sistemul va porni de pe PCIe. Așadar, se părea că pe un sistem modern, o placă video PCI nu poate fi setată drept card primar.

Soluția: Utilizarea tool-ului AMI BCP pentru a modifica BIOS-ul

Am avut ideea că, deoarece nu există grafică integrată, BIOS-ul nu afișa opțiunea de a comuta de la grafică integrată la PCI Express. Așa că am decis să investighez folosind un instrument numit AMI BCP, folosit oficial de producători pentru a personaliza versiunile de BIOS.

Am găsit setările legate de placa video primară în meniul de configurare grafică și am activat toate opțiunile disponibile. A trebuit să schimb tipul de acces de la implicit la un nivel superior de privilegii, cum ar fi „supervizor”. După ce am făcut aceste ajustări, am flash-uit noul BIOS personalizat și, în mod miraculos, în meniul de configurare grafică a apărut o opțiune pentru dispozitivul video primar.

Chiar și cu acest meniu activat, nu eram sigur dacă alegerea unei grafici integrate inexistente ca opțiune de boot ar face ca BIOS-ul să ocolească placa PCI Express și să folosească următorul adaptor disponibil. Dar, la următoarea repornire, placa mea Voodoo 3 PCI a devenit cardul video primar, așa cum speram.

Rezultatele și performanța plăcii Voodoo 3

Placa Voodoo 3 este acum gestionată de driverul „Microsoft Basic Display”, care, în ciuda numelui, nu este atât de simplist. De exemplu, OpenGL software este activat atunci când pornești un joc compatibil OpenGL, precum Quake 2, oferind în jur de 34 de cadre pe secundă la rezoluția 1024×768.

Când vine vorba de comutarea înapoi la placa RTX ca primară pe Windows 10, este foarte simplu. Poți dezactiva placa Voodoo din panoul de control sau, dacă vrei să folosești doar un singur monitor, poți instrui Windows să afișeze totul pe monitorul conectat la placa RTX.

Concluzii

Placa Voodoo 3 strălucește cu adevărat într-o configurație multi-boot, în special datorită suportului excelent pentru drivere. Voodoo 3 are drivere pentru Windows 3.1 și chiar Windows NT 3.51, ceea ce este impresionant. De asemenea, este perfectă pentru Windows NT4, unde poate oferi o performanță solidă în jocuri.

Dacă ai vreo idee de ce AMI a omis această opțiune de bază, în timp ce a încărcat BIOS-urile moderne cu o mulțime de setări inutile, lasă un comentariu. Mi-ar plăcea să îți aud părerea. Mulțumesc că ai citit și ne vedem în următorul articol!

Windows NT 3.1, primul sistem de operare pe 32bit, ruleaza si pe hardware nou

Windows 3.0 a fost prima ediție care s-a bucurat de un real succes și s-a vândut în 10 milioane de copii până la apariția Windows 3.1. În tot acest timp, Microsoft a început să coacă un nou sistem de operare, independent de MS-DOS, bazat pe o noua tehnologie. Apropo, NT vine chiar de la New Technology. Prima variantă beta pentru noul sistem de operare pe 32bit a apărut în toamna lui 1991 iar doi ani mai târziu, în iulie 1993, a fost lansat oficial Windows NT 3.1 primul sistem de operare pe 32bit de la Microsoft.

Întrebare: poate rula Windows NT 3.1 pe hardware cu 20 sau 30 de ani mai nou? Se pare că da, întrucât am reușit să-l instalez cu succes pe configurație la voga în anul 2014, respectiv un i5-4570 3.2Ghz, 16GBRAM și SSD de 500GB.

Datorită interfeței grafice identice, Windows NT 3.1 poate fi confundat ușor cu Windows 3.1, însă nu trebuie să ne lăsăm păcăliți, vorbim de un sistem de operare pe 32bit, care poate accesa până la 4GB RAM și, nu în ultimul rând, nu este dependent de MS-DOS.

Suportul hardware și software pentru NT 3.1 este destul de limitat, acesta a fost lansat în 1993 și a primit doar 3 service pack-uri, ultimul în 1995. Windows NT 3.5 (septembrie 1994) și NT 3.51 (mai 1995) lansate în decurs de 2 ani sunt sisteme de operare mai robuste, cu suport hardware și software mult mai bun.

Chiar și cu suport limitat, odată instalat pe configurația i5 generație Haswell de mai sus, am căutat o placă de rețea compatibilă. Vorbim de mijlocul anilor ’90 când plăcile de rețea pe slot PCI erau destul de comune, am găsit o placă cu chipset Winbond, de 100mbps, cu suport pentru NT 3.1.

Ei bine, odată conectat la rețea, NT 3.1 nu și-a arătat bătrânețea. În primul rând a reușit să se conecteze la routerul TP-Link Archer C6U care rulează un server SAMBA pentru a partaja în rețea hard disk-ul extern conectat la portul USB. A De asemenea, routerul facilitează si acces FTP iar acesta funcționat de asemenea în NT 3.1

Windows NT 3.1 network share

Mai mult de atât, NT 3.1 a reușit să se înțeleagă și cu print serverul EPSON și am reușit să printez în rețea. Bineînțeles, nu am găsit un driver pentru imprimanta EPSON dar am putut printa text simplu, ceea ce nu e puțin lucru.

Windows Vista pe hardware modern? Desigur!

YouTube player

Windows Vista este un produs lansat de Microsoft în anul de grație 2006 și a venit ca o continuare pentru foarte popularul Windows XP lansat la rându-i în anul 2001. Deși Vista a fost un produs inovativ, acest sistem de operare n-a avut succes pe hardware-ul disponibil la momentul lansării. Windows XP avea cerințe minime de 64MB RAM, pe când Vista ridica ștacheta la 512MB RAM. Cine se grăbește să instaleze un sistem de operare care-i încetinește munca de zi cu zi? Nu multă lume, după cum s-a dovedit. Astfel mulți utilizatori au făcut saltul de la XP direct la Windows 7, care este construit pe fundația Vista într-o foarte mare măsură. După cum știm Windows 7 a avut mult mai mult succes și încă este popular și în 2021 cu o cotă de piață de 13-14%, ceea ce demonstrează că direcția pe care a avut-o Microsoft cu Vista a fost una bună, doar că nu s-a întâmplat la momentul potrivit.

Cum instalăm?

Instalarea Vista poate pune ceva bătăi de cap pe un sistem mai nou. Ideal ar fi să folosim o unitate DVD conectată la SATA/ATA sau una externă pe USB.

Dacă facem un stick USB, trebuie să fim atenți la ce program folosim, pentru că poate apărea următoarea eroare: “Windows Vista error code: 0x80070070 Windows cannot copy files required for the installation.” Exact cu această eroare am avut de a face pe sistemul All in One – Ryzen 3900x folosind arhipopularul utilitar Rufus. Nici cu ultima variantă din 2022 nici cu o variantă mai veche și mai contemporană cu Vista nu a reușit să facă un stick bootabil care să ducă instalarea la capăt. De fiecare data, instalarea s-a oprit momentul copierii fișierelor de pe stick undeva la 20%.

De asemenea, stick-ul trebuie introdus într-un port USB 2.0 și nicidecum 3.0, întrucât Windows Vista (inclusiv Windows 7) va cere un driver pentru portul USB 3.0 și instalarea se va împotmoli în acel punct. Din fericire, am avut deja instalat o placa PCI-E to USB 2.0 cu chipset VIA care o folosesc pentru Windows 9x si NT4/2000/Xp – care a fost recunoscută din start de către Windows Vista.

Ryzen 3900x-12 core/ 32GB RAM / PCI-Express/ SATA?

Cum era și de așteptat, procesorul x86 și memoria nu pun niciun fel de probleme de compatibilitate. Aceasta funcționează în regim multicore chiar din Windows 2000 lansat în 1999. La fel se întâmplă și în Vista unde procesorul funcționează la capacitate maximă cu toate core-urile disponibile.

Nici cu interfața SATA nu avem probleme, toate unitățile SSD fiind disponibile prin intermediul driverului generic AHCI.

PCI-Express nu este decât un sub-set al clasicului standard PCI, de aceea chiar și sisteme precum Windows 95 pot folosi placi de extensie PCI-Express, întrucât ele se prezintă drept PCI într-o prima instanță. Așadar nu sunt probleme cu device-urile PCI-Express dacă, bineînțeles, avem drivere pentru ele. Mai mult de atât, putem folosi și hardware mai vechi, de exemplu placa Ensoniq ES1370 care face furori in Windows 3.1 merge foarte bine și în Vista. La fel, am putut instala și venerabilul Voodoo 3 3000 PCI care duce greul în Windows 3.11/ NT 3.51 sau 95. (unde cu greu poți găsi o placă video mai compatibilă)

În rest, procesorul, memoria și placa video nu vor pune probleme în Windows Vista. Putem folosi chiar și o placă video decentă pentru care există suport oficial, precum nVidia GTX seria 9, cu un 980Ti nu te faci de râs nici în ziua de azi, mai ales când prețurile la plăcile video au luat-o razna.

Oh la la! Windows NT 3.51 pe hardware nou! Nu credeam ca se poate.

Windows NT, de la “New Technology”, a fost primul sistem de operare pe 32bit de la Microsoft.  Aceasta noua tehnologie din 1993 se regăsește în parte și în Windows 10 sau în mai noua reîncărcare sub nume de cod Windows 11. Fișiere care formează motorul sistemului de operare precum hal.dll sau ntoskrnl.dll le găsim si astăzi în folderul Windows, exact ca și acum 27 de ani. Mai mult de atat, aplicatiile native pe 32bit din Windows NT 3.51 – precum calc.exe, clock.exe si multe altele rulează și în Windows 10/11. Asta da compatibilitate!

Windows NT 3.51 este varianta cea mai șlefuită din familia NT 3.x. și a fost lansat în august 1995. Oare îl putem instala pe un sistem generație 2020+? Ei bine, dacă folosim combinația potrivita de hardware și software, bineînțeles se poate instala…

De la bun început, Windows NT 3.51 va folosi cu gratie 4GB RAM, și nu va fi deloc deranjat dacă sistemul nostru are de exemplu 32GB instalați, cum este cazul configurației mele cu Ryzen 3900X. Când vine vorba de procesor, acesta va funcționa perfect în regim single core. In regim multi core avem nevoie de o generație care încorporează tehnologia MPS, de la MultiProcessorSpecification. Procesoarele Intel până la generația 7 încă furnizează aceasta funcție MPS necesara pentru Windows NT. Procesorul de test – Ryzen 3900X – nu furnizează, așadar vom primi o eroare dacă încercam sa folosim mai multe procesoare, în schimb merge ca uns în regim single core, fara BSOD-uri si foarte stabil.

Cum stăm cu driverele?

În general, driverele SCSI/RAID concepute pentru NT 4.0 (mult mai multe și mai ușor de găsit) funcționează și sub NT 3.51. În valul doi de compatibilitate putem număra driverele pentru plăcile de sunet – de exemplu Avance Logic ALS4000 și M-Audio Audiophile 24/96 folosesc același sete de drivere și pentru NT 3.51 și pentru 4.0. În rest, alte drivere concepute pentru NT4.0 pot refuza cu ușurința sa funcționeze sub NT 3.51. Nu strica sa le încercați, dar e bine sa va limitați așteptările. Driverele video nu par să fie compatibile, întrucât NT 3.51 nu suport DirectX pe cand NT 4.0 vine cu suport DirectX instalat.

Pe partea video am folosit același venerabil Voodoo 3 3000 PCI care funcționează și în Windows 3.1 și Windows 95, 98 tocmai până la Windows 7. Până și Windows 10 oferă oarecare suport prin standardul VESA pentru Voodoo 3 în sensul ca avem rezoluție 1280×1024 și culori pe 32bit cu driverul standard.

Pe partea de networking, chiar nu trebuie sa ne facem griji. NT 3.51 vine la pachet cu TCP/IP dar fără DHCP, adică trebuie sa introducem noi singur IP-ul și restul. Plăcile de rețea PCI au de regula drivere și pentru NT 3.51. Eu am folosit Realtek 8029 care s-a instalat fara probleme. In Windows NT4.0 – lansat in 1996 – am putut folosi o placa gigabit cu chipset de la Broadcom, care fireste merge si in Windows 10. Trebuie musai mentionat ca avem parte si de browsere funcționale, respectiv un Firefox generație 2010 si un Sea Monkey. Si Thunderbird funcționeaza si am reusit sa descarc emailul de pe casuta POP3.

Sunet? Nicio problema! O placa de sunet PCI cu suport specific pentru Windows NT3.51 nu e ceva tocmai complicat, dar opțiunile sunt mai limitate față de NT 4.0 unde găsim drivere pentru placi de la Creative, inclusiv Sound Blaster Live si toata generatia PCI64/128 cu chip de la Ensoniq, Yamaha YMF724/744 s.a.m.d. In NT 3.51 am putut instala, spre marea mea surpriza, o placa de sunet profesionala de la M-Audio. E vorba de Delta Audiophile 24/96 care are un driver universal pentru NT4.0/3.51. Totusi, putinele jocuri care functioneaza sub NT3.51 nu reușesc sa se înțeleagă cu aceasta placa de sunet exotica, conceputa pentru mediul profesional.

Din fericire, exista Avance Logic ALS4000, o placa PCI “extra-compatibila”- care functioneaza in NT 3.51 perfect. Bineînțeles, se împacă și cu NT4, Windows 9x, ba chiar chiar Windows 10 pe 32bit.

SATA? Aici vin de ajutor driverele universale UniATA. Exista si varianta unui controller PCI – SATA/IDE cu drivere pentru NT4.0 si care pot (sau nu) funcționa și în NT3.51. Un astfel de controller este cel cu chipset VIA6421 pe care l-am testat în Windows NT3.51 pe conexiunea PATA. Pentru SATA pur și simplu folosim driverele de la UNIATA care va inițializa toate controlerele SATA din computer, în special cel de pe placa de baza. NT 3.51 se împaca bine cu partițiile FATA16, dar nu le recunoaște pe cele FAT32. Nici cu partițiile NTFS nu este foarte prietenos. Dacă am creat o partiție NTFS direct din NT3.51 aceasta va fi vizibila și în Windows 10 și o putem folosi. Dacă partiția e făcută din Windows 10, nu este utilizabila in NT 3.51.

Gaming? Windows NT 3.51 nu a fost gândit pentru gaming, motiv pentru care nu are incorporata tehnologia DirectX. Așadar, jocurile pe 32bit concepute pentru Windows 95 nu vor funcționa dacă sunt dependente de DirectX. Cu toate acestea, putem folosi galeria de jocuri conceputa pentru Windows 3.1 care vor rula stabil și mai ales cu sunet, ținând cont ca în Windows 3.11 plăcile de sunet pe PCI nu prea funcționează. In plus, păstram si aceeași interfața clasica de Windows 3.x. Windows NT 4.0 deja vine la pachet cu interfața de Windows 95.

Un joc extraordinar care rulează in NT 3.51 este Unreal. Minunea se datorează faptului ca acest joc a fost conceput chiar pe calculatoare echipate cu Windows NT 3.51 si ar fi fost culmea ca jocul sa nu poată fi testat direct pe mașinile pe care era confecționat. Faptul că Unreal pornește într-o fereastra stil Windows 3.x si lasa impresia ca ruleaza chiar in Windows 3.1 (ceea ce ar fi imposibil tehnic, Windows 3.1 fiind un sistem de operare pe 16bit) i-a facut pe unii utilizatori sa nu creadă in screen shot-uri precum cel de mai jos, mergând pe ideea unor poze trucate.