• Home
• DOS
• Windows 101
• Tips
• News & Reviews

Asrock P45TurboTwins2000 – noul chipset P45 pe 65 nm, socket 775

Asrock ne propune o placa dotata cu un chipset de poate de dezirabil în momentul de față – Intel P45 – la un preț de retail care începe de la 350 RON. Este vorba de AsrockTurboTwins2000 placa echipata cu un northbridge P45 si  southbridge ICH10. Acest chipset fost lansat oficial în iunie și iată că în decembrie a ajuns pe mâinile mele. Față de chipsetul P35 care folosește o tehnologie de 90nm, P45 este pe 65nm la fel ca și cel mai nou chipset de la Intel, proaspăt lansat în noiembrie – respectiv Intel X58, nume de cod Tylersburg,.Cu X58 Intel a abordat și o noua arhitectura socket 1366 și echivalentul la un Core 2 Quad poartă denumire de Core i7. Probabil procesoare dual core vor fi denumite Core i5. Cu toate acestea, socketul 775 e încă mainstream și va mai fi vreo câțiva ani de acum încolo, căci noua arhitectura va fi destul de costisitoare. În special plăcile cu chipset X58 nu am văzut sub 1000 de lei, iar un kit cu un quad core i7-920 ne poate ajunge lejer la 2300 de lei.  Dacă avem deja un quad core pe 45nm din seria 9xxx nu avem suficiente motive pentru un upgrade costisitor. Din testele care s-au scurs pe net, i7-920 vs Q9550, diferențele sunt de sub 10%.

What’s in the box?

Placa celor de la ASRock se poate lauda 4 sloturi DDR3 și două sloturi DDR2. Evident, nu le putem folosi simultan, dar deja avem o placă cu 4 sloturi DDR3, ce putem să cerem mai mult?

Spre deosebire de P35 4Core Twins, despre care am vorbit acum câteva luni, P45-ul chiar dacă face parte din același segment, este mai dotată cu tehnologii noi și mai puțin dotată pe partea de „legacy”. De data aceasta avem parte de ieșiri digitale SPDIF, dar unii dintre noi pot resimți lipsa porturilor clasice în special cel paralel. Eu de exemplu am o imprimanta HP LaserJet 5si pentru care am nevoie de port paralel. Cum nu exista nici măcar un header pe placa de baza pentru a putea beneficia de o conexiune paralela, am fost nevoit sa apelez la serviciile unei placi de extensie PCI – Paralel.

Chipul Jmicron care echipează placa de baza oferă funcționalitate eSATA prin prelungiri ale porturilor SATA interne, ceea ce înseamna ca trebuie sa facem conexiunea cu unul porturile din capătul celalalt al plăcii cu un cablu obișnuit SATA.

Porturi

BIOS

Asrock a reușit performanta sa scoată în doar câteva luni nu mai puțin de 7 update-uri, versiunea 1.8 fiind cea cu care am testat placa.  Update-ul se realizează foarte simplu, daca alegem sa-l facem din Windows.

Cat despre interfața  aceasta este destul de generoasa în opțiuni, deși unele opțiuni sunt grupate nu tocmai cum ne-am fi așteptat. Dacă BUS-ul și multiplicatorul îl putem seta de la secțiunea CPU, voltajul îl putem seta abia dupa ce am ajuns spre sfârșitul secțiunii Advanced > Chipset.

Overclocking și jumperi

Diferentele dintre placi echipate cu același chipset nu de multe ori intra în marja de eroare a benchmark-urilor atunci când procesorul functioneaza la parametri standard. Când alegem sa plătim mai mult cu 30-40% sau chiar dublu pentru o placa cu acelasi chipset o facem in parte pentru extra dotări dar mai ales pentru a putea beneficia de stabilitate in overclocking.

Dar de la una dintre cele mai ieftine placi din gama plăcilor echipate cu P45 la ce sa ne așteptam? Nu stiu. Dar vă spun la nu mă așteptam, la overclocking old school – prin jumeri. Așadar, pentru un overclocking cu șanse mari de reușită trebuie sa apelam la o serie jumeperi poziționați nu tocmai fericit din moment ce necesita scoaterea plăcii video dacă avem parte de una mai lunga – care forțează limitele standardului ATX. (precum Radeon 4850) Aflam de acești jumperi minune bineînțeles daca citim manualul, în rest ASRock nu face mare gălăgie in privința lor.

Acesti jumperi ne permit ca atunci cand facem overclocking, iar FSB-ul atinge valori de  1066/1333/1600 sa avem un FSB la memorii de 800 sau 1066Mhz. De exemplu, daca avem un procesor E5200 (FSB 800) si setam jumperii pentru un FSB  1333mhz (333) – putem tine procesorul la 1333 si memoriile la 800/1066 mhz. In lipsa acestor jupmeri am fi ajuns la cer cu FSB-ul memoriilor.

Concluzii?

Folosesc această placă de aproximativ doua săptămâni și mă declar mulțumit de achiziție și în special de preț, care mi se pare foarte competitiv. Motivul principal pentru care am ales-o a fost ieșirea digitală SPDIF și pentru pot să ies cu sunet digital direct în receiverul meu Eltax. Dacă vă faceți un sistem nou acum în decembrie 2008 placa se află în topul best-buy. Există și o variantă cu Wi-FI incorporat, daca sunteți dispuși sa măriți bugetul alocat plăcii de bază. Modelul cu Wi-Fi poartă denumirea de ASrock P45R2000-WiFi, deși arată identic la prima vedere, mai are în dotare încă un port gigabit (Dual GLAN) plus FireWire IEEE 1394.

Contract de vanzare-cumparare pentru un vehicul folosit

CONTRACT DE VÂNZARE- CUMPARARE

PENTRU UN VEHICUL FOLOSIT

1.VANZATOR

• PERSOANA FIZICA : ……………………….., act de identitate seria …, nr…………….…….
  
• PERSOANA JURIDICA: …………………………………………………………………………
  

Nr. inmatriculare la Registrul Comertului …………………. Reprezentata prin ………………………………. Domiciliul / sediul in ……………………………, str. ……………………. nr …… Bl. …… sc. …. Ap…….. sector/ judet ………………………..….., cod …………..

(Stampila in cazul persoanelor juridice)

2.CUMPARATOR

• PERSOANA FIZICA : …………………………….…….., act de identitate seria …, nr…………….…….
  
• PERSOANA JURIDICA: …………………………………………………………………………
  

Nr. inmatriculare la Registrul Comertului …………………. Reprezentata prin ………………………………., Domiciliul / sediul in ……………………………, str. ……………………. nr …… Bl. …… sc. …. Ap…….. sector/ judet ………………………..….., cod …………..

(Stampila in cazul persoanelor juridice)

3. OBIECTUL CONTRACTULUI

Vehiculul marca ………………………….. tipul ……………., numar de identificare ……………..…………. Serie motor ………….Cilindree ………. cmc, numar de inmatriculare ……….…, data la care expira inspectia tehnica periodica ………………………., numarul cartii de identitate a vehiculului ……………..

4.PRETUL in cifre ………………… lei , in litere ……………………………………………….

Vanzatorul mentionat la punctul (1) declara ca vehiculul este proprietatea sa, libera de orice sarcini. De asemenea, declara ca a predat cumparatorului mentionat la punctul (2) vehiculul, cheile, fisa de inmatriculare si cartea de identitate a vehiculului, primind de la acesta pretul prevazut la punctul (4)

Cumparatorul mentionat la punctul (2) declara ca a primit de la vanzatorul mentionat la punctul (1) vehiculul, cheile, fisa de inmatriculare si cartea de identitate a vehiculului, achitand vanzatorului pretul mentionat la punctul (4).

Anexa la contract : › Da › Nu

Semnatura vanzatorului ………………..

Locul incheierii contractului …………………………….

Semnatura cumparatorului ………………

Data …………………

Incepand cu data semnarii, cumparatorul dobandeste calitatea de proprietar de drept si de fapt asupra vehiculului ce face obiectul prezentului contract de vanzare-cumparare, preluand toate obligatiile prevazute de lege, inclusiv cele legate de transcrierea vehiculului pe numele sau, in maxim 30 de zile.

Am luat la cunostinta _______________________________________

(semnatura cumparator si stampila dupa caz)

• Descarca documentul in format Word

O.U.G. nr.50 din 21 aprilie 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule cu modificarile aduse prin O.U.G. 208/2008

Descarca modificarile aduse OUG 50/2008 prin OUG 208/2008:

  O.U.G._208_decembrie_2008.pdf (101.4 KiB, 315 hits)
You need to be a registered user to download this file.

Mai jos aveti textul original al OUG 50/2008 la care se aplica noile anexe reglementate prin OUG 208/2008.

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.50 din 21 aprilie 2008
pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule

Textul actului publicat în M.Of. nr. 327/25 apr. 2008

                            30                70       (100-E)
Suma de plată = [ (A x B x --- ) + ( C x D x --- ) ] x -------,
                           100               100         100

                        (100-E)
Suma de plată = C x D x -------,
                          100

Proiectul de lege privind Codul penal, aprobat de Guvern

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind Codul penal, în şedinţa de joi, 4 decembrie 2008.

Proiectul noului Cod penal cuprinde, urmându-se structura consacrată, două părţi: partea generală, cu zece titluri şi partea specială, cu douăsprezece titluri.

Răspunzând cerinţelor procesului de monitorizare al Comisiei Europene, proiectul a avut ca punct de plecare necesitatea elaborării unui nou Cod penal, care să preia elementele ce pot fi menţinute din Codul în vigoare şi din Legea nr. 301/2004 şi să le integreze pe baza unei concepţii unitare alături de elemente preluate din alte sisteme de referinţă dar şi din reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

Proiectul noului Cod penal urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

1. crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme în vigoare existente în actualul Cod penal şi în legile speciale;

2. simplificarea reglementărilor de drept substanţial, menită să faciliteze aplicarea lor unitară şi cu celeritate în activitatea organelor judiciare;

3. asigurarea satisfacerii exigenţelor decurgând din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituţie şi de pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte;

4. transpunerea în cadrul legislativ penal naţional a reglementărilor adoptate la nivelul Uniunii Europene;

5. armonizarea dreptului penal material român cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premisă a cooperării judiciare în materie penală bazată pe recunoaştere şi încredere reciprocă.

Prin atingerea obiectivelor menţionate se va realiza racordarea legislaţiei penale naţionale la exigenţele contemporane ale principiilor fundamentale ale dreptului penal.

Principalele noutăţi legislative cuprinse în proiectul Codului penal sunt următoarele:

Partea Generală

Sub aspectul reglementării instituţiei infracţiunii, comisia de elaborare a proiectului de Cod penal a renunţat la pericolul social ca trăsătură generală a infracţiunii, care era o reflectare a concepţiei materiale asupra infracţiunii, specifică legislaţiilor de inspiraţie sovietică. Ideea care a fost promovată este că situaţiile care astăzi sunt soluţionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie să îşi găsească rezolvarea pe baza principiului oportunităţii urmăririi penale.

În privinţa sistemului pedepselor, principala preocupare vizează crearea unui mecanism care, prin flexibilitate şi diversitate, să permită alegerea şi aplicarea celor mai adecvate măsuri, pentru a putea asigura, în acest fel, atât o constrângere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.

De exemplu, pedeapsa amenzii primeşte o nouă reglementare, dar şi o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de Codul penal în vigoare, prin creşterea numărului infracţiunilor pentru care aceasta poate fi aplicată ca pedeapsă unică, dar mai cu seamă ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii.

Sub aspectul modalităţilor de individualizare a executării pedepsei, noul Cod are în vedere diversificarea cadrului reglementărilor în materie, prin introducerea unor modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie (renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării etc.). Totodată, se impune ca pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate să se reglementeze o intervenţie activă a serviciului de probaţiune, în vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate şi a prevenirii comiterii de către aceasta a unor noi infracţiuni.

În ceea ce priveşte reglementarea răspunderii penale a minorilor s-a urmărit reformarea completă a sistemului existent în prezent.

În primul rând, în acord cu tendinţa generală în plan european, s-a redus limita de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului, până la 13 ani. Modificarea s-a impus în considerarea a cel puţin două elemente:

1. creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai în considerarea imposibilităţii tragerii lor la răspundere penală;

2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani arată că în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.

O a doua modificare importantă o constituie renunţarea la dualitatea de sancţiuni consacrată astăzi de Codul penal – pedepse şi măsuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmărit renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat doar pe măsuri educative, incluzând, bineînţeles, şi măsuri educative privative de libertate.

Regula o constituie aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate, măsurile privative de libertate constituind excepţia şi fiind rezervate ipotezelor de infracţiuni grave sau de minori care au comis multiple infracţiuni.

Regimul prevăzut pentru executarea acestor măsuri este astfel conceput încât să ofere largi posibilităţi de individualizare, permiţând adaptarea sa în funcţie de conduita fiecărui minor pe durata executării.

Partea Specială

În acelaşi timp, prin proiect se realizează o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator pentru faptele incriminate în partea specială, astfel încât să se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei în reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni.

În cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementării omorului, prin renunţarea la reglementarea a două variante agravate distincte (omorul calificat şi omorul deosebit de grav) şi reţinerea ca elemente circumstanţiale de calificare doar a acelor împrejurări care conferă faptei o periculozitate ce excedează în mod vădit posibilităţilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă ale variantei-tip sau de bază.

Pentru instituirea unei reglementări coerente în privinţa infracţiunilor de violenţă domestică, această împrejurare este valorificată ca un element circumstanţial de agravare în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii.

Materia infracţiunilor împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale este complet revizuită, pe baza unei noi concepţii, în acord cu soluţiile diferitelor coduri europene în materie, privind relaţiile dintre infracţiunile înscrise în această categorie.

În materia infracţiunilor contra patrimoniului se urmăresc, în primul rând, o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsă, în vederea readucerii acestora în limite normale, dar şi o simplificare a reglementării prin renunţarea la numeroase variante agravate.

Reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei cunoaşte modificări importante, justificate şi solicitate de noile realităţi sociale, şi are ca obiectiv asigurarea legalităţii, independenţei, imparţialităţii şi fermităţii în procesul de înfăptuire a actului de justiţie, prin sancţionarea penală a faptelor de natură să influenţeze grav, să ignore ori să submineze autoritatea justiţiei.

Pornindu-se de la aceste raţiuni, au fost identificate şi incriminate o serie de fapte evidenţiate şi în practica judiciară, care pot afecta semnificativ activitatea de înfăptuire a justiţiei, precum: obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

Cadrul infracţiunilor de corupţie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea în textul Codului a incriminărilor cuprinse în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi prin reformularea unor texte.

În cadrul infracţiunilor contra familiei, au fost incluse, în plus faţă de incriminările existente astăzi, incestul şi o incriminare nouă – împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Aceasta reprezintă o necesitate, în condiţiile creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Bineînţeles, textul nu vizează situaţiile în care acest abandon este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta.

Background:

În cadrul procesului de elaborare a proiectului noului cod penal a existat o foarte bună colaborare cu judecătorii şi procurorii de la instanţe şi parchete, fiind primite observaţii şi propuneri de la toate instanţele şi parchetele din ţară.

De asemenea, au fost primite observaţii asupra proiectului noului Cod penal de la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.

Au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai instanţelor şi parchetelor din ţară, în cadrul cărora au fost discutate anumite aspecte punctuale din proiectul noului Cod penal, raţiunile şi argumentele care fundamentează reglementările propuse în Proiect.

Varianta de lucru a proiectului noului Cod penal a fost afişată pe site-ul Ministerului Justiţiei – www.just.ro, fiind adusă, în acest fel, la cunoştinţa publicului, în vederea formulării de observaţii.

În vederea definitivării proiectului Codului penal, au fost primite observaţii de la Inspectoratul General al Poliţiei Române; Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”; Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei.

Management (II) (model contract)

CONTRACT DE MANAGEMENT

Între:

1) Subscrisa S.C. ………………. S.A. / S.R.L., persoană juridică română, cu sediul în ……………………, înmatriculată în Registrul Comerţului sub nr. ……………….., având codul unic de înregistrare …………,

legal reprezentată prin Adunarea Generală a Asociaţilor, în următoarea componenţă: …………………………,

denumită în continuare Societatea

şi

2) Dl. A.B., persoană fizică cu cetăţenie română, cu domiciliul în ……………………….., identificat cu …………………………, codul numeric personal: ……………………,

denumit în continuare manager,

se încheie următorul contract de management:

Dl. A.B., prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţilor, a fost numit în funcţia de manager al S.C. ………….S.A. / S.R.L. În această calitate, dl A.B. va organiza şi va conduce întreaga activitate a societăţii, în limitele mandatului acordat prin prezentul contract.

Relaţiile ce se vor stabili între Societate şi dl. A.B., în calitate de Manager, sunt reglementate după cum urmează:

I. Domeniul de activitate al managerului; activităţi secundare

Art. 1. (1) Dl. A.B. va îndeplini funcţia de Manager, cu prerogativele ce decurg din prezentul contract.

(2) Managerul este împuternicit cu exercitarea prerogativelor de organizare, conducere şi reprezentare a societăţii. Managerul reprezentă societatea faţă de terţi şi  este responsabil pentru buna desfăşurare a activităţii societăţii.

Art. 2. Pentru situaţiile în care, conform legilor române în vigoare, d-lui A.B. îi va deveni incompatibilă exercitarea funcţiei de manager sau i se vor îngrădi alte drepturi rezultând din exercitarea acestei funcţii, Adunarea Generală a Asociaţilor va putea în orice moment să revoce numirea d-lui A.B. în funcţia de manager sau, după caz, i se vor îngrădi atribuţiile de reprezentare a societăţii, fără a aduce atingere celorlalte drepturi ale managerului, izvorând din prezentul contract. Măsura revocării va atrage după sine, de drept, rezilierea prezentului contract.

Art. 3. În termen de 15 zile de la data încheierii şi semnării prezentului contract, managerul va propune Adunării Generale a Asociaţilor un plan de afaceri pentru anii …………. A.G.A. va aproba planul de afaceri în termen de cel mult 15 zile de la data propunerii lui. Planul de afaceri aprobat de A.G.A. reprezintă principalul element de reper în evaluarea activităţii managerului.

Art. 4. (1) Pentru a desfăşura anumite activităţi, precum şi pentru a putea încheia afaceri considerate de importanţă majoră pentru societate, managerul este obligat să ceară în prealabil acordul Adunării Generale a Asociaţilor.

(2) În spiritul dispoziţiilor din alineatul precedent, managerul este obligat să solicite şi să obţină acordul A.G.A.,  în vederea desfăşurării următoarelor activităţi:

a) stabilirea planului de investiţii şi a celui financiar;

b) stabilirea principalelor direcţii de activitate ale societăţii, confirmarea planurilor de durată medie şi lungă, precum şi a raporturilor de execuţie a acestora;

c) stabilirea structurii societăţii, confirmarea planului de organizare şi de angajaţi;

d) achiziţionarea, înstrăinarea şi grevarea cu sarcini a imobilelor societăţii, precum şi alte tranzacţii imobiliare;

e) contractarea de împrumuturi şi alte forme de credit;

f) stabilirea remuneraţiei personalului de conducere al societăţii;

g) însărcinarea experţilor externi independenţi ce certifică bilanţurile;

h) numirea şi revocarea împuterniciţilor;

i) achiziţionarea, înstrăinarea şi grevarea activelor societăţii, inclusiv a drepturilor materiale, în cazul în care se depăşesc sumele prevăzute în buget în acest scop sau preţul de vânzare este mai mic decât cel prevăzut  în buget;

j) acordarea de garanţii  reale şi personale, angajarea de datorii şi alte astfel de obligaţii  ale societăţii, în cazul în care acestea depăşesc valorile aprobate prin buget;

k) contracte care leagă societatea pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută în buget, sau prin care societatea se obligă la sume care depăşesc valoarea respectivă din buget;

l) angajarea de personal peste limitele prevăzute în buget;

m) acordarea de  împuterniciri şi procuri generale şi speciale;

n) înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi societăţi noi.

Art. 5. Managerul se obligă să pună în serviciul societăţii întreaga sa capacitate de muncă, precum şi toate rezultatele muncii sale profesionale. El va folosi toată experienţa sa managerială şi va depune toate diligenţele în vederea aducerii la îndeplinire a scopului economic şi social al societăţii. Timpul de lucru al managerului se va stabili în funcţie de cerinţele practice ale activităţii manageriale, cu respectarea dispoziţiilor legale incidente materiei.

Art. 6. Pe durata desfăşurării prezentului contract, se interzice managerului să deţină părţi sociale sau acţiuni într-o altă societate concurentă sau să fie implicat, în nume personal ori prin prepuşi ai săi, în orice alte societăţi care desfăşoară un obiect de activitate în concurenţă cu societatea. Managerul nu va putea desfăşura activităţi plătite sau neplătite în domeniu, fără acordul prealabil al Adunării Generale a Asociaţilor.

Art. 7. Managerul nu se va putea implica în nici un fel în desfăşurarea activităţii unor terţe societăţi sau organisme, altele decât cele prevăzute la alineatul precedent, fără a solicita în prealabil acordul Adunării Generale a Asociaţilor. A.G.A. va putea interzice managerului implicarea în astfel de activităţi, dacă prin aceasta ar rezulta o influenţă negativă pentru societate.

II. Drepturile şi obligaţiile managerului

Art. 8. Drepturile şi obligaţiile d-lui A.B., ca manager al societăţii, sunt stabilite în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, cu prevederile actului constitutiv al societăţii (luându-se în considerare şi eventualele modificări aduse prin acte adiţionale). Principalele drepturi şi obligaţii ale managerului sunt cele stabilite prin prezentul contract.

Art. 9. Managerul este obligat să aducă la îndeplinire toate hotărârile organelor de conducere ale societăţii, luate cu respectarea competenţelor ce le revin, conform actului constitutiv şi dispoziţiilor legale în vigoare. El are dreptul de a solicita în orice moment organelor de conducere ale societăţii să adopte hotărâri cu privire la anumite afaceri în care este sau urmează să fie implicată societatea.

Art. 10. (1) La încheierea exerciţiului fiscal al fiecărei luni, managerul va prezenta reprezentanţilor A.G.A. o raporatare privind activitatea desfăşurată de societate în luna respectivă.

(2) La fiecare 6 luni, A.G.A. va analiza activitatea managerului, comparând rezultatele obţinute de societate cu indicatorii stabiliţi prin planul de afaceri. Dacă A.G.A. va constata că rezultatele obţinute de societate sunt mai mici cu cel puţin 50% decât indicatorii din planul de afaceri, iar acestă neconcordanţă se datorează unor erori de management, prezentul contract se consideră reziliat de drept. A.G.A. va decide dacă va mai continua sau nu colaborarea cu managerul.

III. Salarii şi alte venituri ale managerului

Art. 11. (1) Managerul primeşte pentru activitatea sa ca manager al societăţii un salariu de …………………… lei brut/lună, ce va putea fi renegociat ulterior. Acest salariu se va achita într-o singură tranşă lunară, pe 10 ale fiecărei luni ce urmează lunii pentru care se face plata, după ce se vor fi reţinut şi vărsat impozitele şi taxele legale.

(2) Pentru anii financiari ……………, în afara veniturilor stabilite la alin. (1) din prezentul articol, managerul va mai primi ca bonus un procent de …………% din profitul net (după scăderea cheltuielilor din profit), obţinut de societate în anul respectiv.

Art. 12. (1) Dacă rezultatele obţinute de societate în anii financiari ……………….. concordă într-un procent de cel puţin ……..% cu indicatorii stabiliţi prin planul de afaceri (anexat prezentului contract şi care face parte integrantă din acesta), la sfârşitul acestei perioade managerului i se vor ceda, fără vreo altă plată, acţiuni / părţi sociale reprezentând în total …….% din capitalul social al societăţii. Fiecare asociat va ceda managerului câte …% din părţile sociale pe care le deţine.

(2) Managerul îşi asumă obligaţia ca, după cedarea părţilor sociale, conform dispoziţiilor alineatului precedent, să rămână în funcţie pe o perioadă de cel puţin încă 3 ani. În cazul în care dl. A.B. va renunţa la funcţia de manager înainte de expirarea acestei perioade, contractul pentru cedarea părţilor sociale devine caduc fără nici o altă formalitate.

Art. 13. (1) În afară de sumele stipulate la articolul 12, începând cu anul financiar ……….., dacă societatea va realiza în proporţie de cel puţin ………% planul de afaceri stabilit, managerul va mai primi anual un bonus suplimentar de ……..% din dividendele ce se vor repartiza asociaţilor societăţii, după deducerea sumelor stabilite conform legii sau stabilite de A.G.A. pentru fondul de investiţii şi pentru fondul de rezervă.

(2) Prin plata sumelor datorate conform acestui contract sunt remunerate toate activităţile managerului în cadrul societăţii, prin aceasta, de asemenea, şi activitatea din afara programului de lucru şi lucrări în zile de sâmbătă, duminică şi sărbători declarate libere.

Art. 14. În cazul unei incapacităţi de muncă, care intervine fără vina managerului, ca urmare a unei îmbolnăviri sau accident, se va continua plata salariului integral pe o perioadă de 6 luni.

Art. 15. Dacă pe perioada acestui contract, asupra managerului intervine o stare cronică ( boală sau accident cu urmări grave), care determină o incapacitate de a munci, atunci contractul se consideră reziliat începând cu sfârşitul trimestrului pentru care s-a stabilit incapacitatea permanentă de muncă.

Art. 16. Dacă managerul decedează pe perioada derulării acestui contract, văduva sa şi copiii pe care acesta i-a avut în întreţinere au dreptul, ca şi creditor global, la continuarea plăţii salariului cuvenit pentru luna decesului şi pentru următoarele 3 luni.

IV. Compensarea cheltuielilor / cheltuieli suplimentare

Art. 17. Cheltuielile care se fac în legătură cu călătoriile de afaceri ale managerului se decontează, dacă se face dovada lor,cu respectarea plafoanelor impuse de legislaţia fiscală în vigoare. Cheltuielile care depăşesc aceste plafoane se compensează conform legislaţiei fiscale. Alte speze (cheltuieli din tratative, protocol, etc.) se vor compensa odată cu dovada necesităţii efectuării lor, avându-se în vedere prevederile fiscale legale.

V. Concediu

Art. 18. I se recunoaşte managerului dreptul la un concediu de odihnă anual de ……. de zile lucrătoare.

Art. 19. Managerul va anunţa Adunării Generale a Asociaţilor data dorită pentru intrarea în concediu precum şi durata concediului la o dată oportună; el se va orienta în stabilirea concediului său în funcţie de priorităţile întreprinderii şi va conveni asupra datei împreună cu A.G.A.

VI. Păstrarea secretului. Confidenţialitate

Art. 20. Managerul va păstra cu stricteţe secretul profesional, în raport cu terţii, privitor la toate problemele de afaceri ale societăţii, precum şi în legătură cu activitatea depusă de el pentru societate şi în legătură cu toate activitaţile cunoscute de el, care privesc societatea, întreprinderile asociate, clienţii lor şi pe asociaţi, în timpul derulării prezentului contract de management, precum şi după încetarea acestuia, timp de 3 ani.

Art. 21. La încetarea prezentului contract, managerul va returna către societate, fără o solicitare expresă din partea acesteia, toate documentele aflate în posesia sa şi care au legătură cu afacerile societăţii.

Art. 22. Managerul este obligat să transmită informaţii societăţii, chiar şi după expirarea acestui contract, dacă sunt în legătură cu probleme de serviciu apărute pe durata desfăşurării prezentului contract .

VII. Durata şi rezilierea contractului

Art. 23. Prezentul contract de management intră în vigoare la data de ……….. şi se încheie pe o durată de …………, cu posibilitatea prelungirii lui.

Art. 24. (1) Părţile pot cere rezilierea contractului, cu un preaviz de 6 luni; termenul începe să curgă de la data de 1 ale lunii următoare după luna în care s-a cerut rezilierea.

(2) Dispoziţiile alineatului precedent nu sunt aplicabile în faţa unor situaţii excepţionale, care implică eliberarea imediată a managerului din funcţia pe care o deţine.

(3) Rămân aplicabile dispoziţiile art. 10.

Art. 25. În cazul rezilierii contractului, societatea îl va elibera imediat din funcţie pe manager, ceea ce duce şi la încetarea obligaţiei acestuia de a mai presta activităţi pentru societate. Dispoziţiile art. 19 rămân în vigoare până la expirarea duratei prevăzute.

Art. 26. Rezilierea prezentului contract nu se poate face decât în formă scrisă. Rezilierea contractului din partea societăţii se va putea face numai în baza unei hotărâri a A.G.A.

VIII. Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 27. Orice modificări şi completări aduse prin eventuale acte adiţionale prezentului contract de management sunt valabile şi intră în vigoare numai dacă s-au încheiat în aceeaşi formă şi cu respectarea aceleeaşi proceduri care a stat la baza încheierii prezentului contract.

Art. 28. Orice diferende şi neîntelegeri izvorând din interpretarea şi executarea clauzelor prezentului contract se vor soluţiona în cadrul societăţii, la sediul acesteia. În caz contrar, părţile vor recurge la:

a) arbitrajul comercial;

b) instanţele de drept comun.

Art. 29. (1) În cazul în care anumite clauze sau dispoziţii ale prezentului contract sunt sau devin nule de drept, conform legislaţiei române în vigoare la data aplicării lor, acest fapt nu atrage după sine şi nulitatea celorlalte clauze sau a întregului contract. Ele sunt şi rămân valabile. În locul clauzelor nule de drept se va conveni asupra altor reglementări, conforme cu legislaţia incidentă materiei, reglementări care să reflecte în modul cel mai exact cu putinţă scopul economic şi social pe care l-au urmărit părţile la încheierea prezentului contract.

(2) Se va proceda în mod corespunzător şi pentru eliminarea lacunelor ce vor apărea prin interpretarea şi aplicarea prezentului contract.

Art. 30. Dispoziţiile prezentului contract se completează de drept cu legislaţia României incidentă acestei materii, în vigoare la momentul executării obligaţiilor stabilite prin prezentul contract.

Prezentul contract a fost încheiat astăzi ………………, la sediul S.C. …………. S.A. / S.R.L.. S-au întocmit şi semnat un nr. de ……….. exemplare originale.

1. S.C. …………..S.A. / S.R.L……………………..

2. Manager …………………….

Drivere DOS pentru CD-ROM/DVD-ROM PATA/SATA si placi de baza mai noi

Daca dorim sa accesam unitatea optica din DOS s-ar putea sa ne trezim, mai nou, cu un mesaj de eroare. Driverul generic de pe discheta de boot care si-a facut treaba excelent ani la randul (in general oakcdrom.sys) acum nu mai face fata. De ce? Pe de o parte unitatile optice au migrat catre interfata SATA, iar  pe de alta parte nici placile de baza nu au batut pasul pe loc.

Daca nu dorim sa lasam lucrurile la stadiul de “no drive found”, avem nevoie de drivere mai noi precum cele de mai jos:

gcdrom.sys – este un driver CD/DVD-ROM SATA nativ, dar functioneaza la fel de bine si pe o interfata PATA (IDE). Suporta chipseturile Intel ICH6/ICH7/ICH8, JMicron 361/363/368, NVidia CK804/MCP55/MCP51.

Cea mai noua configuratie pe care fost testat cu succes fiind o placa de baza cu chipset P45 + ICH10, controlerul ATA (IDE) fiind furnizat de cei de la JMicron.

Trebuie adaugata urmatoarea linie in config.sys. (linia care faca trimitere la driverul generic oakcdrom.sys o stergem sau ii punem un REM in fata)

device=gcdrom.sys /d:MSCD001 /C0

sbide.sys – Creative OTI-011 CD-ROM device driver (Marvell PATA Driver).

• Download

LEGEA nr.51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

LEGE nr.51 din 7 iunie 1995
pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Textul actului republicat în M.Of. nr. 113/6 mar. 2001

Curierat, contract de

CONTRACT DE CURIERAT EXPRES Nr….

Încheiat astăzi ……………………

CAPITOLUL I: PĂRŢILE CONTRACTANTE

Între:……………………………………..……………………………………………… cu sediul in …………………………….……, cod unic de inregistrare ………………………….., înregistrat la Registrul Comerţului sub nr……………………………., cod IBAN ………………………………… deschis la banca ……………………… sucursala …………………………….., reprezentat prin dna/dl ……………………………… având funcţia de …………………………………, în calitate de CLIENT

şi

S.C.……………………………………..……………………………………………… cu sediul in …………………………….……, cod unic de inregistrare ………………………….., înregistrat la Registrul Comerţului sub nr……………………………., cod IBAN ………………………………… deschis la banca ……………………… sucursala …………………………….., reprezentat prin dna/dl ……………………………… având funcţia de …………………………………, în calitate de PRESTATOR.

CAPITOLUL II: OBIECTUL CONTRACTULUI

Obiectul prezentului contract îl constituie prestarea de servicii complete de curierat.

CAPITOLUL III: OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

OBLIGAŢIILE PRESTATORUL

1. PRESTATORUL se va prezenta la adresa şi intervalul orar indicate după lansarea comenzii de către CLIENT.
   

1. La preluarea expedierii, PRESTATORUL va verifica modul de ambalare, etanşeitatea ambalării şi, eventual, siguranţa sigiliului. Dacă se constată lipsuri din marfa livrată, deşi coletul a fost sigilat în momentul livrării, PRESTATORUL va fi absolvit de răspundere. Eventualele menţiuni (cu privire la starea expedierii: numărul de colete lipsă, marfa avariată, ambalaj deteriorat) se vor înscrie de către destinatar în prezenţa PRESTATORUL pe documentul de transport, iar PRESTATORUL va înştiinţa clientul în maxim 24 de ore de la înscrierea respectivelor menţiuni.
   

   3.    La cererea CLIENTULUI, confirmarea de primire conţinând numele primitorilor expedierilor şi ora de predare va fi transmisă acestuia de către PRESTATORUL prin e-mail, fax sau telefonic.
   

   4.    PRESTATORUL va preda destinatarilor expedierii bunurile expediate numai pe baza de semnatură de primire.
   

   5.    PRESTATORUL va informa CLIENTUL despre eventualele adrese incomplete/ greşite sau despre lipsa destinatarului în maxim 48 de ore (zile lucrătoare), de la constatarea imposibilităţii livrării.Schimbarea oraşului de destinaţie se consideră o nouă expediere şi se taxează ca atare.
   

   6.    PRESTATORUL va prelua expedierile doar pe baza documentelor de transport.
   

   7.    PRESTATORUL îşi rezervă dreptul de a refuza preluarea expedierilor care pun în pericol integritatea transportului (articole interzise, articole neambalate/ ambalate necorespunzător).
   

   8.    PRESTATORUL va păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor referitoare la CLIENT, potrivit legislaţiei române în vigoare.
   

OBLIGAŢIILE CLIENTULUI

1. CLIENTUL va emite comenzi pentru transport până la orele…….., urmând a pune la dispoziţia transportatorului bunurile ambalate corespunzător, împreună cu documentele de transport aferente, până la orele…………, în aceeaşi zi. În situaţia în care comandă de ridicare a expedierii este lansată după orele ……….., chiar dacă expedierea este pusă la dispoziţia PRESTATORUL până la orele ……., PRESTATORUL nu garantează expedierea în aceeaşi zi.

2. CLIENTUL va furniza informaţii complete cu privire la expediere: numele destinatarului, adresa exactă, numărul de telefon, numele persoanei de contact, greutatea şi conţinutul expedierii, orele la care destinatarul poate fi găsit (acolo unde este cazul).

3. Răspunderea privind conţinutul expedierii revine exclusiv CLIENTULUI, în condiţiile prevăzute de legislaţia română în vigoare. PRESTATORUL nu transportă bunuri periculoase/ articole interzise, conform art. 4 din Anexa 3 – “Condiţii Generale de Transport” . Răspunderea CLIENTULUI se extinde asupra tuturor bunurilor din interiorul mijlocului de transport eventual distrus sau avariat prin explozia, inflamarea, corodarea sau scurgerea bunurilor periculoase/ articolelor interzise, precum şi asupra oricăror alte cheltuieli pe care PRESTATORUL le-a facut ca urmare a transportului în cauză.

4. CLIENTUL va asigura ambalarea corespunzătoare a bunurilor expediate şi va răspunde pentru prejudiciile cauzate PRESTATORUL ca urmare a nerespectării acestei obligaţii.

5. CLIENTUL va răspunde pentru consecinţele declaraţiilor/ instrucţiunilor inexacte sau eronate furnizate PRESTATORUL.

6. CLIENTUL va anunţa PRESTATORUL despre orice modificare privind schimbarea sediului sau a punctului de preluare a expediţiilor, în momentul producerii respectivei schimbări.

7. CLIENTUL va păstra confidenţialitatea atât cu privire la activităţile derulate ca urmare a prezentului contract cât şi cu privire la conţinutul prezentului contract, în conformitate cu legislaţia română în vigoare.

CAPITOLUL IV: ASIGURAREA

La cerere, CLIENTUL poate asigura suplimentar orice expediere. Pentru acest serviciu se aplică o rată de 1% din valoarea declarată a bunurilor pe factura însoţitoare. Asigurarea este opţională pentru CLIENT şi poate fi activată prin marcarea serviciului corespunzător pe documentul de transport, în momentul preluării mărfii.

CAPITOLUL V: INCASAREA CONTRAVALORII MARFII

La cerere, contravaloarea marfii expediate poate fi incasata de catre PRESTATORUL pentru CLIENT, in care caz comisionul practicat de PRESTATORUL pentru ramburs este de 1% din valoarea declarata a marfii, la care se adauga taxa de 5 RON.

CAPITOLUL VI: TARIFELE ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ

Tarifele serviciilor prestate de PRESTATORUL pentru CLIENT sunt prezentate în Anexa nr 1.

PRESTATORUL va factura CLIENTULUI transportul conform tarifelor convenite şi menţionate în anexe, ……………., în RON, la greutatea taxabilă a expedierilor respective.

Facturile aferente transportului efectuat se vor expedia la sediul CLIENTULUI.

În baza semnăturii şi stampilei acordate de client pe baza de contract, sumele facturate ca urmare a serviciilor efectuate de PRESTATORUL se vor considera asumate de către client.

Termenul de plata menţionat pe factură este de … zile de la data emiterii facturii către CLIENT.

CAPITOLUL VII: ÎNCETAREA CONTRACTULUI

Prezentul contract înceteaza de plin drept, fără a mai fi necesară intervenţia unei instanţe de judecată, în cazul în care vreuna din părţi:

–    Este declarată în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura de lichidare (faliment) înainte de începerea executării prezentului contract;

–    Cesioneaza drepturile şi obligaţiile sale prevăzute de prezentul contract fără acordul celeilalte părţi;

–    Prin acordul părţilor.

Partea care invocă o cauză de încetare a prevederilor prezentului contract în aceste condiţii,
o va notifica celeilalte părţi cu cel puţin 15 zile înainte de data la care încetarea urmează să-şi producă efectele.

Prevederile prezentului capitol nu înlătură răspunderea părţii care în mod culpabil a cauzat încetarea contractului.

Prezentul contract se reziliază în cazul în care una dintre părţi:

–    Nu îşi execută obligaţiile prevăzute în prezentul contract;

–    În termen de 3 zile de la data primirii notificării prin care i s-a adus la cunoştinţă că nu şi-a executat ori îşi execută în mod necorespunzător oricare din obligaţiile ce-i revin;

Rezilierea prezentului contract nu va avea nici un efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţile contractante;

Rezilierea presupune plata de daune-interese, conform limitei responsabilităţilor, atunci când neîndeplinirea obligaţiilor de către una dintre părţi – total sau parţial – determină un prejudiciu celeilalte părţi.

CAPITOLUL VIII: FORŢA MAJORĂ

Nici una dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau executarea în mod necorespunzător – total sau parţial – a oricărei obligaţii care îi revine în baza prezentului contract, dacă aceasta a fost cauzată de forţa majoră, aşa cum este definită de legislaţia română în vigoare la data producerii evenimentului.

Partea care invocă forţa majoră este obligata să notifice celeilalte părţi producerea evenimentului în termen de 24 ore şi să ia toate măsurile posibile în vederea limitării consecinţelor lui.

Dacă în termen de 10 zile de la producere evenimentul respectiv nu încetează, părţile au dreptul să-şi notifice încetarea de plin drept a prezentului contract fără ca vreuna dintre ele să pretindă daune – interese.

CAPITOLUL IX: NOTIFICĂRI

Orice notificare adresată de părţi una celeilalte în legătura cu prezentul contract se consideră a fi valabil îndeplinită dacă este comunicată la sediul fiecăreia, menţionat în Capitolul I al prezentului contract.

Notificarea comunicată pe cale poştală se consideră primită la data menţionată de oficiul poştal pe plic. Notificarea comunicată prin fax, telex sau e-mail se consideră a fi primită în prima zi lucrătoare după cea în care a fost expediată.

CAPITOLUL X: LITIGII

Toate litigiile privind interpretarea, executarea ori încetarea prezentului contract vor fi soluţionate pe cale amiabilă de către reprezentanţii părţilor.

În cazul imposibilităţii realizării unei întelegeri pe cale amiabilă soluţionarea litigiului va fi făcută pe cale judecătorească.

CAPITOLUL XI: DISPOZIŢII FINALE

Modificarea prezentului contract se face numai prin act adiţional încheiat între părţile contractante.

În eventualitatea unor schimbări ale legislaţiei române care afectează prezentul contract, acesta se va modifica în mod corespunzător, prin act adiţional, într-un termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a respectivelor schimbări.

Anexele: 1-“Servicii, Tarife”, 2-“Localitati zona A” si 3-“Conditii generale de transport” fac parte integranta din prezentul contract.

Prezentul contract a fost redactat şi semnat în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

PRESTATOR,                            CLIENT,

Natura juridică a adopţiei

Adopţia este un act de drept al familiei, alcătuit din consimţământul părţilor la adopţie, act faţa de care decizia de încuviinţare a adopţiei apare ca o condiţie legală de care depinde însăşi eficacitatea actului juridic al adopţiei, în condiţiile stabilite prin noua lege a adopţiei (O.U.G. nr.25/12.06.1997, aprobată prin Legea nr.87/1997).

Adopţia presupune mai multe operaţii juridice. Încheierea sau formarea adopţiei necesită săvârşirea mai multor operaţii juridice:

a) actele juridice ale persoanelor chemate să-şi exprime consimţământul în vederea adopţiei. O importanţă deosebită in procesul formării adopţiei, care declanşează încredinţarea copilului în vederea adopţiei, prezintă consimţământul persoanei sau familiei care doreşte să adopte (art.9 alin.1). Acest consimţământ trebuie exprimat în formă autentică.

b) actele autorităţilor publice sau private autorizate, care constituie cerinţe legale pentru încheierea adopţiei. În acest sens, menţionăm cu deosebire atestatul eliberat de Comisia pentru protecţia copilului, avizul favorabil pentru încheierea adopţiei eliberat de către aceiaşi autoritate publică, încredinţarea copilului în vederea adopţiei către persoana sau familia care doreşte să adopte, confirmarea Comitetului Român pentru Adopţii din care să rezulte îndeplinirea procedurilor şi termenelor prevăzute de art.11, 12 şi 13 din Ordonanţa de urgenţă nr. 25/1997, transmiterea cererii pentru adopţie a presoanei sau familiei care doreşte să adopte, instanţei judecătoreşti competente pentru încuviinţarea adopţiei, transmitere care se face de Comitetul Român pentru Adopţii, prin intermediul serviciului public specializat pentru protecţia copilului sau a unui organism privat autorizat. Toate aceste acte ale autorităţilor menţionate sunt prealabile încuviinţării adopţiei dar fac parte din procesul sau din ansamblul operaţiilor juridice necesare încheierii adopţiei, adică încuviinţării adopţiei;

c) încuviinţarea adopţiei de către instanţa de judecată competentă, in conformitate cu o procedură şi potrivit unor condiţii anume prevăzute de lege.

Operaţiile juridice menţionate se săvârşesc în momente diferite şi într-o anumită ordine. În toate cazurile, actele juridice ale persoanelor chemate să-şi exprime consimţământul în vederea adopţiei, cu excepţia consimţământului copilului care a împlinit 10 ani şi care se ia de către instanţa de judecată, preced încuviinţarea adopţiei de către instanţa de judecată. Aceste acte juridice preced şi actele autorităţilor chemate să-şi îndeplinească obligaţiile privind încheierea adopţiei, care sunt în majoritate acte de natură administrativă. Consimţământul părinţilor poate fi revocat în anumite condiţii, iar uneori nu se cere încheierea adopţiei, putându-se face fără acesta. Uneori între operaţiile juridice menţionate poate trece o anumită perioadă de timp, în care pot să intervină schimbări în ceea ce priveşte condiţiile de fond, impedimentele sau condiţiile de formă pentru adopţie.

Adopţia este un act juridic complex. Ea nu se poate încheia decât prin îndeplinirea celor trei categorii de operaţii juridice, dar fiecare din acestea este un element esenţial al adopţiei. Pe de altă parte, fiecare categorie din cele trei menţionate are o natură juridică deosebită. Actele juridice ale persoanelor chemate să consimtă pentru adopţie sunt acte de dreptul familiei, actele autorităţilor cu atribuţii în domeniul adopţiei sunt în general, acte de natură administrativă, iar actul de încuviinţare a adopţiei de către instanţa judecatorească este de drept procesul civil. În acest prim sens, adopţia este un act juridic complex, reprezentând totalitatea operaţiilor de natura juridică diferite care privite în unitatea lor, adică de adopţia încheiată, care ca atare necesită îndeplinirea cerinţelor legale examinate şi produc anumite efecte juridice. Prin urmare, condiţiile de fond, lipsa impedimentelor la adopţie şi condiţiile de fond se referă la actul juridic cmplex al adopţiei şi tot astfel efectele adopţiei sunt ale actului juridic complex, al adopţiei.

În al doilea sens, adopţia este un act juric complex care presupune o anumită procedură dintre care una administrativă şi cealaltă jurisdicţională, se formează deci în timp, cu intervenţia mai multor autorităţi, fiecare cu atribuţiile sale, care fiecare poate şi trebuie analizat separat, deoarece fiecare act îndeplinit în realizarea unei atribuţii produce efecte specifice în ansamblul procedurii de încheiere a adopţiei. În sfârşit s-a pus problema naturii juridice a procedurii judiciare pentru încuviinţarea adopţiei, considerându-se că aceasta este o procedură necontencioasă, graţioasă[1], care prezintă anumite particularităţi în raport cu procedura contencioasă.

Reglementarea procedurii necontencioase este făcută prin art.331-337 şi art.339 din Codul de procedură civilă.

Procedura necontencioasă se aplică cererilor pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanţei fără însă să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană (art.331 din C.pr.Civ.). procedura necontencioasă se aplică şi în cazurile în care legea dă în căderea preşedintelui instanţei luarea unor măsuri cu caracter necontencios (C.pr.civ., art.339).

Procedura necontencioasă reglementată de art.331-338 din C.pr.civ. se întregeşte cu dispoziţiile de procedură contencioasă în măsura în care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii (art.338 alin.1 C.pr.civ.). Pe de altă parte, măsurile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse dispoziţiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute de art.331-338 şi art.339 C.pr.civ. În acest sens, este reglementarea specială privind judecarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

De aceea, s-a precizat că procedura necontencioasă în materia adopţiei prezintă anumite particularităţi[2]. Astfel:

a) cererea persoanei sau familiei care doreşte să adopte se transmite instanţei competente de către Comitetul Român pentru Adopţii, prin intermediul serviciului specializat pentru protecţia copilului sau a organismului privat autorizat (art.14 alin.1);

b) instanţa soluţionează cauza în camera de consiliu, în complet format din doi judecători special desemnaţi de ministrul justiţiei (art.18 alin.1);

c) judecata cererii se face cu citarea autorităţilor şi persoanelor prevăzute de art.18 alin.2 din Ordonanţa de urgenţă nr.25/1997;

d) consimţământul copilului care a împlinit vsta de 10 ani se cere în instanţă (art.8 alin.4);

e) instanţa cere raportul referitor la ancheta psihosocială a copilului (art.18 alin.5);

f) hotărârile în cauzele având ca obiect încuviinţarea adopţiei nu sunt supuse apelului (art.15 alin.2); aceste hotărâri sunt supuse recursului (art.20); rezultă că aceste hotărâri produc efecte dacă sunt irevocabile.

Rezultă din cele arătate că instanţa de judecată competentă exercită un control de legalitate şi unul de oportunitate privind interesul superior al adopţiei, care constituie şi finalitatea acestuia. Procedura administrativă urmăreşte aceeaşi finalitate.

Adopţia este un act juridic complex şi în sensul particularităţilor pe care le prezintă procedura administrativă şi procedura judiciară necontencioasă.

Adopţia produce efecte juridice de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti (art.1 alin.2).

Problema naturii juridice a adopţiei s-a ridicat ş înainte de Legea nr.11/1990 privind adopţia, în prezent abrogată, avându-se în vedere reglementarea existentă atunci, adică aceea dată de Codul familiei privind adopţia, şi această reglementare fiind abrogată în prezent.

O părere pe baza actualei reglementări, este în sensul că adopţia este o operaţiune juridică bazată pe jucstapunerea unor acte unilaterale de voinţă care dă naştere raporturilor de rudenie civilă, în condiţiile legii şi între persoanele prevăzute de lege[3]. Adopţia poate lua înfăţişarea unui act unilateral colectiv constituit dintr-un fascicul de declaraţii unilaterale de voinţă[4]. Adopţia nu este nu acord de voinţe, neputându-se accepta părerea că aceasta este un act juridic complex, deoarece nu reuşeşte să concilieze natura adopţiei (convenţională) cu efectele adopţiei. Dacă se defineşte adopţia ca un acord de voinţe, se deformează conceptual classic de contract sau se inventează un acord de voinţe care nu este contract. Acordul de voinţe, care nu este contract, ci opera doctrinei nu ţine, practice, nici de esenţa nici de natura adopţiei.

Această părere nu este în afară de critică.

În primul rând, nu se poate pune semnul egalităţii între contract şi acord de voinţe. Orice contract este un acord de voinţe, dar nu orice acord de voinţe este un contract. Astfel, de exemplu, căsătoria este un acord de voinţe lae viitorilor soţi, consimţământul viitorilor soţi nefiind două acte juridice unilaterale, la care ar urma să se adauge actul unilateral al ofiţerului de stare civilă, dar acest acord de voinţe nu este un contract, având o natură juridică proprie, specifică, iar efectele căsătoriei nu sunt determinate de părţi prin acordul lor de voinţe, ci sunt determinate de lege, acordul soţilor nefiind decât condiţia pentru a se produce efectele prevăzute de lege, care nu se limitează numai la părţi, deoarece, ca urmare a căsătoriei se modifică starea civilă a părţilor supusă principiului indivizibilităţii stării civile, opozabilă tuturor, erga omnes.

Adopţia este supusă, de asemenea, unei reglementări speciale. Atât încheierea adopţiei, cât şi efectele acesteia nu urmează regulile încheierii şi ale efectelor contractului, ceea ce înseamnă că nu este un contract.

Adopţia produce efecte care sunt în întregime prevăzute de lege, efecte prin care se realizează interesul superior al adoptatului. Prin încheierea adopţiei, persoanele chemate să consimtă la adopţie vor să se producă efectele adopţiei care sunt în întregime prevăzute de lege, inclusive în rapoprturile dintre ele, deci părţile urmăresc prin încheierea adopţiei să se constituie între ele raporturi juridice, dar acestea sunt prevăzute de lege, nu de acestea.

În al doilea rând, dacă adopţia este o operaţiune juridică, un act juridic în sensul de negotium, bazată pe acte juridice unilaterale, deci distincă de acestea, care este mecanismul de formare, de încheiere a acestei operaţiuni juridice, ce rol are încuviinţarea instanţei judecătoreşti, ce încuviinţează aceasta, încuviinţează actele de voinţă unilaterale, sau încuviinţează adopţia, cum prin încuviinţarea actelor unilaterale de voinţă apare efectul, care este o operaţiune juridică? Dacă adopţia este un fascicul de acte juridice unilaterale, înseamnă că efectele adopţiei sunt supuse dispoziţiilor legale care reglementează efectele actelor juridice unilaterale ce stau la baza adopţiei? Care sunt aceste dispoziţii legale? Dacă efectele adopţiei nu sunt supuse dispoziţiilor legale privind efectele contractului, înseamnă că nu sunt supuse nici dispoziţiilor legale ce reglementează efectele acestor acte unilaterale.

În concluzie, părerea respectivă nu poate fi primită. Adopţia este supusă unui regim juridic în întregime stability de lege, care însă se aplică pe baza actelor juridice în vederea adopţiei, şi care toate împreună exprimă caracterul sau natura juridică a adopţiei ca fiind un act juridic complex. Această părere se pare că a fost împărtăşită şi de instanţa noastră supremă, care în considerentele deciziei de îndrumare nr. 2/1967 arată că decizia de încuviinţare a înfierii (azi adopţiei), “nu are numai un caracter de act administrativ, ci alcătuieşte un tot indisolubil cu actul civil al înfierii, cu care împreună creează raporturi civile de rudenie prevăzute de Codul familiei” şi că “în cazul înfierii constatarea sau pronunţarea nulităţii nu are ca obiect principal desfiinţarea actului administrative, ci a unui act complex care produce consecinţe ce ies din sfera raporturilor administrative şi se situiază în sfera celor civile”[5].

Tot astfel, pe baza reglementării Codului familiei privind adopţia s-a spus că adopţia ia naştere prin intermediul a două acte juridice distincte şi anume: un act juridic de dreptul familiei, numit actul adopţiei, care cuprinde consimţămintele necesare potrivit legii la adopţie; un act juridic individual de drept administrativ, numit decizie de încuviinţare a adopţiei, care cuprinde aprobarea actului de către organul potrivit legii[6].

O altă părere, pe baza reglementării actuale a adopţiei, este în sensul că adopţia este un act juridic de dreptul familiei supus încuviinţării instanţei de judecată[7], deoarece determinant pentru conţinutul ei este consimţământul persoanelor prevăzute de lege şi că acesta stă la baza constituirii familiei adoptive, tot aşa cum familia firească este rezultatul consimţământul viitorilor soţi, cuprins în actul juridic al căsătoriei. Se mai arată că încuviinţarea sau autorizarea unor acte juridice de drept civil, de drept comercial sau de dreptul familiei, prin decizii lae unor autorităţi ale administraţiei publice sau prin hotărâri judecătoreşti, nu este de natură a schimba caracterul acestor acte.

În acelaşi sens şi anume că adopţia este un act de dreptul familiei, deoarece aceasta nu este posibilă decât cu îndeplinirea unor condiţii de fond şi de formă specifice şi că adopţia se încuviinţează de instanţa judecătorească, după ce îşi exercită atribuţiile de control al legalităţii şi de apreciere a oportunităţii adopţiei, prin prisma interesului superior al copilului[8], iar intervenţia în procedura adopţiei a autorităţilor publice – administrative şi judiciare – este cerută de lege.

[1] V. Stoica, M. Ronea, op.cit., în Dreptul nr.2.1993, p.31-43;

G. Boroi, D. Rădescu, Codul de procedură civilă comentat şi adnotat, Ed. All, Bucureşti, 1995, p.603-608; Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, Ed. Naţional, Bucureşti, 1996, p.378.

[2] Gerard Cornu, op.cit., p.378.

[3] Marieta Avram, Filiaţia. Adopţia naţională şi internaţională, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, p.124-125.

[4] Ibidem, p.124

[5] Decizia de îndrumare nr.2/1967 cu privire la organul în drept să constate sau să pronunţe nulitatea înfierii, C.D., 1967, p.21.

[6] Ioan Albu, Dreptul familiei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975, p.266.

[7] Al. Bacaci, C. Hageanu, V. Dumitrache, Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucureşti, 1999, p.194.

[8] Gabriela Lupşan, Dreptul familiei, Ed. Junimea, Iaşi, 2001, p.196.

Regres a comitentului impotriva prepusului

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul ……………., domiciliat în localitatea …………… judeţul …………, str. ……….., nr. ……, etajul ………, apart. ……., în baza delegaţiei nr. ……….., chem în judecată şi personal la interogatoriu pe ……………., domiciliat în localitatea …………., judeţul str. …………., nr. …….., etajul ……….., apart. …….., pentru ca prin hotărârea ce veţi pronunţa să-l obligaţi să-mi plătească suma de …………. lei pe care am fost obligat prin sentinţa nr. …………… din ……………… a Tribunalului …………………… s-o plătesc lui ……………….. din localitatea ………….., str. ……….., nr. ………, pentru a repara prejudiciul cauzat de pârât. Cer, de asemenea, cheltuieli de judecată şi onorariu de avocat.

Motivele acţiunii sunt următoarele:

În fapt, pârâtul este angajatul meu ca şofer. În ziua de …………., după ce plecase cu autocamionul de la garajul întreprinderii şi fiind beat, a virat greşit şi a dărâmat gardul de la curtea lui …………… Acesta din urmă m-a chemat în judecată în temeiul art. 1000, alin. 3, C. civ., şi obţinând câştig de cauză, am fost obligat prin sentinţa nr. ………….. din …………. a Tribunalului …………… să repar prejudiciul cauzat în aceste circumstanţe. Întrucât este evident că accidentul s-a produs din culpa pârâtului şi ca urmare a acţiunii sale proprii, el urmează să răspundă faţă de mine.

În drept îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 998 şi 999 C. civ.

Înţeleg să mă folosesc de interogatoriul pârâtului – care urmează a fi citat cu această menţiune – de proba cu acte şi anume de sentinţa nr. …………. din …………… a Tribunalului …………….., precum şi de proba cu martori pentru care propun pe:

1. ………………. (numele şi prenumele martorului), din ……….., judeţul ……….., str. ……….., nr. ……, etajul …… apart. ……;

2. ……………., din ……………, judeţul ………….., str. ……………, nr. ……, etajul ……, apart. ……;

3. ……………., din ……………, judeţul ………….., str. ……………, nr. ……, etajul ……, apart. ……;

Depun prezenta acţiune precum şi copie certificată de pe actul sus-menţionat, în dublu exemplar, dintre care unul pentru instanţă şi altul pentru a fi comunicat pârâtului.

Semnătura,

………………….

DOMNULUI PREŞEDINTE AL ……………..

Next Page »

© 2002 - 2026 pinzaru.ro · Modele acte · Contact & GDPR · Log in